„La început, nu este o diferență notabilă între un laș și un curajos. Singura diferență este că lașul ascultă de fricile sale, iar curajosul le îndepărtează și merge mai departe. Persoana curajoasă merge mai departe în ciuda fricii.”
Osho
Ce este curajul? Este capacitatea de a acționa în ciuda fricii pe care o simți.
Toți oamenii se tem, dar curajoși sunt cei care își înfruntă fricile și acționează indiferent ce ar simți. Citește mai mult
Furia este o emoție care dorește să transmită un mesaj – că s-a încălcat o limită.
Poți să te înfurii pe cei din jur, sau pe tine însuți, dacă tu ești cel care și-a încălcat propriile limite sau reguli.
Furia ta gerenează furie în alți oameni.
Adolescenții și adulții se înfurie unii pe alții.
Vârsta adolescenței este cea mai critică a existenței lor.
Mintea lor este străbătută de zeci de întrebări la care nu au răspuns. Se simt neînțeleși, în mod deosebit, de părinți și de profesori.
Sunt frustrați, se înfurie cu ușurință, se îngrijorează în legătură cu viitorul lor și multe alte stări care-i tulbură.
Cum îi ajutăm? Le poți da sfaturi, iar ei să nu le asculte, să spună că „nu știi nimic”, că „nu e ca pe vremea ta”, că „ești depășit” etc. Ar putea să considere sfaturile tale drept niște predici, care le intră pe-o ureche și ies pe alta. Sau îi poți îndruma să citească ceva.
Romanul Mica Stea Portocalie le poate oferi răspunsurile și soluțiile emoționale de care au nevoie.
Unul dintre capitolele romanului se intitulează Sclav sau liber de furie. În acest capitol fiul sau fiica ta adolescent/ă va învăța ce este furia și cum să o gestioneze eficient.
Ca orice persoană și Mica Stea Portocalie s-a înfuriat.
Pentru că puterile lui electrice sunt legate de starea lui emoțională, furia lui face mult rău celor din jur.
Drept urmare, electricitatea lui combinată cu furia a iscat un incendiu și a avut și alte consecințe nedorite.
Mai târziu zâna îi pune niște întrebări. Din ce motiv s-a înfuriat? Mergând dintr-o întrebare în alta, în cele din urmă, află că adevăratul motiv pentru care era furios, era acela că nu putea ierta ceva.
„Furia nu va dispărea niciodată atât timp cât în suflet sunt resentimente.”
John Dryden
De asemenea, zâna îi spune că cei care se înfurie, ajung să fie stăpâniți de ea. Emoția este atât de puternică încât preia controlul asupra persoanei. Și mai rău, cu cât se folosesc mai des de furie, cu atât devin ca niște sclavi, incapabili de a se elibera de ea.
Sunt convinsă că știi persoane care se înfurie la orice pas, din cel mai mic fleac.
Brusc „îi sare muștarul” și începe să ridice tonul, să gesticuleze, să repete tare de mai multe ori același lucru. Acuză pe altcineva din jur. Dacă persoana acuzată este neinspirată și îi răspunde tot cu furie, pot apărea scântei. Acea persoană care se înfurie s-ar putea să nu aibă nimic cu cel asupra căruia o revarsă. Pur și simplu nu poate ierta pe altcineva. Gestul sau ceva din atitudinea celui care l-a înfuriat i-a amintit de persoana pe care n-o poate ierta.
Partea negativă este că odată declanșată această stare emoțională, este foarte greu de controlat de către individ.
Unii se gândesc că ei își pot controla furia, dacă o înghit, fără să o exteriorizeze în vreun fel. Și ei se înșală.
„Să ții furia în tine e ca și cum ai prinde un cărbune încins pe care voiai să-l arunci în altcineva. Te va arde pe tine.”
Buddha
Înghițirea furiei nu va duce decât la înrăutățirea situației. Pe de o parte, cel ce înghite la nesfârșit se poate îmbolnăvi. Pe de altă parte, poate avea o reacție explozivă neașteptată și care poate face și mai mult rău.
În romanul Mica Stea Portocalie, zâna îi adresează cinci întrebări puștiului după ce s-a înfuriat. Acestea au rolul de a oferi claritate oricui este/ a fost furios, pentru a identifica adevărata cauză.
Romanul este ca un prieten care va vorbi cu el. Își va regăsi temerile, furiile, frustrările și soluțiile prezentate vor fi mai ușor de ingerat. Iar dacă nu le convine, lasă-l să se supere pe mine. Cred că e mult mai bine, decât să-și reverse toanele asupra ta.
Romanul este disponibil pe fanautodidact.ro. Comandă-l acum și bucură-te de o aventură extraordinară plină de suspans, încărcată de multe învățături despre emoții. Este mijlocul perfect prin care poți îmbina utilul cu plăcutul, învățarea cu relaxarea, suspansul cu liniștea.
Nu mai aștepta! Comandă-l chiar acum!
Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Patronel and Soriela
Romanul Mica Stea Portocalie
Uneori când suferi, când ai o problemă care a început să te preseze ai tendința să cauți scurtături.
Vrei să scapi de durerea pe care ți-o provoacă problema și dorești să scapi de ea. Dacă ai putea să iei o pastilă și să nu mai suferi, ce bine ar fi.
Îmi amintesc de o poveste pe care am primit-o cu mai mulți ani prin email.
Mai mulți oameni și-au primit de la Dumnezeu o anumită Cruce, în funcție de puterile fiecăruia, dar destul de lungă.
Fiecare a început să o ducă în spate și se mergeau cu ea prin viață. Unul dintre ei, crezând că a primit o Cruce prea lungă și prea grea, s-a gândit să o mai scurteze. A tăiat din ea vreo zece cm.
A început să o ducă, bucuros că a scăpat de o parte din povară. Dar, pe măsură ce mergea, Crucea i se părea tot mai grea.
S-a oprit și a mai tăiat o bucățică din ea.
Și a continuat să taie din ea, până ce a ajuns la o prăpastie. Era o crăpătură imensă în suprafața pământului, iar dincolo de ea se afla celălalt mal al prăpastiei. Acolo trebuia să ajungă, iar distanța era cam mare. Nu știa cum să treacă dincolo de ea. I-a văzut pe cei de dinaintea lui și a strigat la ei, să-i întrebe cum au ajuns dincolo. Ceilalți l-au sfătuit să-și folosească Crucea. Să o sprijine cu capetele de ambele maluri și să treacă peste ea ca pe un pod.
Dar, când a încercat și el să facă asta, a realizat că Crucea era mult prea scurtă. Abia atunci a înțeles de ce a primit o Cruce atât de lungă. Îi era necesară pentru a trece peste prăpastie.
Nimeni dintre cei vii nu este lipsit de probleme. Singurele persoane care nu mai au probleme sunt cei care se află în mormânt.
Dacă ai rezolvat o problemă, automat apare alta. Este legea Universului care umple spațiile goale. În momentul în care ai rezolvat o problemă, s-a creat un spațiu și apare alta.
Ai auzit expresia Ce nu te omoară, te întărește?
Ei bine, fiecare problemă are rolul ei în viață. Dumnezeu, care știe ce se află în viitorul tău, te pregătește pentru viață.
Dacă rezolvi o problemă actuală, abilitățile pe care le-ai căpătat te vor ajuta să depășești alte probleme mai grele din viitor. Problemele au grade de dificultate din ce în ce mai mari.
E ca la copii care au diferite dificultăți pe măsură ce se dezvoltă. Mai întâi învață să meargă de-a bușilea. Apoi, merg. Chiar dacă mai cad, se ridică și continuă. Apoi, merg la grădiniță, la școală. Acum au alte probleme cărora trebuie să le facă față. Și chiar mai multe în același timp.
