MĂ MĂNÂNCĂ PIELEA, DA’ N-AM RÂIE!

Se întâmpla în urmă cu câţiva ani. Eram adunaţi mai mulţi colegi şi colege într-o sală de clasă şi aşteptam să înceapă un consiliu la nivel de şcoală, când o aud pe una din colege spunând, „Mă mănâncă pielea, da’ n-am râie!

M-am gândit o bună perioadă la această replică. De ce a spus-o, ce semnificaţie avea?

Pentru că de-a lungul timpului am fost bombardaţi cu atâta informaţie, de multe ori ştiinţifică, am ajuns să uităm noţiunile elementare.

Erau vremuri, în care orice persoană ştia să descifreze limbajul trupului altei persoane.

În prezent, dacă începi să te scarpini, şi dai semne că te mănâncă pielea sau capul, oamenii încep să se uite la tine suspect. Eşti imediat arătat cu degetul că s-ar putea să ai râie.

Presiunea socială și sentimentul de rușine de ce o să spună lumea sunt la cote maxime. Mulți își fac tot felul de idei, mai mult sau mai puţin corecte, își dau cu presupusul despre adevăratul motiv care determină mâncărimea de piele.

Şi este foarte uşor să-ţi faci în minte scenarii care mai de care mai sumbre, să mergi la medic, să apelezi la tratamente pentru tratarea scabiei şi aşa mai departe.

Dar dacă nu e vorba de râie, sau păduchi sau orice altă boală de piele?

Dacă citești pe diferite site-uri care tratează problema scabiei şi a scărpinatului afli că sunt persoane care au „suferit de mâncărimi de piele” ani de zile.

Una spunea că pe toată durata studenţiei, ori de câte ori se urca în tren „lua” scabie. Culmea este că niciuna dintre colegele ei de cameră nu se îmbolnăveau de râia pe care o lua ea.

Altcineva povestea că s-a chinuit un an de zile şi nu s-a vindecat cu niciunul din tratamentele pe care le primea de la medic.

Dar dacă pentru a trata adevărata problemă, aveau nevoie de ajutor din altă parte?

De multe ori, problema respectivă nu este una reală, ci doar o percepţie, doar un pitic pe creier, în mintea noastră. Sau o convingere foarte puternică.

 

De ce te mănâncă pielea?

 

Adică ce motive poate avea o persoană să aibă mâncărimi de piele sau de cap?

Uneori mâncărimile de piele pot fi cauzate de vreo alergie, intoxicaţie alimentară, de conţinutul de clor din apa de la robinet, alteori de înţepături de insecte, sau de ce nu, de creşterea părului, sau chiar de la transpiraţie.

Dar sunt multe situaţii în care o mâncărime de piele sau de cap să nu aibă legătură cu niciuna dintre aceste cauze, ci cu limbajul trupului. Cu semnale pe care le scoate la suprafaţă subconştientul unei persoane.

În urmă cu vreo 4 ani, o traineriţă ne-a recomandat la un curs, serialul Lie to me pentru a învăţa câte ceva despre limbajul trupului. Fiind pasionată de filme, l-am şi căutat şi am început să-l urmăresc.

Chiar în episodul pilot, un adolescent este acuzat şi închis preventiv, ca fiind suspect de uciderea unei profesoare de la liceul unde studia. Numai că în afară de poliţia locală, în investigaţia cazului s-au mai implicat şi nişte specialişti în decodarea limbajului trupului.

La început, investigaţiile lor nu ajungeau nicăieri. Până când, tatăl acelui adolescent are o reacţie non-verbală la o întrebare. Se scarpină pe braţ. Şi acea reacţie, i-a ajutat pe aceşti specialişti ce investigau, să afle ce îl deranja pe tatăl băiatului şi ce l-a făcut, practic, pe băiat să devină suspect.

După ce-am văzut acel serial, am început să caut şi cărţi şi să mă documentez mai detaliat pe tema limbajului trupului. Am aflat că multe din semnele pe care le transmite corpul nostru spun multe despre gândurile pe care le avem şi despre emoţiile prin care trecem.

Aşa că aş putea să-ţi spun acum  câteva motive, pentru care pot apărea mâncărimi de piele.

 

Pentru început, să mă întorc la titlul articolului, la acea replică a colegei mele care m-a frământat ceva vreme.

Eram într-o stare de aşteptare.

Dacă eşti o persoană calmă, relaxată şi flegmatică, s-ar putea să nu ai probleme să aştepţi răbdător fără să faci nimic, până începe o şedinţă.

Dar dacă eşti o persoană colerică, obişnuită să aibă activitate, chiar şi când stă, faptul că trebuie să aştepţi s-ar putea să te irite.

