Probabil că ți s-a întâmplat să auzi de persoane care, oricât ar fi de ocupate, oricâte cheltuieli ar avea, dacă li se cere să facă ceva, sau să cumpere ceva, fie că pot sau nu, fie că au nevoie sau nu, ele acceptă.
Probabil ai întâlnit și persoane care parcă te hipnotizează, te vrăjesc cumva și cu toate că întreagă ființa ta ar vrea să spună NU, la tot ceea ce-ți propun, totuși spui da și apoi îți pare rău.
Zi de zi mă minunez câte lucruri extraordinare pot învăța de la un copil de câțiva ani. Al meu mai are puțin și face 3 ani.
Permanent își găsește ceva de făcut.
Își așează jucăriile, pe anumite categorii. Uneori le așează în șir îndian, alteori le aranjează în rând, una lângă alta.
După ce termină, vrea să-mi arate cum le-a ordonat și strigă:
-Mama! Uite! E perfect!
Iar eu, îi spun:
–Da, mama! E perfect!
Pe data de 14 aprilie 2014, blogul http://fanautodidact.ro se năștea.
Mai sunt câteva zile și se împlinesc trei ani de când a primit numele la firma de hosting.
În tot acest timp am scris și publicat aproape 200 de articole, am început să susțin seminarii și workshopuri pe o temă dificilă și care sună, poate, ușor pompoasă, FERICIREA.
Dar nu e deloc dificilă sau pompoasă. Pentru că fiecare om are ca rațiune de a fi nevoia de a fi cât mai fericit cu sine, cu ceilalți și cu tot ce-l împlinește.
Georgiana este singură acasă. Se ocupă cu activitățile ei zilnice.
Soțul ei a plecat cu niște treburi prin oraș și i-a spus că se întoarce repede.
Dar iată că a trecut o bună bucată de timp și el nu mai vine.
Încearcă să-l sune, dar intră în căsuța vocală.
Detestă modul în care se simte.
Are impresia că soțul a abandonat-o, că a uitat de ea.
Nu înțelege de ce are acest sentiment.
La seminariile anterioare și la diferite postări pe facebook am primit întrebări de genul: „Tehnicile astea chiar funcționează, chiar te ajută să te eliberezi de rănile din trecut?”
Unele persoane sunt genul care simt nevoia să-ți arunce în față că pe ele nimic nu le poate ajuta să se elibereze și să fie fericite.
Se întâmpla în urmă cu câţiva ani. Eram adunaţi mai mulţi colegi şi colege într-o sală de clasă şi aşteptam să înceapă un consiliu la nivel de şcoală, când o aud pe una din colege spunând, „Mă mănâncă pielea, da’ n-am râie!”
M-am gândit o bună perioadă la această replică. De ce a spus-o, ce semnificaţie avea?
Pentru că de-a lungul timpului am fost bombardaţi cu atâta informaţie, de multe ori ştiinţifică, am ajuns să uităm noţiunile elementare.
„Oamenii se văicăresc ca să atragă atenția, pentru că ceea ce vor cu adevărat este să-i scuture cineva, să le spună să tacă din gură, să termine cu văicăreala și să facă ceva cu viața lor.”
Larry Winget
O carte extraordinară legată de acest subiect este Termină cu văicăreala și fă ceva cu viața ta! Scrisă de Larry Winget. Autorul, îți dă un șut, metaforic vorbind și te ajută să conștientizezi că tot ceea ce ți se întâmplă este responsabilitatea ta. Ori ai creat acea problemă, ori ai atras-o.
La sfârșitul seminarului din data de 18 februarie, o doamnă îmi povestește că are o fiică adolescentă cu care nu reușește să se înțeleagă. Că indiferent ce i-ar spune mama să facă, fata refuză. Dacă mama îi cere să-și curețe fața la sfârșitul zilei, fata nu ascultă și merge la culcare cu tot fondul de ten pe care și l-a pus dimineața pe față, ca să acopere… coșurile. Și apoi iese din cameră „victorioasă” că „a mai trecut o zi și n-am făcut ce mi-a zis mama”.
Intr-un alt articol îţi spuneam că Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Şi este perfect adevărat ce am scris acolo.
Numai că, de curând, am descoperit că rezultatele unei zile sunt influenţate de modul în care ai mers la culcare cu o seară înainte.
Probabil ştii şi tu că dacă trebuie să te trezeşti dimineaţă şi să fii productiv, ai nevoie să mergi mai devreme la culcare. Pentru că vrei să fii odihnit, dacă îţi doreşti să fii productiv.
Discutau colegele în cancelarie despre ceea ce mănâncă fiecare şi kilogramele care se acumulează.
La un moment dat, n-am mai răbdat să tac. Le-am spus doamnelor că nu doar ceea ce mănâncă le face să acumuleze kilograme ci, mai ales emoţiile din spate care le determină să mănânce, stau la baza acelor kilograme de care se tot plâng.
Una dintre ele m-a întrebat:
-Şi ce emoţii mă fac să mănânc la miezul nopţii?