Trebuie să învețe să fie disciplinați, să socializeze cuviincios cu colegii și cei din jur, să învețe literele, cifrele, să scrie, să citească. Și este greu. Le vine să renunțe de foarte multe ori și unii chiar o fac. Astfel, problemele cărora trebuie să le facă față cresc, iar la sfârșitul perioadei de școală, dacă și-au rezolvat în mod ritmic problemele, știu să facă față oricăror examene.
Situația este diferită cu cei care le neglijează. Timpul a trecut, problemele nerezolvate s-au acumulat și au ajuns să fie copleșiți.
Iar atunci când nu mai reușesc să facă față, se întreabă de ce i-a pedepsit Dumnezeu?
Totuși, Dumnezeu nu renunță la tine. Te poate ajuta să-ți duci Crucea mult mai ușor.
Cum?
Am avut un moment în viață în care m-am simțit foarte, foarte pedepsită de Dumnezeu. Aveam episoade de plâns zilnice, fără știrea nimănui.
Eram proaspătă absolventă de facultate și stăteam la mama acasă. Lucrurile nu ieșiseră deloc așa cum îmi dorisem și sufeream foarte mult. Nu aveam curajul să merg să dau vreun examen pentru titularizare. Aveam impresia că eram captivă și nu aveam capacitatea să iau o decizie să fac ceva.
Prin urmare, eram proaspătă absolventă de facultate, dădusem titularizarea într-un oraș îndepărtat, dar nu reușisem. Eram fără job, fără banii mei, fără speranță de a o duce mai bine. Pe de o parte, îmi doream să fac o schimbare, să pot să-mi asum responsabilitatea pentru viața mea, pe de altă parte, mă simțeam paralizată într-o stare de nehotărâre.
Aveam impresia că sunt pedepsită de Dumnezeu, blestemată să rămân acasă, fără o slujbă, fără să am banii mei, să depind de părinți și frați să mă întrețină. Simțeam că povara durerii era atât de mare încât nu mai puteam respira.
Și povara era mare pentru că nu aveam curaj să vorbesc nimănui despre asta.
După câteva luni de lacrimi vărsate pe ascuns, am simțit că mi-a ajuns cuțitul la os. Mi-am amintit de o rugăciune pe care am auzit-o în Catedrala de la Cluj-Napoca.
Pe când eram studentă, l-am auzit pe Î.P.S. Bartolomeu Anania spunând că pe drumul Gologotei, inclusiv Iisus a căzut sub greutatea Crucii pe care o căra. Un om, Simon din Cirene l-a ajutat și a dus Crucea în locul lui. Iar episcopul ne-a învățat o rugăciune.
„Dacă vreodată simți că povara pe care o ai de dus este atât de mare, încât nu o mai poți duce, spune-i lui Dumnezeu. Doamne, dacă TU, Dumnezeu fiind, ai avut nevoie de ajutorul meu, al omului, să-ți duc Crucea prin Simon din Cirene, te rog, ajută-mă și TU în acest moment, când simt că mă prăbușesc sub povara Crucii. Iar Dumnezeu, care nu rămâne dator, îți va ajuta.”
M-am așezat în genunchi, am rostit rugăciunea cu lacrimi în ochi și când am terminat-o, știam deja ce aveam de făcut.
Am luat o hotărâre, am dus-o la capăt, m-am apucat de învățat și am dat examenul de titularizare. În urma lui, am devenit profesor de geografie în Galați.
Anii au trecut și indiferent ce greutăți am mai avut, n-am mai folosit această rugăciune, dar am știut, că Dumnezeu mă ajută să fac față oricărei provocări. Știam că Dumnezeu nu-ți dă poveri mai mari decât poți duce, iar dacă simți că îți este greu, poți oricând să-I ceri ajutorul și te va ajuta.
Ce probleme ai în acest moment?
Care sunt dificultățile prin care treci?
Cu cine ai vorbit despre ele? Să știi, că de multe ori, Dumnezeu nu-ți răspunde direct, ci îți scoate în cale un om, o carte, un curs, un video sau orice știe el că te poate ajuta. Oricât ar fi de unică problema ta, mai sunt și alții care au trecut prin așa ceva. Ei te pot ajuta. Doar ai curaj! Căută-i, găsește-i și lasă-te ajutat.
Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Patronel and Soriela
Romanul Mica Stea Portocalie
În articolul trecut, întitulat Cum să faci economii, încât lună de lună să fii pe plus ți-am vorbit despre 5 tehnici de a economisi. Dintre acestea, trei tehnici erau de economisire zilnică, pentru a se instala obiceiul, și ultimele două erau planuri de economii lunare.
Dacă faci economii, dar continui să cumperi pe datorie, nu ajungi prea departe, pentru că valoarea ratelor și a dobânzilor s-ar putea să depășească valoarea economiilor.
Astăzi, o să-ți vorbesc despre o altă strategie în legătură cu banii.
Așa cum îți spuneam în povestea mea, am avut un tipar al datoriilor. Îmi achitam facturile cu întârziere, mă împrumutam de la colegi, iar după ce au apărut cardurile de cumpărături, am apelat la acestea. Inițial îmi propuneam să fac cumpărături cu plata în rate egale fără dobândă, dar după aceea, ajungeam să plătesc doar valoarea minimă lunară și am ajuns să plătesc rate considerabile, care reprezentau aproape 5-10% din salariu.
Crezi că m-am mulțumit doar cu un singur card?
Nu. Am avut două sau trei. Și nu mai reușeam să le fac față.
Pentru a discuta despre planuri de achitare a datoriilor, mi-am propus să-ți vorbesc despre două categorii de strategii. Una în plan fizic, legată de bani și cealaltă categorie de strategii despre emoțiile și tiparele tale emoționale și energetice care stau în spatele fiecărei decizii de cumpărare.
Este cunoscut faptul că luăm decizii în funcție de cum ne simțim, în funcție de emoțiile pe care le trăim. Apoi, le justificăm din punct de vedere logic.
Acest plan este cel mai dezvoltat pentru că banii sunt o manifestare, o reflectare în plan fizic a ceea ce există în interiorul tău.
Am început cu acest plan, pentru că orice persoană care are rezultate și succes, se bazează pe 80-90% mentalitate, emoții și convingeri din toată acțiunea. Oamenii de succes acționează mai mult asupra lor ca persoană și decât acționează asupra afacerii lor.
Primul pas spre vindecare este acela de a conștientiza.
Ce necazuri îți aduc creditele? Dar beneficii? Pe termen lung, care sunt mai importante, mai mari?
Aceste întrebări te ajută să aduci claritate în mintea ta.
Fiecare obicei pe care îl ai, oricât ar fi de neplăcut îți aduce niște beneficii și niște neplăceri. Dacă în mintea ta beneficiile sunt mai mari, vei continua acel obicei. Dacă necazurile sunt mai mari, le vei schimba.
Amână decizia de cumpărare cu o oră sau chiar cu o zi. Dacă sunt obiecte de valoare, amână decizia și mai mult. Urmărește cum te simți, dacă te mai gândești la acel obiect sau dacă mai simți că ai mare nevoie de el?
Pentru a scăpa de datorii ai nevoie să iei o decizie în acest sens. Faci o declarație scrisă, în care îți iei angajamentul să nu mai faci alte datorii. Apoi, o semnezi.
Subsemnatul………………. mă angajez să-mi fac un plan de achitare integrală a datoriilor curente și să mă opresc să mai fac altele. Data și semnătura.
După aceea o citești zilnic, încât să te angajezi din toată ființa ta să nu mai faci alte datorii.
Luând o astfel de decizie și citind-o zilnic, când ajungi în fața produsului care te ispitește, începi să te gândești de două sau trei ori dacă să-l achiziționezi.
Îmi aduc aminte că pe când eram copil, am auzit-o odată pe o vecină, criticându-i pe părinții mei că aceștia au refuzat să facă credite pentru a-și cumpăra diverse bunuri, pentru că tatăl meu ar fi zis: Și dacă mor în timpul ăsta, cine plătește? Vecina care avea și niște venituri frumoase și ocazional mai făcea și credite la bancă mi-a zis: Dacă vrei să faci ceva, sau să ai ceva, trebuie să mai iei câte un împrumut.
Mai târziu, pe când eram profesor începător am auzit adesea colegii spunând. Nu te poți descurca fără un împrumut, mai ales la salariile noastre.
Astfel, în timp aceste replici au devenit convingeri și adevărate moduri de gândire pentru mine.
Fiecare om acționează în funcție de convingerile pe care le are. Prin urmare, ce făceam? Cumpăram produse pe credit.
Apoi, am descoperit cărțile, Cd-urile, seminarele de dezvoltare personală, prin care am început să învăț și despre bani, despre convingeri.
Care sunt convingerile tale? Ce îți spui atunci când simți nevoia să cumperi pe datorie sau să te împrumuți?
Mai întâi, te rog să răspunzi la câteva întrebări?
Pe ce se duc banii tăi? Întocmește o listă cu ceea ce cumperi lunar.
Ai cumva obiceiul de a face „terapie” prin shopping? Ai grijă că dacă simți vinovăție după ce ai făcut cumpărături, aceea nu este terapie adevărată. Terapia este doar atunci când îți oferă bucurie, încântare, pace și liniște.
Cât de necesare îți sunt acele lucruri pe care le cumperi? Cât de des cumperi (telefoane, tablete, haine alte dispozitive, cărți, cursuri etc. )? Le achiziționezi pentru că sunt la ofertă și te temi să nu ratezi ocazia?
Cum reacționezi la ideea de a pierde acea șansă? Dacă afli că stocul este limitat sau oferta este valabilă doar până la data / ora X, după care prețul va crește, cum te simți? Cum te comporți?
Simți că ai o strângere de inimă, la gândul că trebuie să ai acel produs?
Simți o neliniște în tot corpul, care te îndeamnă să vezi acele oferte mai îndeaproape?
Conștientizează toate acele emoții și începe să te întrebi. Cât de necesare îmi sunt aceste produse pe o scală de la 1 la 10? În care 1 este nesemnificativ, iar 10 este o nevoie reală foarte puternică. Chiar nu pot trăi fără ele?
În primul rând o să-ți vorbesc de tehnicile NLP. Dacă ai scos beneficiile și neajunsurile, cu ajutorul acestor tehnici poți să mărești neajunsurile, necazurile pe care le ai dacă vei continua să cumperi pe credit.
Închide ochii și imaginează-ți cea mai groaznică versiune a ceea ce se poate întâmpla dacă vei continua. Poți să-ți imaginezi că datoriile ajung atât de mari, încât nu le mai poți achita, îți pierzi locul de muncă și nu mai ai niciun venit cu care să-ți plătești ratele, din cauza îngrijorării te îmbolnăvești etc. Ce alte rele se pot întâmpla dacă vei continua? Îți pierzi casa? Ajungi la divorț? Ce altceva? Gândește-te la o versiune care să te îngrozească dacă nu te oprești.
Apoi, gândește-te la beneficiile pe care le-ai identificat și redu-le importanța și modul în care te simți.
În acest fel, faci un switch în mintea ta între plăcere și durere. Făcând durerea mai mare, vei fugi de credite și datorii.
O altă tehnică este de a lucra cu EFT asupra emoțiilor pe care le simți de fiecare dată când simți că nu te poți stăpâni, când ai văzut o ofertă de „nerefuzat”.
Dacă ai greșit și ai mai cumpărat ceva pe datorie, încearcă să te ierți. Oricine mai greșește din când în când. Dacă începi să te simți vinovat, vei pleca să îți clătești ochiul, să faci „terapie” prin shopping și vei continua lanțul de a cumpăra pe datorie.
Pentru a scăpa de datorii, ai nevoie să intervii în planul fizic, cel al datoriilor efective. Această strategie ocupă foarte puțin din acest articol, pentru că din tot ce am învățat până acum, strategia și planul de acțiune reprezintă doar 10-20% din succesul unei persoane. Restul de 80-90% este dat de mentalitate, de emoții și de convingeri.
Ce valoare totală au creditele/ datoriile tale?
Care este valoarea totală a dobânzilor pe care le achiți lună de lună?
În funcție de valoarea totală a datoriilor îți faci un plan de acțiune pe un an sau doi, dacă ai credite de consum și eventual peste 5 ani dacă ai credite pentru casă sau mașină.
Începi cu cel care are cea mai mare valoare și cu rata lunară cea mai ridicată.
De exemplu, eu am apelat la un împrumut la CAR-ul învățământului. Am luat un credit care are dobânda mai mică, mi-am achitat și închis creditele de la bancă, după care m-am focusat doar pe achitarea împrumutului de la CAR. Este foarte adevărat că m-a ajutat și soțul cu banii pe care i-a câștigat în Italia.
Poate te gândești că din acest punct de vedere mie mi-a fost mai ușor, pentru că am avut banii de la el.
Nu suma pe care o câștigi e importantă, ci obiceiurile pe care le ai.
Sunt persoane care câștigă salariul minim pe economie și se descurcă doar cu el, fără să se împrumute, după cum există și persoane care au venituri mari și la final de lună au datorii, pentru că cheltuiesc mai mult decât câștigă.
Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Patronel and Soriela
Romanul Mica Stea Portocalie
In urmă cu câțiva ani, după ce am intrat în clasă să-mi fac ora, o întreb pe o elevă care plângea, ce a pățit. Îmi răspunde că a fost nedreptățită la nu știu care obiect și era foarte supărată. Apoi, m-a întrebat cum era pe când eram eu elev.
-Pe vremea când eram eu elev, îi răspund, dacă nu știam lecția, luam și trei în catalog și bătaie. Aveau profesorii câte un băț gros cât două degete și primeam câte 20 de lovituri la palmă, încât se umflau ca niște cozonaci și erau roșii. Nu mai puteam de durere. Țineam palmele pe fierul de la bancă, ca să ușureze durerea.
-Doamne, e groaznic! îmi răspunde eleva care s-a oprit din plâns în timp ce mă asculta. Și părinții dvs. ce spuneau?
-Da`, cine avea curaj să le spună? Altfel, mai luam un rând de bătaie și acasă. Știi ce spuneau părinții? Doamna nu te-a bătut degeaba. Din ce cauză ai luat bătaie? Așa că cel mai adesea, înghițeam în noi durerea bătăilor de la școală ca să nu mai luăm alta și acasă.
Ajunsă adult, am agresat la rândul meu pe alții. Nu sunt mândră de asta. Din fericire am găsit soluțiile, sau Dumnezeu mi le-a scos în cale. Am început să fiu conștientă de emoțiile mele, de triggere și să mă tratez.
De ce îți spun toate astea?
În articolul trecut Cum poate cineva să-ți spună că te iubește și în minutul următor să te abuzeze? ți-am prezentat 7 răspunsuri. De ce și cum este posibil ca în același timp să iubești și să agresezi pe cineva? În acest material și în cele care vor urma îți voi prezenta niște soluții. Ți le prezint pe rând ca să ai timp să le integrezi și să le aplici.
De asemenea, aș vrea să înțelegi că acele soluții nu ți le dau doar pentru că am citit despre ele în cărți, ci pentru că, după ce le-am citit, le-am experimentat și au dat rezultate.
În cele ce urmează o să mă refer la agresor ca fiind el și la agresată ca fiind ea, deși este posibil și invers.
Conștientizarea este primul pas spre vindecare, însă nu este suficient. Mai trebuie să știi și metodele potrivite și nu în ultimul rând, să le aplici.
Dacă ești agresată în mod constant, primul lucru pe care îl poți face este să mergi cu el la un mediator, la un psiholog sau alt terapeut care să vă asculte și să încerce să-l ajute.
Este posibil ca el să fie conștient că ceea ce face este monstruos și să fie dispus să se vindece. Înseamnă că din acest moment puteți merge împreună fie la consiliere psihologică, fie la alți terapeuți pentru a vă vindeca împreună.
Însă la fel de posibil este ca el să fie în negare, să i se pară că nu face nimic ieșit din comun.
În articolul trecut îți spuneam că dacă a trăit într-un mediu violent, agresivitatea a devenit a doua sa natură. A devenit ceva firesc pentru el. Imaginează-ți că poate a fost agresat la rândul lui de părinți. Sau, prin adolescență, dacă s-a simțit ignorat de părinți și s-a asociat în vreo gașcă a văzut și a făcut lucruri care i se păreau normale.
A agresat pe alții și, cei din jur, prietenii din gașcă l-au felicitat și s-a simțit puternic și împlinit.
Subconștientul lui a preluat tiparul agresivității ca fiind ceva normal care aduce satisfacție.
Dacă el spune că nu are nicio problemă cu violența, munca ta asupra lui se oprește. Nu-l poți forța să facă terapie, pentru că asta îi va face și mai rău, îl va înfuria și mai tare.
În schimb, e timpul să te vindeci TU, cea care ești agresată.
Probabil te întrebi. Cum adică? Eu sunt agresată și tot eu trebuie să mă vindec?
DA.
Dacă acum ca adult ești abuzată, foarte probabil, ai fost agresată și în copilărie. Pe atunci, copil fiind, nu aveai soluții. Ai crezut că părinții sau agresorii tăi, mai mari fiind, au dreptate, iar tu ești cea care ai greșit.
Subconștientul tău a preluat tiparul. Acel agresor nu a ajuns întâmplător în viața ta. L-ai atras cu vibrația rănilor tale nevindecate din copilărie.
Acum, adult fiind poți face distincția între bine și rău și cine este cel care greșește. Dar subconștientul tău, obișnuit cu durerea agresării l-a atras pe cel care te abuzează în prezent.
Să fugi din viața lui, nu este o soluție. Dacă rănile tale vor rămâne nevindecate, vei atrage altul care se va purta la fel de urât cu tine.
De aceea ai nevoie să te vindeci TU prima.
S-ar putea să ți se pară ciudat acest subtitlu. Cum vine asta? El te agresează și tu, care suferi să-i scrii o scrisoare de dragoste?
Ei bine, DA.
Știu că este un lucru dificil de făcut, mai ales când suferi. Însă, există ceva din ființa ta care îi hrănește agresivitatea.
Trebuie să descoperi ce anume din tine îl face să reacționeze atât de urât.
Nici nu ai idee de câte ori am auzit câte o familie certându-se. Ea țipa la el și-l făcea în fel și chip cu o voce isterică, iar în final el sărea la ea și o rupea în bătaie.
Dale Carnegie, în cartea lui „Secretele succesului – Cum să-ți faci prieteni și să influențezi oameni” spunea legat de obiceiul oamenilor de a critica:
„Dacă vrei să obții mierea, nu răsturna stupul!”
Nimănui nu-i place să fie criticat. Nimeni nu face o acțiune și-și spune: ”Sper ca de data asta să fiu criticat pe cinste!” Nu. Fiecare acționează cu o intenție pozitivă și își dorește să fie apreciat.
Iar cicăleala este mai rea decât critica, pentru că este repetată la nesfârșit. Dacă ai obiceiul acesta, încearcă să te înregistrezi, să te auzi ce-i spui și de câte ori. Apoi, întreabă-te dacă ai fi în locul lui, ție ți-ar plăcea?
Din tot ce știu, atât din cărți cât și din experiență, bărbatul reacționează foarte urât să citească dispreț pe chipul femeii din viața lui. Iar dacă ai astfel de sentimente față de el, să nu te miri că te tratează așa.
În acele momente de suferință, când simți pentru el ură, când îți vine să te răzbuni, ai nevoie să te calmezi. Întoarce-te în timp și încearcă să-ți amintești CE TE-A FĂCUT SĂ TE ÎNDRĂGOSTEȘTI DE EL? Ce-l face atât de special? Ce calități ai admirat la el? Pentru că încă le are, dar ești orbită de durerea pe care ți-o provoacă și nu le mai vezi.
Știi cât de puternică este o astfel de scrisoare de dragoste?
Pentru el este un șoc. Este ca un duș cu apă rece care-l trezește. Se așteaptă să-i aduci și mai multe reproșuri, iar tu îi scrii ce calități are, pe care i le admiri.
Asta îl îmblânzește. Și dacă este sensibil, s-ar putea să păstreze acea scrisoare, să o citească pe furiș și să înceapă să-și dorească să se schimbe, pentru tine, doar de dragul acelei scrisori.
Cum spune Sf. Apostol Pavel: „Dacă vrăjmașul tău este flămând, dă-i să mănânce, dacă îi este sete, dă-i să bea, căci, făcând asta, vei grămădi cărbuni aprinși pe capul lui” (Romani, 12, 20). Este răzbunarea prin bunătate, care deschide ochii inimii să accepte schimbarea.
Verifică și: 20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți
Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Patronel and Soriela
Romanul Mica Stea Portocalie
Câte persoane n-au fost atât de agresate, maltratate, deși li s-au spus cuvinte de dragoste?
Câte persoane nu și-au pus această întrebare?
Ființa umană este foarte complexă și lucrurile nu pot fi doar alb-negru. Întotdeauna există foarte multe nuanțe de gri.
Adică, este posibil ca cineva să iubească și în același timp să agreseze persoana pe care o iubește?
Da.
Se întâmplă tot timpul. Părinți care își agresează copii pe care-i iubesc, parteneri care își agresează partenerele și invers. Acolo este deopotrivă iubire și ură.
La această întrebare am găsit 7 răspunsuri, atât din experiența personală, cât și din tot ce am observat și citit pe acest subiect.
Există un tipar de furie pe care l-a preluat de la părinți, de la gașca în care a ajuns ca adolescent neînțeles de părinți. A crescut într-un mediu violent și a învățat că pentru a fi în siguranță are nevoie să fie, la rândul său, violent. Agresivitatea a devenit o natură a caracterului său.
E ca învățarea unei limbi străine, care în timp se integrează atât de ușor în toată ființa sa, încât așa îi este ușor să se exprime.
Pentru fiecare situație pe care n-a putut să o gestioneze corect s-a înfuriat.
Chiar dacă, la un moment dat, este conștient că nu face bine, oricât ar vrea să se îndrepte face mai rău, pentru că nu știe alt mod de a se purta.
Furia și agresivitatea au devenit un drog, dar și o a doua natură caracterului său.
Omul proiectează asupra celor din jur propriile defecte și slăbiciuni. Toți cei din jur sunt oglinzi ale sufletului său. Cu atât mai mult se vede reflectat în cei dragi, pentru că cei dragi are puncte comune cu el, atât calități, cât și defecte.
Doar că nu este conștient de faptul că ceea ce-ți reproșează și motivul pentru care se înfurie pe tine îl reprezintă propriile defecte. El doar le vede și le detestă. De fapt, se detestă.
Motivul pentru care Golum din filmul Stăpânul Inelelor a fost un personaj detestat este acela că s-a regăsit în fiecare dintre noi. Fiecare din noi avem și părți bune de care suntem mândri, dar și defecte, slăbiciuni pe care încercăm să le ascundem, dar care ne fac să ne detestăm.
În cazul unui om agresiv, acesta își vede atât de puternic slăbiciunile oglindite în persoana de lângă el, încât asta îl înfurie peste măsură.
Ar vrea să facă ceva, să schimbe situația, dar nu știe cum. Nu cunoaște altă cale decât aceea de a fi agresiv exact cu persoana pe care o iubește.
Este furios pe el și ar vrea să se pedepsească. Nu se suportă. Dar nu-și poate face rău. Pentru că se iubește și se detestă în același timp, exact ca Golum.
Și atunci, când simte că turbează de furie, când vede roșu sau negru în fața ochilor, când greșelile lui le vede în tine ca într-o oglindă, ar vrea să spargă oglinda, încât să nu se mai vadă.
Uneori, te poți înfuria pentru că cei la care ții, pe care ți-i dorești în siguranță fac lucruri nebunești. Copiii explorează, vor să atingă, să încerce lucruri care li se interzic.
Când părintele vede că „face intenționat” ceea ce i-a spus să NU facă, se înfurie. Dar furia lui este legată de îngrijorarea pentru siguranța celui pe care îl iubește.
Poate ai observat că dacă un bărbat are obiceiul de a veni beat acasă, sare primul la ceartă înainte ca soția să-i reproșeze ceva.
Oricât de greu de crezut pare, este conștient de faptul că ce a făcut a încălcat niște reguli. Se simte vinovat. În mintea lui are un întreg consiliu care îi reproșează (cu vocea mamei, a soției și chiar a tuturor cunoscuților) că ce a făcut nu e bine. Încearcă să uite, să nu mai audă acele voci din mintea lui și bea mai mult. Iar când ajunge acasă, ca să nu mai apuce soția să spună ceva, devine agresiv. De ce? Atacul este cea mai bună apărare.
In același timp intră într-un cerc vicios. Cu cât este mai agresiv, cu atât se simte mai mizerabil, mai vinovat. Se acuză că este un om de nimic, că nu merită să trăiască, se face monstru (în gând) și nu se mai suportă. Se detestă și mai mult. Dorește să-și ascundă și mai mult această vinovăție, devenind și mai agresiv. E conștient de faptul că nu este corect ceea cea face, dar simte că a pierdut controlul.
Vinovăția pe care o simte dă naștere la și la multă furie și agresiune.
Rolul emoției de furie este să te anunțe că s-a încălcat o limită. Ori au încălcat-o alții, ori și-a încălcat-o singur.
Furia, oricât ar fi de distructivă în prezent, aduce și beneficii celui care o practică. S-ar putea să fie conștient de ele sau nu. Dar atât timp cât subconștientul simte că beneficiile acelea sunt puternice și importante, sau mai exact, mai puternice decât durerea pe care o provoacă, nu este dispus să renunțe la furie.
Augusto Cury, în cartea lui, Scapă din temnița emoțională descrie efectul drogurilor asupra minții umane. Mai întâi se naște plăcerea și beneficiile care acaparează subconștientul complet.
Apoi, de fiecare dată când apare o situație care îl stresează, subconștientul lui, care dorește să fie fericit, începe să caute prin fișierele minții când a fost fericit, în controlul situației. Când a găsit, a apăsat un buton și s-a declanșat pofta/ dorința de a consuma drogul pentru a fi fericit. Doar că în timp, efectele nu mai sunt aceleași. Are nevoie să crească doza pentru a obține același efect.
Probabil că prima dată când și-a manifestat furia prin agresiune s-a simțit puternic, sau în controlul situației. Acest sentiment i-au produs niște hormoni de satisfacție personală. L-a făcut să se simtă puternic.
Iar lucrurile au scăpat, din nou, de sub control și atunci a fost nevoit să folosească iarăși furia. Poate că a doua oară persoana n-a mai fost intimidată de această manifestare, iar subconștientul a simțit nevoia să folosească o doză dublă de furie. Încet-încet furia, asemenea unui drog, a început să preia controlul și să devină de nestăpânit.
Iar când lucrurile devin și mai puțin controlabile, omul dornic de a deține controlul, apelează la agresivitate.
Asemenea unui drog, utilizarea furiei scapă de sub controlul raționalului. Emoționalul reacționează, strigând tot mai mult după senzația de satisfacție pe care a avut-o prima dată când s-a folosit de ea. În același timp, pentru obținerea aceluiași efect, este nevoie să se crească doza. Cu cât lucrurile sunt și mai greu de controlat, cu atât furia devine mai distrugătoare.
Poate cineva să rănească pe cel pe care îl iubește în acest fel?
Da. În momentul în care individul se află sub puterea furiei, îi este foarte greu să se elibereze, să se calmeze. Abia după ce și-a consumat energia distrugătoare realizează ce a făcut. Iar atunci sentimentul de vinovăție îl înfurie din nou.
Într-un articol viitor îți voi spune și soluțiile cele mai potrivite, pentru a gestiona situațiile acestea pe termen lung.
20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți
Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Patronel and Soriela
Romanul Mica Stea Portocalie
In urmă cu zece ani îmi făceam planuri să-mi cumpăr un apartament cu credit. M-am uitat pe internet la prețurile de pe piața imobiliară de atunci. Mi-am făcut un calcul și voiam să fac un credit pe vreo 30 de ani. Numai că, pentru a putea face față ratelor, căutam ceva suplimentar de lucru.
La acea vreme abia îmi ajungea salariul. Așa că singura modalitate prin care să achit rata, era să câștig niște bani în plus. Dar nu știam de unde. Nu mă pricepeam la nimic altceva decât la meseria de profesor.
Într-o seară, era trecut de ora 10, mi-a sunat telefonul și s-a prezentat o doamnă pe care am întâlnit-o ocazional la o activitate cu elevii. Mi-a propus să merg la un seminar să aflu o posibilitate de a câștiga niște bani în plus.
Am zis da, imediat, fără să pun niciun fel de întrebare. Mi-a zis unde să ne întâlnim. Seminarul avea loc la Teatrul Muzical din Galați.
M-am dus. Acel seminar a făcut o schimbare în viața mea. Printre altele, m-am îndrăgostit de procesul de dezvoltare personală.
Probabil te întrebi dacă am făcut banii pentru rată. Am făcut bani, dar n-am mai făcut credit.
Mergând la acest seminar și la altele care au urmat, am abandonat ideea de a face credit pentru casă. Am înțeles că cel care face credit ca să-și cumpere bunuri, își vinde libertatea. Își face credit, dar după aceea are arsuri pe stomac. În mintea lui rulează niște filme de groază. Se vede că este dat afară de la serviciu și nu mai are cu ce plăti ratele. Apoi banca vine și îi casa sau bunul respectiv. Cel ce face credit pentru bunuri, devine sclav la bancă.
Printre altele, la seminare am auzit frecvent expresia că singurul lucru pentru care merită să te împrumuți este pentru dezvoltarea personală. Pentru că, CE PUI ÎN MINTEA TA, NIMENI NU-ȚI POATE FURA.
De atunci investesc constant în mintea mea. Am mers la câteva zeci de seminare, am citit peste 150 de cărți de dezvoltare personală, am ascultat zeci de CD-uri și de programe de educație a minții și câteva cursuri. Și merită.
Ca urmare a programului de dezvoltare personală am fost capabilă în acești zece ani care au urmat, să:
Adică n-am făcut credite în viața mea?
O, ba da! Și aveam impresia că nu mai scap de datorii pentru că de fiecare dată apărea o nouă ofertă, foarte tentantă și mă simțeam ispitită să cumpăr în rate, cu gândul că achit, dar nu reușeam să achit decât suma minimă, și aveam dobândă de peste 100 de lei.
A durat ceva timp până le-am achitat. Am fost nevoită chiar să fac un CAR ca să închid creditul la bancă, apoi m-am străduit să închid și CAR-ul. Însă a fost diferit. CAR-ul are rată mult mai mică și am achitat mult mai rapid decât era nevoie. E foarte adevărat că m-a ajutat și soțul cu bani trimiși din Italia. PENTRU CĂ NE-AM PROPUS. ȘI PENTRU CĂ PROCESUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ M-A AJUTAT. Sunt câțiva ani, de când am reușit să achit toate creditele, toate descoperirile de cont și de atunci, am început să economisesc.
De ce ți-am spus aceste lucruri?
În primul rând, ca să te ajut să înțelegi acest aspect. În această lună au fost foarte multe oferte și magazinele au fost super-aglomerate. Luna decembrie este alta de vârf cu oferte peste oferte. Dacă îți cumperi un televizor (sau orice alt bun), pentru că este la reducere, după ce ai ieșit cu el din magazin și-a redus valoarea la jumătate. Dacă ești nemulțumit și vrei să-l vinzi, iei cu mult mai puțin decât ai dat pe el.
Dar poate fi chiar mai rău. Poate să îți dea cineva o spargere și să rămâi fără televizor. Iar dacă l-ai luat pe credit, rămâi doar cu creditul. Și nu te poți bucura de el. Pentru că în afară de cartea și filmul Hoțul de cărții, în realitate n-am auzit de asemenea hoți.
Depinde doar de tine dacă accepți sau nu acest adevăr.
În schimb, dacă alegi să cumperi o carte și să o citești, fie că este sau nu la reducere, în timp valoarea ei devine mult mai mare, pentru că TOT CE PUI ÎN MINTEA TA NIMENI NU-ȚI POATE FURA.
20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți
Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Patronel and Soriela
Romanul Mica Stea Portocalie
In articolul și videoul trecut ți-am vorbit de efectele fricii asupra subconștientului. De asemenea, ți-am spus și cum acesta se lasă păcălit de imaginile pe care mintea le creează. Dacă nu l-ai citit dă click pe linkul de mai sus.
Așa cum ți-am promis, în acest articol îți ofer un articol scris și video cu cinci soluții, ca să eliberezi subconștientul de frică. Iar la final, ți-am pregătit o surpriză, care să te ajute chiar mai mult să te eliberezi de frică și să-ți atingi potențialul.
Primul pas către eliberare este acela de a conștientiza ce simți. Nu te poți elibera de ceva ce nu știi. Cum ai putea să te eliberezi de frică, dacă nu ai idee ce fel de frică este, ce te-a înspăimântat atât de tare?
În ce parte a corpului o simți? Descrie-o! Cum o percepi în corp? Dacă ar avea o formă, o culoare cum ar arăta? Ai putea să o asemeni cu altceva? Poate cu un animal, cu un obiect.
Urmărește articolul și în format video.
Vorbește despre ceea ce simți altei persoane. Am învățat de la Andy Szekely, cu câțiva ani în urmă că pentru a reduce intensitatea unei emoții negative este nevoie să vorbești despre ea. La puțin timp după ce am citit această informație, am verificat-o întâmplător. Mă uitam la un film, care mie mi se părea cam înspăimântător, și, la un moment dat, i-am spus soțului ce simțeam. Imediat s-a redus acea senzație de frică.
Vorbește despre ceea ce simți. Vei constata că odată ce ai descris-o altcuiva, aceasta s-a redus în intensitate. În materialul trecut îți vorbeam despre frica pe care am simțit-o legată de un vis în legătură cu romanul Mica Stea Portocalie. Deși conștientizasem frica ce mă blocase încă am rămas blocată. Chiar mă simțeam vinovată. Simțeam că am renunțat la visul meu de a scrie și finaliza romanul. Apoi, într-o zi m-am întâlnit cu Nicoleta Nistor (www.eftforyou.ro) și i-am povestit despre această frică. La puțin timp după aceea, a apărut altă sursă de inspirație și au reînceput să curgă ideile.
După ce am conștientizat și am verbalizat acea frică, am fost capabilă să las inspirația să mă cuprindă. Am început să scriu din nou la volumul al treilea. În cele din urmă, credeam că am finalizat romanul. Apoi, mi-am dat seama că am îngrămădit în ultimul capitol un subiect foarte apreciat de cititori. Așa că, în perioada de carantină, s-a născut și cel de-al patrulea volum, care este el însuși o trilogie. Este volumul în care personajul principal găsește iubirea.
Alteori, vorbind cu cineva despre frica ta, s-ar putea să primești niște sfaturi care să-ți ușureze senzația. În materialul trecut îți spuneam că frica face lucrurile sau obstacolele simple să devină imense, aproape de netrecut. Când povestești cuiva despre frica ta, s-ar putea să primești altă părere. Dintr-odată începi să privești situația dintr-o altă perspectivă. Simți că brusc ți s-a luat o piatră de pe umeri. În loc să ți se mai pară ceva imposibil de atins, vei constata că te-ai speriat degeaba.
Cum este în cazul tău? Ți s-a întâmplat să fii speriat de ceva, să fi vorbit cu un prieten și să se fi schimbat? Lasă un comentariu mai jos ca să aflu și eu alte strategii.
Stiu că bărbații și persoanele introvertite au niște provocări să vorbească despre ceea ce simt. Au impresia că cei din jur îi judecă, îi vor lua peste picior. Sau vor râde de ei.
Dacă ești bărbat sau o persoană introvertită, să știi că te înțeleg. Din punct de vedere temperamental eu sunt melancolică, în mare parte. Melancolicii nu vorbesc despre sentimentele lor. Au impresia că își fac publică viața lor strict personală. Consideră că ceea ce simt nu este treaba nimănui. Alteori se tem că dacă spun altcuiva, acel lucru nu mai este secret. Se tem că cel căruia îi spune, nu va păstra secretul și-i vor bârfi pe la spate.
Atunci, pune-ți sentimentele pe hârtie. În cartea Notează și acționează de Henriette Anne Klauser, este un capitol întreg despre punerea pe hârtie a temerilor. Cartea este ca o succesiune de studii de caz și fiecare capitol prezintă cazul unei persoane.Vorbește despre problema de la care a plecat și ce rezultate poate aduce notarea, punerea pe hârtie a scopurilor, emoțiilor, blocajelor, etc. Autoarea numește procesul „un loc pentru parcarea grijilor”. Notează-ți temerile și valorifică ce au ele pozitiv.
Iată două citate din acest capitol al cărții, în care persoana descrisă în studiul de caz – Janine își punea temerile pe hârtie:
„Sunt deprimată și obosită și îngrijorată în privința viitorului. Nu dorm bine – în ultimele două nopți m-am trezit la 2,30 și n-am mai adormit până la 3,30. Parcă tot auzeam cum îmi răsună în cap: ar trebui – ai putea – poate că.
Am avut un weekend plăcut, dar am continuat să fiu stresată și absentă. Nu prea am încredere în mine. Mă simt uneori ca un fel de minge umană aruncată de toți pereții într-o încăpere mult prea mică. Sunt ursuză, nesigură, introvertită. Obiectivul se estompează. Deprimarea mă trage înapoi.” (Janine)
Mai departe, autoarea povestește ce s-a întâmplat cu fricile descrise de Janine în jurnalul ei.
„Jurnalul a devenit locul în care-și parca grijile. Notarea temerilor o scăpa întrucâtva de fatidicul ori/ori. Temerile și ambițiile pot coexista… Scrisul a transformat sentimentele ei în simple hopuri și nu în blocaje… Scrisul îi alunga Janinei aprehensiunile, se distanța de îngrijorările permanente, devenind un observator al propriei vieți, ca un reporter care relatează, observă faptele, dar nu este dominat de ele… Notarea lor a devenit o modalitate de a le conștientiza pentru a le depăși… Una câte una, temerile ei păreau că dispar de la sine. Faptul că punea pe hârtie ceea ce simțea și ceea ce o speria în demersul ei o îndemna să pună totul în practică și să-i determine pe cei din jur să acționeze în favoarea ei…Notarea temerilor te scapă de pornirile negativiste și anxioase…”
Henriette Anne Klauser
Așa că, dacă nu-ți place să vorbești altora despre ce simți, parchează-ți temerile într-un jurnal propriul de care să știi doar tu. Ce-ai de pierdut?
Probabil vei găsi că este dificil să te exprimi, inclusiv în scris. Să scrii despre ce te înspăimântă, te face inițial să-ți trăiești fricile. O parte din tine, te va trage înapoi, spunându-ți că este prea dificil, prea greu de îndurat. Însă în același timp te ajută să le conștientizezi și pe măsură ce continui să scrii, începi să întrevezi și soluții. Pe măsură ce te deschizi, procesul va deveni tot mai ușor.
Uneori, așa cum se întâmplă cu monstrul de sub pat, ai nevoie să verifici dacă acea frică are un motiv întemeiat. Chiar ai un motiv real de care să te sperii sau pur și simplu este o barieră pusă în calea ta de către subconștientul tău?
După ce ai verificat, dacă frica este pur imaginară, înlătur-o. Vorbește cu subconștientul tău. Dacă motivul este real, atunci îți poți înfrunta teama. Curajul nu este lipsa fricii ci să acționezi în ciuda ei. Una din cele mai bune metode de a-ți învinge frica este de a o înfrunta. O faci atât de des, încât la un moment dat, ai uitat de ea.
Amintește-ți de primii pași pe care îi face un bebeluș. La început se teme să nu cadă. Dar chiar dacă o face, după aceea se ridică și o ia de la capăt. Mai cu teamă, mai cu curaj o face din nou și din nou. După câteva săptămâni de exercițiu, deja se simte mult mai încrezător. Apoi, teama s-a spulberat cu totul și merge cu pași siguri.
In materialul trecut îți spuneam că subconștientul îți oferă distrageri. Atunci când îți este frică să-ți atingi un obiectiv, atunci când devine mai dificil să acționezi, când emoțional ești prins în capcană, apare o diversiune. Când motivația scade, când începi să te îndoiești de rezultatele muncii tale și chiar de scopul tău, subconștientul vrea să te apere de suferință. Îți oferă ceva care să te distragă de pe traseul tău. Ce poți face?
Îmi aduc aminte de unul din episoadele din Game of Thrones, în care Little Finger (Degețel) o învăța pe Sansa. Sfatul lui suna cam așa. „Înainte de a lua o decizie, mă gândesc. Oare ce intenționez să fac mă va duce mai aproape de ceea ce îmi doresc sau mă va îndepărta? Dacă răspunsul este Da, atunci acționez.”
Atunci când în fața ta îți apare o diversiune pe care ți-o scoate în față subconștientul, e nevoie să-ți pui această întrebare. Oare, dacă acționez în acest fel mă apropii mai mult de ceea ce-mi doresc?
Oare dacă ascult și merg în direcția aceasta mă las distras sau îmi împlinesc mai mult visul? E un pas înainte sau înapoi?
In prezent sunt atât de multe metode și tehnici prin care să te poți elibera de tot ce te ține pe loc. Iată câteva exemple pe care le folosesc:
Lasă-ți adresa de email pe acest link și vei primi cadou un material audio cu tehnici efective pentru reducerea fricilor. Doar te relaxezi, închizi ochii și-mi asculți vocea care te ghidează pentru a-ți elimina fricile și a-ți împlini dorințele.
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Guru și Ciocârlia
Romanul Mica Stea Portocalie
„Frica este blestemul oamenilor.”
Dostoievski
Inițial am vrut să fac un singur articol pe acest subiect, apoi, pe măsură ce am scris la el, mi-am dat seama că e cam lung. Din acest motiv, l-am segmentat în două părți. În acest articol îți vorbesc despre modul în care acționează frica. Iar în partea a doua îți ofer niște soluții pentru ca frica să nu te mai oprească.
Frica este o emoție pe care o simțim atunci când suntem în pericol.
Totuși, în perioada actuală, nu mai ai atât de multe motive de a te simți în pericol. Nu mai ești atacat de animale sălbatice la tot pasul. Poți fi în pericol dacă se întâmplă un cutremur, o catastrofă naturală, să dea o mașină peste tine, să te contaminezi cu un virus etc.
Pe parcurs, noi, oamenii, am identificat și metode de a ne pune în siguranță. De exemplu, pentru a trece strada am învățat să ne asigurăm, să traversăm pe la zebră sau pe la semafor.
Sunt situații în care frica nu are un motiv real pentru a se naște. Este concepută de imagini care se nasc în mintea ta.
De multe ori, identifici obstacole în calea obiectivelor tale și te blochezi. Mai mult, frica le face să pară de dimensiuni mult mai mari în mintea ta, decât sunt în realitate.
Este o reclamă la un detergent de vase în care arată o soție venind acasă și vede vasele murdare în chiuvetă. Dintr-odată acestea cresc și devin imense. Exact așa devin în mintea ta imaginile care te sperie. Cresc în dimensiune și te impresionează și mai mult. Cu cât sunt mai mari, mai viu colorate cu atât au o putere mai mare asupra subconștientului tău.
Dacă nu-ți faci timp să analizezi dacă acele obstacole chiar sunt reale sau chiar atât de mari, rămâi blocat.
Subconștientul este acea parte a minții tale care funcționează pe pilot automat. Te ajută foarte mult în privința obiceiurilor și a ceea ce știi, să n-o iei zilnic de la capăt. Dar, nu poate face deosebirea între imaginile reale și cele din imaginația ta. De aceea, dacă ai niște obiective și dintr-odată ai perceput niște obstacole, subconștientul tău le crede reale. E ca atunci când erai mic și îți era teamă de monștri de sub pat. Dacă n-ai verificat că aceștia nu erau acolo, rămâneai speriat pentru mult timp.
Urmărește articolul pe Yoytube!
Frica îți poate face visul un țel imposibil de atins, îți pune în față bariere și tot felul de distrageri, încât să renunți.
„Frica taie mai adânc decât sabia.”
George R.R. Martin (Arya Stark – Game of Thrones)
Nu știu dacă ți s-a întâmplat să visezi la ceva ce-ți dorești să se întâmple, apoi să fii cuprins de frică.
„De frică nu ai unde fugi. Frica nu face decât să amplifice situaţia, având efectul bulgărelui de zăpadă: cu cât alergi mai tare, cu atât monştrii devin mai mari.”
Jilian Michaels
Mie mi s-a întâmplat de mai multe ori, mai ales înainte de a descoperi tehnicile de eliberare emoțională. Efectul a fost că înainte de tehnici mi-am ucis visurile. Munceam cu o senzație de gol în stomac dată de frică și de neîmplinire. Lucram, dar nu aveam rezultate. Într-un final am renunțat. Senzația din stomac era prea dificil de suportat.
Ca să fiu sinceră, mi s-a întâmplat și după ce am descoperit și folosit tehnicile. S-a întâmplat chiar în timp ce scriam la romanul Mica Stea Portocalie. A fost un țel care mai întâi m-a entuziasmat, apoi s-a amestecat entuziasmul cu frica. N-am dat atenție să-mi ascult corpul și emoțiile pe care le simțeam. Și pentru o perioadă, m-am blocat. Am rămas fără idei de a scrie, atât la carte cât și pe blog.
Când apare frica în mintea ta și nu o conștientizezi, subconștientul tău îți scoate altceva în raza vizuală, auditivă sau de interes. E ca și când ar dori să-ți ofere un refugiu, în care să te simți în siguranță.
Dacă nu ești atent, dacă nu-ți verifici scopurile s-ar putea să te lași atras de acel „obiect strălucitor”. Ai nevoie să te întrebi dacă acel refugiu corespunde cu locul în care vrei să ajungi.
Din experiența personală și din cărțile pe care le-am citit de-a lungul timpului, îți spun că este foarte ușor să te lași distras. Este o alegere pe care o faci pentru că ți se pare mai ușor de suportat din punct de vedere emoțional. După ce mi-a fost frică am avut parte de un subterfugiu, o distragere pe care mi-a oferit-o subconștientul. Mi-a oferit o diversiune și am căzut în ea. Mi-a scos în față romanele lui George R.R. Martin care alcătuiesc Saga Cântec pentru Foc și Gheață și ecranizarea lor, numită Game of Thrones.
Când în calea visului apar obstacole puse de frica pe care o simți, subconștientul îți oferă ceva mai ușor de îndurat. E atât de ușor să fii scos de pe traseu!
Dintr-odată m-am blocat. Nu mai aveam idei ca să scriu cel de-al treilea volum. Știam cum doream să se finalizeze, dar nu aveam acțiune pentru a ajunge la sfârșit. Mult timp n-am știut ce s-a întâmplat de nu mă mai aveam idei pentru scrierea celui de-al treilea volum. Apoi, după mai bine de un an, am conștientizat ce sentimente se născuseră în mine.
A durat ceva până să reintru în fluxul inspirației și să continui să scriu.
De ce îți spun toate acestea?
„De ce îți este frică de aia nu scapi.”
Proverbele românești
Frica, are o putere imensă de atracție, conform Legii Atracției Universale. Cu cât te temi de ceva, cu atât sunt mai mari probabilitățile ca lucrurile să se întâmple exact așa cum ți le imaginezi când ești stăpânit de ea.
Iar dacă ai un vis și te temi că ceva rău e pe cale să se întâmple și nu rezolvi acea frică, îți dai cu stângul în dreptul.
„Frica nu este un motiv de a renunța, este doar o scuză.”
Norman Vincent Peale
Pentru că te apuci de lucru, dar o faci doar ca să fii ocupat. Nu ai rezultate, pentru că frica aceea care te cuprinde nu-ți face munca eficientă. Ești ca un rocking-horse, care se mișcă, dar nu se deplasează.
Cu toții simțim frică. Însă, întrebarea este ce facem cu ea? Ce învățăm din ea?
Care este frica ta? O lași să-ți ucidă visul complet? O conștientizezi și o înfrunți? O transformi în altceva mult mai ușor de gestionat?
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Guru și Ciocârlia
Romanul Mica Stea Portocalie
Cui nu i s-a întâmplat să se trezească dimineața dintr-un coșmar? Cred că nu greșesc dacă-mi imaginez că și tu ai avut parte de așa ceva, nu-i așa?
Cum transformi un coșmar într-un vis care să te motiveze?
Am două răspunsuri pentru tine, pe care eu deja le-am aplicat. După aceste răspunsuri, la finalul acestui material vei afla ceva foarte interesant! Am o veste extraordinară pe care doresc să ți-o comunic.
Un coșmar este înfricoșător. Impresionează prin emoția foarte puternică, cu impact negativ asupra ta. Aceasta este, de regulă, una de groază, sau o frică teribilă.
Foarte mulți oameni, după ce au un coșmar încep să-i caute semnificațiile. Se gândesc cu teamă că o să aibă loc ceea ce au visat. Apoi, chiar se întâmplă, pentru că ei se AȘTEAPTĂ la asta, în mod inconștient. Poate că acesta este un motiv pentru unii să continue să se plângă de viața lor. Li se pare că este nedrept tot ce li se întâmplă și toate traumele pe care le trăiesc.
Dar tu nu ești așa. Tu, ți-ai dori să poți să schimbi asta. Și chiar poți.
Pentru că un coșmar este esența a TOT CE NU-ȚI DOREȘTI. Atunci, găsește opusul coșmarului și spune ce-ți dorești.
Ca de exemplu, visezi că ești ești grav bolnav și te trezești speriat. Îți dorești asta? Sigur că nu. Atunci începi să fii mult mai atent asupra modului în care îți supraveghezi sănătatea. Începi să-ți dorești să RADIEZI DE SĂNĂTATE ȘI SĂ DEBORDEZI DE ENERGIE. Formulezi totul în termeni pozitivi și la timpul prezent. Să spui „nu vreau să fiu bolnav” este o formulare negativă și reprezintă ceva de care vrei să scapi.
Cum sună în mod pozitiv? „ZI DE ZI MĂ SIMT DIN CE ÎN CE MAI BINE.” E doar un exemplu. Tu, cu siguranță, poți găsi alte formulări.
Sau, visezi că pierzi foarte mulți bani. Când te trezești, realizezi că nu-ți dorești așa ceva. Decât să aștepți să se petreacă aievea ce ai visat, spune ce vrei. Și fii atent la modul în care îți gestionezi banii.
Înlocuiești frica aceea teribilă, cu o emoție frumoasă, care să aibă impact asupra ta, în mod pozitiv.
Cum să transformi un coșmar într-un vis
Imaginează-ți cum ai rezolva situația din perspectiva personajului din coșmar, să aibă un final fericit.
În urmă cu zece ani, după ce am început programul de dezvoltare personală, am avut un coșmar.
În acel vis un tânăr pe care-l iubeam, și care nu exista în realitate, a fost trădat de niște prieteni. Aceștia s-au dus la un vrăjitor care l-a transformat într-o broască. Când m-am trezit, mi-am dorit să visez continuarea, să aflu cum acel Guru avea să se salveze. Știam că Guru era un luptător și avea să redevină om. Încercând să-mi imaginez ce urma să se întâmple, s-a născut o poveste.
M-am apucat să scriu și a ieșit o carte de aproape 100 de pagini. Este prima pe care am scris-o. S-a numit inițial Povestea Patronului Guru și a angajatei lui, Ciocârlia. Ulterior această carte, la ediția a doua a devenit Guru și Ciocârlia. O poți găsi pe site-ul fanautodidact.ro.
În urmă cu trei ani, am avut un alt coșmar care m-a inspirat și m-a motivat. Am visat că fiul meu, pe atunci de trei ani, a atins în parc un panou electric și a fost micșorat. După micșorare a atins dimensiunea de un deget. Eram disperată în vis, nu știam cum să-mi recuperez copilul și m-am trezit speriată. Când am realizat că băiatul meu era întreg, sănătos și în siguranță în pat, mi-am manifestat recunoștința. Dar, în același timp, s-a născut un vis.
Am început să-mi imaginez cum s-ar fi descurcat dacă s-ar fi întâmplat cu adevărat așa ceva. Zi după zi, am scris ce mi-am imaginat și a ieșit un roman în patru volume. Se numește Mica Stea Portocalie și tocmai a ieșit de sub tipar primul volum. Romanul a apărut în Librăria Coresi care aparține editurii, însă îl poți găsi și pe Fanautodidact.
Deși nu toate coșmarurile au devenit cărți, acesta are integrate în el mai multe asemenea visuri. Am început să scriu și zi de zi povestea creștea. Am crezut că va fi o carte pentru copii, dar a devenit mult prea mare. Acum, este un roman destinat adolescenților și nu numai.
Carte după carte, film după film, am primit și alte idei care m-au inspirat și am continuat să scriu. Când am ajuns la jumătatea lui, m-am blocat. Apoi, după un alt an, au reînceput să curgă ideile.
Apoi, m-am gândit că va avea doar trei volume. În perioada de carantină, printre picături de timp și corectat temele elevilor, am scris și volumul 4.
În încheiere, ca să recapitulez.
Cum faci să transformi un coșmar într-un vis care să te motiveze?
În primul rând, găsește opusul coșmarului și lucrează să se împlinească.
În al doilea rând, dacă visezi să fii autor de cărți, poți începe să scrii o poveste.
Să ne auzim cu bine!
Cu drag,
Fănica Rarinca
Autor de cărți:
Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!
Cartea Guru și Ciocârlia
Romanul Mica Stea Portocalie