Practic, subconştientul colegei mele s-ar putea să-i fi spus Ce plictiseală! Nu mai începe odată, şi să se termine mai repede, ca să plec acasă! Dar subconştientul s-a manifestat sub forma unei mâncărimi de piele.

Sau, poate ca şi acea studentă, de care vorbeam mai sus, ai o reacţie de mâncărime când călătoreşti. E foarte posibil că, fie ai o alergie la acel mijloc de transport, fie o fobie socială – faţă de tipul de persoane care călătoresc cu acelaşi mijloc de transport. Ceva te deranjează la acel mijloc de transport, iar asta îţi dă o stare de nervozitate şi te mănâncă toată pielea.

Dacă mâncărimea să se manifeste în legătură cu o locaţie, încât de câte ori ajungi în acel loc, îţi vine să te scarpini, să-ţi rupi pielea de pe tine, gândeşte-te ce anume te deranjează la acea locaţie.

Fiecare om şi fiecare loc au o anumită energie pe care corpul nostru o simte la nivel molecular, fără să implice neapărat mintea conştientă. Dacă energia acelui loc este de natură să o perturbe pe a ta, s-ar putea să te deranjeze subconştient şi să te scarpini, să te doară capul etc.. Subconştientul caută să-ţi transmită că ceva nu e tocmai ok.

Dar dacă acea locaţie este chiar acasă la mine? Cum e posibil să mă simt absolut excelent oriunde în altă parte şi tocmai acasă să am acea senzaţie de mâncărime?

Înseamnă că există ceva ce te deranjează acasă. Poate fi vorba doar de o percepţie. Poate ai o nemulţumire de modul în care arată casa ta. O găseşti pe a altuia, prin comparaţie, mai frumoasă, mai aerisită, mai mare, mai curată, mai …, mai…, mai… şi ceva din propria ta locuinţă te stresează. Poate nu-ţi place să fii singur acasă, sau poate e dezordine şi asta îţi produce o neplăcere.

Sau poate că acel loc îţi evocă amintiri neplăcute şi atunci subconştientul tău reacţionează, chiar numai când te gândeşti la el.

Poate ai această reacţie în legătură cu o anumită acţiune. E foarte posibil ca asta să-ţi transmită cât de tare îţi displace acea acţiune.

Mâncărimea de piele, poate pleca de la un sentiment de vinovăţie că ai greşit ceva sau că trebuia să faci ceva ce nu ai făcut.

Iar acea vinovăţie s-a transformat în nervozitate, poate chiar furie, pe care simţi nevoia să o îndrepţi fie spre alţii, fie spre tine. Spre tine o îndrepţi în mod inconştient, ca să-ţi vină să-ţi rupi pielea, deci să te pedepseşti.

Şi în cartea Învaţă cum să-ţi controlezi Furia scrisă de dr. Les Carter, am citit despre o pacientă, care a ajuns în cabinetul lui ca specialist psiholog, pentru că avea mâncărime şi băşici pe pielea picioarelor. Prima întrebare pe care i-a adresat-o dr. Les a fost ce fel de probleme are cu furia. Şi persoană respectivă nu înţelegea, pentru că nu credea că are probleme cu manifestarea furiei. În urma întrebărilor, şi-a dat seama că, de fapt, îşi reprima furia. O înghiţea, o închidea în ea şi o întorcea asupra ei.

E foarte posibil să ai mâncărime de piele atunci când vorbeşti cu o anumită persoană, și simţi că nu te poţi opri din scărpinat. Poate că e o prietenă foarte bună, sau o persoană pe care vrei să o impresionezi. Poate că vrei să intri pe sub pielea ei, pentru că simţi că prietenia cu ea te-ar ajuta. Şi totuşi de fiecare dată când stai de vorbă cu acea persoană, te scarpini de nu te mai poţi stăpâni.

În astfel de situații, după ce conversaţia se termină, începi să-ţi faci mustrări de conştiinţă.  Vai, ce-o să creadă? Că am râie! Eu ţi-aş recomanda ca în loc să te învinuiești, să verifici ce nu-ţi place, ce te deranjează la acea persoană?

E foarte posibil ca în subconştientul tău să se facă legătura între persoana în preajma căreia te scarpini cu cineva care nu-ţi place, sau care nu ţi-a plăcut în copilărie. Sau poate nu-ţi place ceva din stilul ei. Şi ai impresia că e ok. Dar subconştientul tău nu crede la fel. Aşa că îţi tot trimite semnale că ceva nu e în regulă.

Poate eşti agent de vânzări şi o parte dintre persoanele cu care te întâlneşti şi vrei să le vinzi ceva, încep să se scarpine. Pe după gât, pe braţe, pe picioare, pe burtă.

Oare asta înseamnă că toate acele persoane au o boală de piele?

Eu aş spune că eşti disperat să faci nişte vânzări şi cauţi să obţii rezultate cu orice preţ. Iar oamenii simt asta. Te rog, să verifici metodele tale de vânzare. E posibil ca mesajul lor să transmită că se plictisesc, nu le interesează, eşti agresiv, vrei să manipulezi, că sunt drăguţe în general şi nu ştiu cum să spună NU. Ceva le deranjează poate la tine, poate la stilul şi metodele tale. Verifică şi adaptează.

Indiferent care ar fi percepţia, e important să o conştientizezi ceea ce simţi, apoi să cauţi să schimbi percepţia şi să acţionezi ca să schimbi ceea ce nu îţi place.

Şi probabil că te întrebi cum faci asta?

 

Cum conştientizez?

 

Ca să conştientizezi e nevoie să ai mintea trează să îţi asculţi trupul. Să îţi urmăreşti gândurile şi emoţiile.

E nevoie să renunţi la a face multitasking. Atunci când faci multitasking, ai mintea distribuită într-un milion de direcţii şi nu îţi dai seama exact ce anume te deranjează.

Dar când te ocupi de un singur lucru, îţi poţi da seama mult mai uşor de gândurile care-ţi trec prin cap, de emoţiile pe care le simţi şi de reacţiile corpului la acele gânduri sau emoţii.

Pe măsură ce înveţi să devii conştient asupra unei acţiuni, devii mai conştient în legătură cu tot ceea ce-ţi spune trupul tău / subconştientul tău. Devii conştient de emoţiile şi trăirile tale.

 

Cum schimbi percepţia?

 

Există o tehnică numită recadrare. În loc să percepi toate lucrurile neplăcute în legătură cu o situaţie, concentrează-te pe pozitiv.

Ce anume îţi place la acel lucru, situaţie, persoană, locaţie, eveniment etc.?

Dacă nu simţi că mai există ceva să-ţi placă acum, gândeşte-te ce anume ţi-a plăcut la început? Ce te-a atras la acea persoană, locaţie, eveniment, situaţie etc.?

Fii recunoscător pentru tot ce există bun şi frumos acolo. Cu siguranţă, încă există. Pentru că un lucru pe care nu-l mai doreşte cineva s-ar putea să fie apreciat şi dorit de alţii. Fii, deci, recunoscător pentru tot ce e bun şi frumos, încă, la ceea ce ai.

Gândeşte-te la beneficiile pe care le ai sau le obţii, de la o anumită acţiune, care te stresează, de exemplu.

Şi astfel, îţi schimbi percepţia. În loc să te concentrezi pe tot ce nu-ţi place, te deranjează, te irită, te înfurie; începi să vezi partea frumoasă şi să simţi recunoştinţă.

 

Acţionează ca să schimbi starea lucrurilor

 

Dacă ai mâncărimi când discuţi cu o persoană, vezi dacă poţi să îţi schimbi percepţia asupra ei. Dacă nu, poate e bine să reduci timpul petrecut cu ea. Apoi verifică cum te simţi.

Dacă ai mâncărimi în legătură cu un loc, urmărește ce nu-ţi place acolo şi să iei măsuri. Dacă depinde de tine să faci schimbările necesare, poate ordine, curăţenie, redecorare, rearanjare a lucrurilor, poate să corectezi ceva ce te stresează de multă vreme. E timpul să faci nişte schimbări. Dacă nu depinde de tine să schimbi aspectul acelui loc, atunci schimbă locaţia, sau schimbă-ți starea.

Sau poate e necesar să iei o pauză, o vacanţă, să mergi într-un alt loc.

Caută alte sarcini care să-ţi mute atenţia şi focusul de la „problema” pe care o ai. Anumite activități cum ar  fi, să faci o muncă de voluntariat, un act de caritate te determină să te gândeşti mai mult la alţii şi mai puţin la tine. Ocupă-te de altceva, cum ar fi: să citeşti un roman, să urmăreşti un film, orice prin care să-ţi muţi atenţia în altă parte. Apoi verifică cum te simţi şi dacă problema revine, atunci când revii la acea activitate.

 

Cum schimbi emoţia / starea?

 

O metodă foarte simplă de a schimba emoţiile din organismul tău, din sistemul tău, este EFT (Emotional Freedon Tehnique) prin care lovind uşor cu două degete diferite puncte de pe corp, îţi poţi linişti starea negativă şi poţi introduce în corp, stări noi, pozitive.

Pentru mai multe detalii despre aceste tehnici de lucru, prin care îți poți schimba starea, emoția, convingerile și chiar mâncărimea în sine, (sau orice altă durere sau stare de rău) te invit la seminarul și workshopul Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l şi altora, ca să nu mai tragă concluzii false.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

 






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *