„Am o voce!” Cum schimbi o convingere care nu te ajuta?

Mii de întrebări se năşteau în mintea Georgianei. Şi nu reuşea să-şi răspundă la niciuna.

Aşa că Georgiana pune mâna pe telefon şi o sună pe prietena ei Ioana.

Ioana, ştie deja mai multe. Cum a ajutat-o cu sfatul despre cum funcţionează subconştientul o poate ajuta şi acum.

Stabileşte o întâlnire cu Ioana şi se întâlnesc.

După ce schimbă câteva amabilităţi, trec la subiect.

Şi Ioana o întreabă:

-Ia spune, despre ce vrei să vorbim? Mi-ai spus că ai nevoie de ajutor. Cu ce te pot ajuta?

-Păi, uite! Acum după ce am urmat două cursuri de dezvoltare personală, simt că pot să-i ajut şi pe alţii, aşa cum m-ai ajutat şi tu pe mine. Dar în acelaşi timp, în mintea mea aud cum alţii îmi cer să tac. Parcă îi văd pe cei din jur cum cască, le văd schimburile de priviri dispreţuitoare. Sau nu mă ascultă, privesc în gol şi am senzaţia că vorbesc cu pereţii. Şi parcă-i aud cum îmi spun că-i plictisesc. Şi de curând m-am uitat la un film cu adolescente şi parcă mi-aş fi văzut toată copilăria. Cu fete fiţoase care se credeau cele mai deştepte fete din şcoală şi toţi ceilalţi eram nişte papă-lapte care nu sunt buni decât să le şteargă pantofii sau… chestii de genul ăsta. Şi acum am impresia că am foarte multe de învăţat, şi eu sorb cu nesaţ fiecare cuvânt pe care îl rostesc cei care vor să mă înveţe, numai că eu nu cred că pot să fac asta. Pur şi simplu, mă tot tem că sunt plictisitoare, că nu vin cu nimic nou şi original, că orice aş avea de spus, ceilalţi deja ştiu toate lucrurile astea.

Ioana a ascultat în linişte ce i-a spus prietena ei. Apoi s-a gândit câteva secunde şi în cele din urmă îi spune, Georgianei.

doua prietene

-Uite, să ştii că înţeleg ce simţi. La început, după ce am început eu dezvoltarea personală am simţit şi eu exact acelaşi lucru. Că nu sunt suficient de bună să-i învăţ pe alţii. Însă, cu timpul am înţeles că nu e decât o percepţie. O convingere care s-a format în urma unei minciuni pe care mi-au spus-o cei din jur. E nevoie este să schimbăm paradigma. Să schimbăm modul în care s-a format acea convingere şi apoi să schimbăm convingerea în sine. Dar asta nu e tot. E absolut necesar să începem cu începutul. De ce ţi-ai dori să-i înveţi pe alţii? Despre ce ai dori să-i înveţi pe alţii?

Georgiana a spus că încă nu ştie. Eventual să-i înveţe pe alţii, aşa cum şi Ioana o învaţă pe ea.

-Dar eu nu te învăţ pentru că aşa vreau eu sau pentru că mi-am propus eu ce să te învăţ sau să te schimb, ci pentru că tu mi-ai solicitat ajutorul. Adică, evident, am şi eu un plan al meu personal. Ceea ce fac cu tine, se încadrează în planul meu. Şi am început cu el. Nu poţi să ajungi nicăieri până nu ştii unde vrei să ajungi şi mai ales, DE CE. Şi în planul meu sunt şi alte persoane. Care ar fi planul tău? De ce ai vrea să le vorbeşti oamenilor?

-Păi, mi-ar plăcea să-i învăţ şi pe alţii ce am învăţat eu la cursurile de dezvoltare personală. Mi-ar plăcea să-i ajut, aşa cum mă ajută şi pe mine.

-Ok. E nevoie să fii un pic mai specifică. Din ce punct de vedere să-i ajuţi? Ar fi de dorit să identifici nevoia asupra căreia să te concentrezi. Ce ştii tu deja şi simţi că îi poate ajuta pe oameni? Nu neapărat din ce ai învăţat la cursuri. Ci cum te-a ajutat pe tine şi cum poţi transfera apoi acea informaţie şi să o adaptezi la cei cu care intri în contact. Primul lucru pe care îl ai de făcut este să îţi găseşti propriul scop. Propriul DE CE în viaţă.

-Şi cum fac asta?

-Pleci de la ce te pasionează, de la ceea ce îţi place şi ştii şi simţi că ai putea oferi un sprijin celor care au nevoie. De la ceea ce crezi că ar oferi valoare celorlalţi. Gândeşte-te la acel film. Ce a motivat-o pe tânăra respectivă să ia decizia să reuşească, să-şi depăşească acele bariere? Pentru că dacă nu ai un motiv pentru care să pleci la drum şi ajungi să te împotmoleşti într-o groapă cu noroi, s-ar putea să nu mai ieşi de acolo. Şi crede-mă, că atunci când pleci la drum, şi eşti începător şi pe cont propriu, s-ar putea să ajungi în multe gropi cu noroi, să derapezi şi să te simţi fără ieşire. Ai nevoie de o motivaţie foarte puternică şi multe alte resurse ca să ieşi de acolo şi să îţi continui drumul. În timp vei învăţa cum să eviţi acele gropi cu noroi, pentru că înveţi să le identifici la înainte să intri în ele. Apoi, după ce te inspiră motivaţia tinerei din film, caută să o găseşti pe a ta proprie. Însă acest DE CE ţi-l găseşti singură. De ce crezi că vrei să le vorbeşti altora? De ce e important pentru tine? Toţi oamenii care îşi doresc să reuşească au un motiv pentru care să o facă. Adică, alt motiv decât acela că „vreau să câştig”. Toată lumea vrea să câştige. Care-i motivul care te mişcă pe tine, care te face să rişti, şi să intri şi în gura leului? Şi îl ai ca temă pentru data viitoare. Acum ar fi bine să lucrăm asupra convingerii tale şi să o schimbăm.

-Sigur. Şi cum facem asta?

-În primul rând hai să vedem care-i treaba cu această convingere. Te ajută sau te limitează?

-Mă limitează. Mă opreşte de la ce aş dori să fac.

-Ok. Unde s-a format? Care este sursa ei? Convingerile cu care navigăm prin viaţă, s-au format fie din ce ne-au spus cei din familie, şcoală, prieteni, anturaj, şi mediul de viaţă. Convingerea ta că eşti plictisitoare s-a format doar în şcoală? Doar colegii au reacţionat plictisiţi de câte ori ai încercat să spui ceva? Sau şi cei din familie?

Georgiana realizează că de multe ori şi cei din familie păreau deseori dezinteresaţi de ce avea ea să le spună, deşi nu i-au spus în cuvinte că îi plictiseşte.

-După ce am aflat dacă e o convingere care să te ajute sau nu, şi după ce i-am descoperit şi sursa, e foarte important să-i depistăm şi intenţia pozitivă din spate.

-Adică?

-Uite, hai să luăm de exemplu, faptul că adulţii le spun copiilor că e periculos să visezi. Copiii ajung să aibă convingerea că e periculos să visezi ca să nu fii dezamăgit. În spatele acestui mesaj, transmis de părinţi se află adesea o intenţie bună, pozitivă, de protejare. Ca nu cumva să sufere copilul când realizează că visează prea mare şi nu-şi poate împlini visele. La fel şi la această convingere şi la acest mesaj, a fost o intenţie bună, pozitivă în spate. Intenţia bună poate fi îndreptată spre tine, sau spre cei de la care pleacă – adică să se protejeze pe ei. Ce încercau colegele de liceu să protejeze, de exemplu?

-N-am idee. Pe mine, în niciun caz. Cred că încercau să protejeze grupul lor, să nu poată oricine să devină prieteni cu ele. Presupun că trebuiau să aibă nişte bariere de protecţie.

-Corect. Deci, ele se protejau pe ele. Să nu poată intra nimeni în grup, care nu îndeplinea nişte standarde. În plus, dacă cineva ar fi devenit mai interesantă, mai deşteaptă decât fata cu fiţe, ar fi existat pericolul să-şi piardă poziţia ei dominantă şi popularitatea. Deci, exista un interes foarte puternic să se pună la adăpost, şi să-şi protejeze poziţia ei de putere.

-Şi părinţii mei, ce încercau să protejeze, că şi ei afişau un aer plictisit de câte ori le povesteam?

-Ajungem şi acolo. Până aici e clar?

-Da.

-Deci, o convingere, are o sursă iniţială de unde s-a format, cu o intenţie pozitivă în spate şi la momentul actual te ajută sau te limitează. Poate că atunci când s-a format, a fost bună, poate te-a ajutat. Pe măsură ce treci la alt nivel, s-ar putea să nu te mai ajute. Gândeşte-te la convingeri ca la hainele din dulap. Oricât ne-au plăcut hainele pe care le aveam pe când eram adolescente, acum ca adulte, s-ar putea să nu le mai purtăm, sau să nu ne mai vină, sau să fie nepotrivite. Şi în toate aceste situaţii, ori golim dulapul, ori transformăm hainele, ca să devină bune de purtat şi de folosit şi acum. Şi fiecare convingere pe care o ai, o poţi trece prin procesul şi întrebările pe care ţi le-am spus:

  1. Mă ajută sau mă ţine pe loc?
  2. Unde s-a format, care este sursa ei?
  3. Care a fost intenţia pozitivă din spatele ei?
  4. Cum o pot transforma astfel încât să mă ajute?

Georgiana, dădu din cap afirmativ, cum că a înţeles. Şi-a notat întrebările. Apoi, Ioana o întreabă.

-Hai să te ajut altfel. Ai văzut filmul Discursul regelui?

-Da.

-Care era convingerea prinţului, respectiv a viitorului rege?

-Că este bâlbâit, că nu se poate adresa sau vorbi în vreun fel oamenilor, că nimeni nu-l va asculta.

-Ce s-a schimbat?

-Păi, mai întâi a mers la un logoped care l-a ajutat să vorbească ritmic. Apoi a început să progreseze şi să-i crească încrederea că poate vorbi.

-Cum şi-a afirmat această încredere? A început pur şi simplu să spună că eu pot vorbi oamenilor şi ceilalţi mă vor asculta?

-Cred că a fost puţin provocat de profesorul / logopedul lui, care la un moment dat i-a pus întrebarea ce te face să crezi că poţi vorbi? Şi el a spus, „Am o voce!”.

-Cum ţi-ar plăcea să crezi despre tine că ai o voce şi că poţi transmite lucruri interesante? Ţi-ar plăcea să transformi convingerea că eşti plictisitoare într-una că ai o voce? Sau dacă ar fi să schimbi această convingere, să o transformi, cum ţi-ar plăcea să sune?

-Sunt o persoană inteligentă şi transmit informaţii interesante celorlalţi oameni.

-Super! Îţi recomand să scrii şi să rosteşti frecvent această afirmaţie până ajungi să o crezi. O poţi rosti cu voce tare seara înainte de culcare şi dimineaţa când te trezeşti. Sau o poţi rosti folosind vocea interioară.

-Cum adică?

-Uite! Unii specialişti spun că dacă rosteşti cu voce tare nişte afirmaţii pozitive ajungi să crezi în ele şi să devină nişte convingeri puternice. Alţii spun că, atunci când rosteşti cu voce tare, ceva ce încă nu crezi, s-ar putea ca în mintea ta, să auzi acea voce interioară că-ţi spune ceva de genul Da, cum să nu! Pe cine vrei să păcăleşti? Şi în felul acesta, în loc să se construiască afirmaţia şi convingerea pozitivă, tu continui să te sabotezi cu vocea interioară, care-ţi spune convingerea din copilărie. Aşa că, mai bine schimbăm vocea interioară ca s-o auzi doar pe ea. Ok?

-Ok.

-Închide ochii şi gândeşte-te la acele cuvinte pe care le auzi de la colegele tale, cum că eşti plictisitoare! În ce parte a minţii tale se aude această voce?

Georgiana închise ochii şi apoi spuse în ce parte a minţii aude acea voce care-i spune lucruri negative.

-Acum imaginează-ţi că în aceeaşi partea a minţii tale, în locul acelor cuvinte negative, auzi afirmaţia pe care ai spus că vrei să devină o nouă convingere, Sunt o persoană inteligentă şi transmit informaţii interesante celorlalţi oameni! Adică, nu ca şi când ai citi, ci ca şi când ai vorbi cu cineva în mintea ta.

-Waw! Ce interesant! Nu m-aş fi gândit niciodată la aşa ceva!

-Ok. Asta este doar o modalitate de a-ţi schimba convingerile. Data viitoare o să discutăm despre altă metodă de schimbare a convingerilor. Ca să ai timp să implementezi această metodă. Până atunci, hai să vedem de ce reacţionau părinţii cu plictiseală, atunci când le povesteai ceva….

 

Te aştept data viitoare să continuăm povestea cu Georgiana şi Ioana şi să aflăm de ce se plictiseau cei din jur atunci când avea ceva de spus.

 

Cu drag,

Fani Rarinca

cropped-PSX_20140402_0433171.jpg






 Ti-a placut articolul?

Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Aminteste-ti cum sa fii fericit!

New Graphic

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *