MĂ SIMT COPLEŞIT!

Eram într-o dimineaţă în autobuz.

Mă duceam cu băiatul meu la creşă, ca apoi să mă pot duce la şcoală.

Deodată, de pe o bancă alăturată aud o doamnă care vorbea la telefon, probabil cu o prietenă.

Da, mă simt atât de copleşită! Azi nu mai fac mâncare că m-am săturat să stau toată ziua în bucătărie. Am casa întoarsă pe dos. Trebuie să fac curăţenie, acum că m-am mutat. Îmi duc băiatul la şcoală, apoi mă duc să mă vopsesc. Sunt atât de ocupată că nu mai am timp pentru mine. Nu mai am timp să-mi fac o unghie, sau să mă aranjez. Şi mi s-a acrit de atâta treabă!

N-am ascultat-o intenţionat. Dar pur şi simplu am auzit-o şi cuvintele ei parcă răsunau ca un ecou în inima mea. Parcă ar fi vorbit despre mine.

run

Cu câteva zile în urmă, băieţelul meu s-a îmbolnăvit şi a trebuit să ajung la medic.

În timp ce mă îndreptam spre medic, îmi imaginam că vorbesc cu prietena mea, Nicoleta Nistor şi că ea mă întreabă: Ce s-a întâmplat cu tine din punct de vedere emoţional în această perioadă, de s-a îmbolnăvit băiatul?

Aşa că am început să-mi analizez viaţa şi sentimentele recente.

A doua zi, am aflat răspunsul. Medicul mi-a spus că trebuia să stau acasă să mă îngrijesc de sănătatea băiatului. Era aşa de bine să mai lenevesc iar în pat, că imediat mi-am dat seama! Dintr-o dată, faptul că în acea zi nu am mai fost nevoită să mă trezesc dimineaţă, m-a lovit.

Mă simţeam copleşită de mulţimea de lucruri noi la care trebuia să mă adaptez.

Eu am reînceput activitatea de profesor, şi trebuie să merg la ore.

Pentru că soţul e plecat din ţară, în fiecare dimineaţă trebuie să duc băiatul la creşă şi să-l iau seara. Dar am realizat că petrec aproape 3,5-4 ore pe zi numai pe drum, ca să-l duc sau să-l aduc. Iar acest timp, simţeam că-l pierd fără rost.

E foarte important să învăţ să creez o pagină de lansare a cărţii Eliberează-te de rănile trecutului şi redescoperă fericirea! Numai că, să învăţ să concep o astfel de pagină este foarte obositor şi provocator.

Vreau să mă ocup în continuare de activitatea de pe blog, să scriu articole.

Am început să scriu o nouă poveste pentru copii şi mă ocup de ea pe bucăţele mici.

Iar timpul pe care-l pot petrece la calculator s-a redus dramatic. Mai mult, a devenit trunchiat. Am cam una-două ore dimineaţa şi cam tot aşa seara, după ce adoarme băiatul.

Una peste alta, pe lângă alte sarcini de gospodărire de care trebuie să mă ocup, mi s-a stricat şi maşina de spălat şi parcă, cu cât mă concentrez negativ pe sentimentul că trebuie să spăl la mână, cu atât se adună mai multe rufe de spălat.

Aşa că, în mod subconştient simţeam nevoia de o pauză. Iar subconştientul meu a găsit soluţia ca să mă pot odihni, sau să mai rezolv alte sarcini la care eram în urmă.

I-a oferit băiatului meu o senzaţie de rău, iar eu am fost nevoită să stau acasă să-l îngrijesc. Cu alte cuvinte l-am facut sa se imbolnaveasca.

După ce s-a făcut bine şi iar a trebuit să revin la şcoală, iar m-am simţit copleşită. Şi în scurt timp iar s-a îmbolnăvit băiatul. Şi, în cele din urmă, chiar a fost nevoie să mă internez cu el.

Şi nu ţi-am spus toate astea ca să mă plâng.

Am stat şi-am analizat ce mă copleşeşte, am pus efectiv pe hârtie, ce sarcini fac zilnic, şi cât timp aloc fiecăreia dintre ele. În cele din urmă, calculele mi-au arătat că pe lângă toate activităţile, îmi mai rămân circa 4-5 ore pe zi. Şi nu am idee pe ce se duc. Ca atunci când faci calculul banilor şi nu ai idee pe ce s-a dus o sumă frumoasă.

Asta înseamnă că acest timp este cel neproductiv, pe care-l pierd şi acesta mă copleşeşte.

Oricum, nu m-am oprit aici. Am făcut un exerciţiu EFT (Emotional Freedom Tehnique) ca să mă eliberez.

La cumpărarea cărţii, îţi ofer cadou un exerciţiu EFT despre sentimentul de copleşire, ca să te poţi elibera oricând ai nevoie. Vezi aici si celelalte bonusuri.

 

Apoi am închis ochii şi am vizualizat şi printr-un exerciţiu NLP ce mă copleşea şi cum mă eliberez.

După aceea, m-am gândit şi la tine.

Poate că ai avut şi tu foarte multe momente în care te-ai simţit copleşit şi nu ai avut idee cum să treci mai departe.

Cum ar putea această experienţă a mea să te ajute.

Am identificat câteva situaţii care ar putea să ducă la sentimentul de copleşire, că e prea mult, şi ţi le dau mai jos.

 

Sentimentul de copleşire se suprapune peste o schimbare importantă

 

Doamna pe care am auzit-o în autobuz, trecea şi ea printr-o schimbare. Tocmai se mutase în casă nouă, într-un apartament cu două camere.

Şi de obicei, când apare o schimbare, din inerţie, căutăm să menţinem, să păstrăm toate acele acţiuni sau activităţi pe care obişnuiam să le facem. Iar asta încarcă foarte mult timpul.

Vrei să te ocupi foarte bine şi de activităţile cele noi, dar vrei să le păstrezi şi pe cele vechi.

Şi, uneori, asta poate fi prea mult.

Aşa că, analizează ce faci, ce acţiuni sunt redundante, la care dintre ele poţi să renunţi. Şi renunţă.

Ca să faci loc la nou, e important să te poţi debarasa de ce e vechi şi inutil.

În cărţile de dezvoltare personală, am citit că dacă vrei să creezi un obicei nou, trebuie să poţi renunţa la altul vechi. Pentru că cel nou, îl înlocuieşte pe cel vechi.

În subconştient, obiceiul cel nou se suprascrie pe cel vechi.

Dacă vrei să le păstrezi pe amândouă, îţi produce o durere, o presiune prea mare care te copleşeşte şi te poţi îmbolnăvi.

Pe de altă parte, s-ar putea să fii speriat de schimbarea care ţi se întâmplă. Iar, dintr-o altă inerţie, să-ţi doreşti să rămâi cum erai, unde erai, să nu se schimbe nimic.

Aşa că subconştientul îţi produce sentimentul de copleşire, că e prea mult şi primul lucru la care îţi vine să renunţi, este cel mai recent. Activitatea la care vrei să renunţi, este cea nouă.

 

Tiparele din copilărie

 

E posibil ca în copilărie, sau cândva în trecut ai avut un moment când, făcând o anumită acţiune, te-ai simţit copleşit de mărimea, de importanţa, de responsabilitatea sarcinii. Şi acea emoţie s-a imprimat în ADN-ul tău. Aşa că, ori de câte ori te confrunţi cu o situaţie asemănătoare ca dificultate sau nivel de provocare, te simţi din nou copleşit.

Este reacţia subconştientă, automată a tiparelor pe care le cărăm după noi fără să ne dăm seama.

Imaginează-ţi că acest tipar funcţionează în mod automat. Nici măcar nu conştientizezi ce faci.

Să zicem că la un moment dat te saturi să tot fii copleşit. Şi îţi rezolvi sarcinile pe care le ai de făcut.

Dar, în scurt timp, dupa eliberare, începi să îţi iei alte sarcini de lucru în plus, te abonezi să primeşti pe email tot felul de sfaturi – din foarte multe domenii, pe care nu mai apuci să le citeşti. Şi devii din nou la fel de copleşit ca la început. Iar faci efortul să te eliberezi şi apoi, iar te supraîncarci.

Funcţionează ca o buclă.

Şi atunci, ai nevoie de conştientizare şi apoi de eliberare. Nu te poţi elibera de ceva ce nu ştii.

 

Amânarea acţiunii poate produce copleşire

 

Amânarea este un tipar emoţional.

Poate că nu-ţi place să faci o anumită activitate şi o tot amâni.

Azi nu-ţi place şi nu o faci. A doua zi nu ai chef, a treia zi s-a ivit altceva mai urgent şi mai important şi apoi, te trezeşti că ai de finalizat acţiunea până la data de… şi mai ai X zile.

Şi atunci, intri în panică de multitudinea de sarcini pe care trebuie să le rezolvi. Multe dintre ele, simţi că te depăşesc şi ai acest sentiment că eşti copleşit, că e prea mult pentru tine.

Sentimentul de copleşire, în astfel de situaţii vine la pachet cu vinovăţia (dacă făceam la timp, acum nu mai eram atât de stresat!), cu frustrarea (nu înţeleg ce trebuie să fac!), cu enervarea, furia (De ce trebuie sa fac eu toate astea?) şi alte emoţii negative.

Numai că aceste sentimente, la rândul lor negative, nu te ajută.

Vinovăţia, de exemplu, e posibil ca mai tare să te afunde în amânare, ca şi mai mult să te simţi vinovat şi copleşit pe viitor.

Poţi interveni cu un exerciţiu EFT să schimbi tiparul şi emoţia din spatele procesului de amânare, şi zilnic să faci paşi mărunţi către ce e important.

 

Lipsa de priorităţi poate fi copleşitoare

 

Când vrei prea multe şi pe toate-odată, te fac să îţi risipeşti energia în zeci de direcţii într-o zi, şi la finalul zilei să te simţi epuizat şi fără chef să mai faci ce-ţi doreşti.

Iată, mai jos, un fragment din cartea Eliberează-te de rănile trecutului şi redescoperă fericirea!, din capitolul Fericirea în relaţia cu timpul, cu titlul Agenda e supraîncărcată? Mai elibereaz-o!:

Businessman writing agenda

Probabil că te întrebi, dacă nu ştiu care-mi sunt priorităţile, ce fac?

Există posibilitatea de a-ţi da un plus de claritate cu un exerciţiu EFT. Prietena mea, Nicoleta Nistor a creat unul pentru tine. Îl poţi folosi şi te va ajuta să faci lumină între scopurile şi obiectivele tale. Vei simţi că unele vin la suprafaţă şi te motivează, iar altele se duc în spate, în fundal.

 

Durerea duce la creştere

 

Oricât de ciudat ar părea, am avut deseori sentimentul că Oh, n-am timp să învăţ să fac asta acum! dar s-ar părea că acela a fost cel mai potrivit moment să învăţ, mai ales dacă nu eram dispusă să plătesc.

De multe ori mi s-a întâmplat să spun că mă apuc de învăţat o abilitate, când voi avea mai mult timp liber. Numai că am fost tot timpul ori foarte ocupată, ori lipsită de motivaţie să învăţ acel ceva.

Dar când am avut neapărată nevoie de acea abilitate, am căutat modalităţi de a învăţa şi mi-a prins foarte bine.

Aş putea menţiona aici două astfel de momente:

Primul a fost când mi-am luat multifuncţional de printare. Am văzut că are funcţie de scanare, dar mi-am zis că sunt prea ocupată acum, o să învăţ când am mai mult timp! Dar în câteva săptămâni, n-am avut de ales. Eram foarte ocupată, nu ştiam ce să fac mai întâi, dar aveam mare nevoie de imagini scanate. Aşa că am învăţat.

A doua situaţie a fost când îmi prelucram datele în excell pentru a scrie lucrarea de gradul I. Nu ştiam să folosesc programul şi cum să obţin grafice bune şi frumoase. Dar am petrecut ceva mai mult timp şi am reuşit.

Au fost momente când îmi venea să plâng pentru că nu reuşeam (din prima). Dar am perseverat şi am reuşit.

 

Evită să faci multitasking

 

Multitaskingul este foarte la modă în prezent.

Persoanele care fac mai multe activităţi în acelaşi timp sunt lăudate şi apreciate de cei care nu se descurcă.

Dar, foarte puţine persoane ştiu că atunci când te ocupi de mai multe activităţi odată îţi iroseşti foarte multă energie fizică şi emoţională.

Dacă nu-ţi ies toate lucrurile aşa cum vrei şi mai ales când vrei, începi să te stresezi, să te enervezi, să fii frustrat, să ţipi la cei din jur, care au îndrăznit să te supere, să dai vina pe alţii etc.

Despre efectele multitaskingului asupra creierului emoţional poţi citi un alt fragment din carte aici.

 

Cere ajutor

 

S-ar putea să te simţi copleşit pentru că nu ştii prea bine cum să rezolvi situaţia. Poate că e nouă, poate că ai foarte multe de învăţat sau te depăşeşte ca abilităţi.

Oricând găseşti oameni buni, săritori, competenţi, specialişti care te pot ajuta să-ţi rezolvi treburile.

Nu e nevoie să le ştii tu pe toate.

Frumuseţea acestei lumi este că suntem cu toţii atât de diferiţi şi avem pasiuni, gusturi, abilităţi prin care să ne punem unii în slujba altora.

Da, e posibil să plăteşti pentru serviciile altora.

Dar şi alţii te pot plăti pentru competenţele tale.

Şi apoi, s-ar putea să realizezi că timpul e mai preţios decât banii. Sau că îţi poţi folosi tot acel timp ca să faci ce te pricepi foarte bine şi să-ţi aducă un profit mult mai bun.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, distribuie-l şi altora!

În această perioadă, cartea „Eliberează-te de rănile trecutului şi redescoperă fericirea!” este la un preţ special de lansare. Intră pe pagina de lansare a cărţii şi vezi că poţi să beneficiezi de un cadou pe această temă.

La cumpărarea cărţii, îţi ofer cadou un exerciţiu EFT şi NLP despre sentimentul de copleşire, ca să te poţi elibera oricând ai nevoie.

Apropo… dupa ce te eliberezi de coplesirea negativa, s-ar putea sa devii coplesit de ajutorul pe care-l primesti si sa-ti manifesti recunostinta.

Cu drag,

Fănica Rarinca

cropped-PSX_20140402_0433171.jpg






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Fanica Rarinca

Profesor de Geografie din anul 2000 în orașul Galați. Am început un proces de dezvoltare personală în anul 2010. În 2014 am deschis acest blog. Am scris câteva cărți de dezvltare personală: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea, Iertarea (publicată doar pe Amazon.com) precum și cărți de literatură cu conținut de dezvoltare personală, Guru și Ciocârlia pentru copii și Mica Stea Portocalie pentru adolescenți și adulți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.