OBICEIURI MICI ŞI ZILNICE CARE NE SCHIMBĂ VIAŢA II

zambet

Acum câteva zile am publicat prima parte a articolului Obiceiuri mici şi zilnice care ne schimbă viaţa. Între acestea am vorbit despre:

  1. Obiceiul de a citi câteva minute, dacă e posibil măcar 15 minute pe zi în fiecare zi

  2. Obiceiul de a ne îngriji frumuseţea zilnic şi seara şi dimineaţa

  3. Obiceiul de a adresa vorbe frumoase şi complimente celor din jur. Pentru cei care nu au citit articolul îl găsesc aici

http://fanautodidact.ro/blog/2014/05/08/obiceiuri-mici…himba-viata-ii/

Acum a venit timpul să continui cu alte obiceiuri pe care eu mi le-am format sau ce am mai învăţat despre ele.

 

4. Spune mulţumesc celor dragi

Adesea, avem tendinţa de a-i pune pe cei dragi să facă ba una, ba alta. În general o facem folosind un ton de poruncă fă aia! , fă cealaltă! , du gunoiul! , fă curăţenie! , spală vasele! etc. Dar uităm să spunem mulţumesc.

Ei, ce să spun! Ce atâta formalitate pentru cei din familie! Probabil că astea sunt cuvintele pe care ţi le spui citind ce am scris.
Dar să ne imaginăm următorul scenariu:
Zilnic îi spui copilului tău să facă ba una, ba alta, să te ajute la diferite treburi. Şi el o face foarte îndatoritor şi cu mare sârg. Iar tu nu-i spui niciodată mulţumesc. Apoi, într-o zi vine în vizită o prietenă, care stă la masă la tine şi la final te ajută la strâns şi spălat vase. Şi tu îi spui Mulţumesc. Ce înţelege copilul tău? Că pe el îl tratezi zilnic ca pe un sclav, în timp ce pe prietena ta o tratezi ca pe o persoană deosebită, căci ei îi mulţumeşti pentru acelaşi serviciu pe care ţi-l face şi el.

Dacă tu îi spui mulţumesc copilului pentru diferite activităţi, îl educi prin puterea exemplului personal şi la rândul lui îţi va spune şi el mulţumesc pentru bănuţii de pachet sau pentru orice alt favor pe care i-l faci. Acelaşi lucru e valabil şi pentru partenerul de viaţă.
Nu în ultimul rând, cu cât spui mai des mulţumesc pentru diferite servicii mici, cu atât vei avea parte de mai multe servicii, ca la rândul lui, copilul / partenerul să audă mai des acel dulce „mulţumesc”.

Exerciţiu

  • Fă un experiment şi spune „mulţumesc” pentru fiecare gest pe care îl fac cei dragi pentru tine şi notează rezultatele.

5. Recunoştinţa

[Î]n cartea Spune pot si vei putea a lui Norman Vincent Peale am găsit următoarea poveste, pe care o voi reda pe scurt:

Într-o zi m-a abordat un om care mi-a zis:
_Am ajuns la capătul funiei şi am hotărât că singurul lucru pe care îl am de făcut este să-mi zbor creierii.
_De ce să nu-ţi „zbori” spiritul? Ce-ai zice să discutăm despre asta?
_Totul s-a dus, nu mai am nicio nădejde. Trăiesc într-o beznă profundă. De fapt, mi-am pierdut orice chef de viaţă. Sunt frustrat, plictisit, sunt complet la pământ.
_Hai să vedem care-i situaţia dumitale, am sugerat. Am luat o coală de hârtie, am tras o linie pe mijloc de sus până jos şi i-am zis să scriem în partea stângă toate lucrurile pe care le-a pierdut şi în dreapta lucrurile care i-au rămas.
_E foarte uşor, mi-a zis el abătut. Un lucru e sigur, n-o să avem nevoie de coloana din dreapta. Nu mi-a rămas nimic, punct.
_Când te-a părăsit nevasta, l-am întrebat.
_Ce vreţi să spuneţi? a exclamat. Nu m-a părăsit. Soţia mea mă iubeşte!
_Asta-i grozav, am spus. Atunci acesta va fi punctul numărul unu în coloana din dreapta – „Nu m-a părăsit soţia”. Acum spune-mi, când au fost închişi copiii?
_Ce întrebare stupidă! a strigat. Copiii mei nu sunt la închisoare!
_Bine, am zis. Ăsta-i numărul doi în coloana din dreapta – „Copiii nu sunt la închisoare”. Dar presupun că nu mai ai deloc poftă de mâncare cu toate necazurile astea.
_Ştiţi, e ciudat, dar chiar aşa rău cum stau lucrurile, pot mânca tot ce văd în faţa ochilor.
…..Ei bine, am continuat cu alte câteva puncte şi el a început să priceapă încotro mă îndrept.
_Ciudat cum se schimbă lucrurile dacă le priveşti dintr-un alt unghi, a zis el.
Când am adunat toate punctele bune care i se întâmplau, am zis: Uite câte avuţii posezi! Nu-i nevoie să-ţi zbori creierii. Nu trebuie decât să-ţi „zbori” spiritul. Şi nici măcar n-am trecut de suprafaţă în enumerarea lucrurilor pozitive pe care le ai….

Când crezi că ai pierdut tot, mai priveşte odată cu mare atenţie.

Există o vorbă populară care spune: Recunoştinţa e o floare rară. Dacă analizăm bine, chiar aşa şi este. De cele mai multe ori, dacă ne întreabă cineva ce mai facem, avem tendinţa să ne plângem de tot ce nu merge bine în viaţa noastră. Poate că e în firea umană să fim nemulţumiţi de ceea ce avem şi dacă ne gândim bine, tocmai nemulţumirile au dus la progres şi evoluţie în societate.
Dar oare de câte ori vedem ceea ce avem? De câte ori spunem mulţumesc pentru tot ceea ce primim zilnic?
De câte ori suntem recunoscători că trăim, că suntem sănătoşi, că avem un acoperiş deasupra capului, că avem un calculator care funcţionează etc.? Comparativ cu alţii care nu beneficiază de aceste aspecte ar trebui să ne simţim privilegiaţi şi recunoscători.

Citate:

William Penn: „Secretul fericirii este să apreciezi binecuvântările de care te bucuri, în timp ce alţii se pierd în şirul problemelor”.

Zig Zigler: „Fericirea nu vine la cei care nu apreciază ceea ce au deja…”

Jeff Keller: „Concentrându-ne asupra a ceea ce nu avem, simţim într-o mai mare măsură lipsurile”.

Albert Einstein: „Sunt două moduri în care îţi poţi trăi viaţa – unul este să vezi totul ca pe ceva obişnuit… celălalt, să vezi totul ca pe ceva miraculos”.

Jeff Keller, în cartea „Pregătit pentru succes” vorbeşte despre miracolul corpului omenesc. Zilnic inima pune în mişcare aproximativ 7500 litri de sânge şi bate de aproximativ 100000 ori. Într-o singură zi. Într-un an se ajunge la 36 500 000 bătăi. Şi poate bate în ritmul ăsta timp de câteva decenii… Există aproximativ 100 miliarde de neuroni la nivelul creierului şi transmit impulsuri nervoase cu viteze de până la 320 km/oră”.

Prin cărţile de dezvoltare personală, citesc adesea că pe ceea ce ne concentrăm, aceea creşte. Am observat că chiar aşa este. Cu cât mă plâng de anumite lucruri din viaţa mea, parcă cu atât aceasta devine mai mizerabilă şi greu de suportat. Cu cât sunt mai recunoscătoare, cu atât parcă îmi reuşesc mai uşor anumite dorinţe personale şi obiective.

Într-o vară, îmi amintesc, făceam contracte de publicitate. Mergeam pe la firme şi le prezentam posibilitatea de a-şi face publicitate într-un anuar. La început a fost mai dificil. Apoi, după ce am găsit o persoană care să accepte, să semneze un asemenea contract şi eu am început să spun în gând rugăciuni de mulţumire, parcă am început să am contracte pe bandă-rulantă. Şi cu cât făceam mai multe contracte, cu atât eram mai recunoscătoare şi invers.

Aşa că acum, mi-am făcut obiceiul ca zilnic să fiu recunoscătoare pentru diferite binecuvântări. Bineînţeles că nu pot fi pentru toate în parte, că s-ar putea să nu-mi ajungă ziua. Dar îmi place să fiu recunoscătoare că trăiesc, că sunt sănătoasă şi pentru alte câteva lucruri. Câteva minute mă gândesc la ele. Apoi îmi văd de celelalte treburi.

Recunoştinţa are câteva beneficii:
• Când eşti recunoscător, rămâi concentrat pe tot ce merge bine în viaţa ta.
• Recunoştinţa îţi reduce emoţiile negative precum frică, mânie, gelozie etc.
• Te ajută să ai o atitudine pozitivă chiar şi atunci când lucrurile par să meargă mai prost. Vei găsi noi oportunităţi în toate încercările prin care treci.
• Recunoştinţa te ajută să te vezi o persoană valoroasăşi să îţi creşti stima de sine.
• Reduce stresul pentru că nu te mai concentrezi pe ce nu merge, ci vezi partea buna a fiecărei situaţii.
• Sănătatea ta e mai bună când eşti recunoscător. Multe boli sunt cauzate de emoţiile şi gândurile negative, iar dacă acestea se reduc, atunci se îmbunătăţeşte starea ta de sănătate.

Exerciţiu

Notează cel puţin 5-10 motive pentru care eşti recunoscător/ recunoscătoare. Fă exerciţiul acesta zilnic timp de o lună. Observă rezultatele în viaţa ta.

6. Zâmbeşte

Mi se spune de ceva vreme că am un zâmbet frumos. Nu eram prea zâmbăreaţă înainte. Aveam în general un zâmbet sfios când îmi era ruşine de ceva. În rest nu-mi amintesc să fi zâmbit prea mult. De câţiva ani am învăţat că zâmbetul este cel mai frumos şi cel mai ieftin accesoriu pe care-l poate avea o femeie.
Aşa că am învăţat să zâmbesc.
Să îţi spun care e diferenţa?
Înainte viaţa mi se părea searbădă. Aveam impresia că toată lumea avea ceva cu mine. Eram nefericită şi mă plângeam foarte des de tot ce mi se întâmpla.
Acum, de când am învăţat să zâmbesc, viaţa este frumoasă, am început să întâlnesc alte persoane care îmi întorc zâmbetul, mă cred norocoasă şi sunt fericită că exist.
Să-ţi spun şi alte beneficii ale zâmbetului?
• Sunt convinsă că ai auzit că atunci când zâmbim, creierul nostru secretă un hormon al fericirii. Asta înseamnă că chiar şi atunci când suntem stresaţi sau supăraţi, dacă în mod conştient decidem să zâmbim, ne schimbăm starea de spirit şi trecem mai uşor peste acele momente dificile.
• Într-o carte despre limbajul trupului, am citit că atunci când o persoană zâmbeşte, muşchii faciali de la ochi în jos se ridică în mod natural. Astfel se conturează frumos pomeţii obrajilor, colţurile gurii sunt ridicate, ochii se micşorează şi, da, în jurul ochilor apar nişte riduri de expresie. Dar aceste riduri fac persoana care zâmbeşte să fie mai frumoasă şi mai tânără.
• O persoană care stă mai tot timpul încruntată, are muşchii faciali lăsaţi. Colţurile gurii şi pomeţii obrajilor atârnă în jos. Şi dacă această persoană nu face eforturi să şi zâmbească, nicio operaţie estetică nu-i va scoate expresia de câine plouat şi bătut de pe faţa ei. Ca să nu mai spunem că va arăta cu câţiva ani mai în vârstă. Şi probabil că exact aşa se şi simte.

Exerciţiu
Notează cel puţin cinci motive pentru care să zâmbeşti zilnic. Începe să zâmbeşti. Observă diferenţele care apar în viaţa ta.

7. Activităţi sportive

alergatori

 

Pe parcursul vieţii mele am avut perioade în care acest obicei exista în viaţa mea zilnic, şi perioade, când m-am făcut comodă şi nu am mai practicat aceste activităţi. Sau poate că e mult spus activităţi sportive. Sunt pasionată de mersul pe jos.
Am avut ani buni în care mergeam zilnic pe jos câţiva km şi eram suplă şi plină de sănătate şi perioade în care m-am simţit mai încărcată cu activităţi, şi nu-mi mai făceam timp pentru deplasări pe jos. Sau eram prea hămesită de foame pentru a mai avea energie să merg pe jos. Aşa că luam mijloace de transport în comun. În câteva luni se observa diferenţa în starea mea de sănătate şi în cele câteva kg în plus pe care le luam.
Pentru că nu este un obicei constant al meu, o să scriu câteva rânduri despre acestea din ce am auzit la alţii.
Pe un CD, ne vorbea un domn că un bărbat s-a dus la un antrenor si i-a zis că ar vrea şi el să-şi dezvolte anumiţi muşchi. Antrenorul l-a întrebat dacă obişnuieşte să facă vreun gen de activităţi sportive. Aflând că nu, i-a recomandat să facă câte 10 flotări pe zi, în fiecare zi. Bărbatul cu pricina se aştepta să primească sarcini mai complicate şi mai multe. Antrenorul însă a insistat că trebuie să faci câte puţin, dar să fii disciplinat. Să faci în fiecare zi. Omul nostru a decis să aibă încredere în antrenor şi s-a pus pe treabă. În fiecare zi făcea câte 10 flotări. După o lună de zile a fost capabil să vadă o uşoară diferenţă în ce priveşte condiţia fizică, după trei luni de zile era deja convins de diferenţe, iar după şase luni de zile vedeau şi prietenii. Când era întrebat ce face, nimeni n-a vrut să creadă că face doar 10 flotări pe zi. Toţi se erau convinşi că prietenul lor le ascunde ceva. Se aşteptau să audă despre vreo formulă miraculoasă sau cine ştie ce efort deosebit.

O altă doamnă povestea că deşi nu îi place să alerge, şi-a propus să alerge la un maraton. Aşa că a început nu în forţă, cum se aşteaptă mulţi, ci să alerge la început 2-3 minute pe zi, apoi a crescut la 5 minute, apoi la 10 minute. Până a ajuns să parcurgă distanţa necesară pentru maraton. Scopul ei nu era să ajungă prima la maraton, ci să îl termine. Şi cu exerciţiu zilnic, mărind distanţa puţin câte puţin a reuşit.

8. Formule miraculoase instant pentru viaţă nu există

Trăim în era instant-urilor. Aflăm, de multe ori din reclame că dacă ai mâncat prea mult şi ţi se face rău, poţi lua o pastilă şi digeri instant mâncarea ca să poţi mânca mai mult. Ai cafea instant, ai fotografie la minut, cu un singur click ajungi să comunici cu cineva aflat în cealaltă parte a lumii si lista poate continua.
Multe persoane se aşteaptă să ţină cură de slăbire prin înfometare o săptămână şi să dea jos vreo 10 kg cel puţin, sau să meargă trei zile la sală şi să-şi construiască muşchi ca ai halterofililor, sau să mănânce 1 kg de lămâi să scape de răceală şi aşa mai departe.

Să te întreb ceva. Imaginează-ţi că ai o afecţiune şi mergi să consulţi doi medici.
Primul îţi spune: îţi recomand acest flacon cu 30 de pastile, le iei pe toate odată, să faci terapie de şoc şi în două ore eşti…gata.
Al doilea îţi spune: îţi recomand acest flacon de 30 de pastile şi iei câte una pe zi după una dintre mese.
Pe care l-ai crede că e medic specialist şi practician bun? Pe primul, care îţi recomandă varianta însănătoşirii instante sau pe al doilea care îţi spune că ai şanse să te faci sănătos, dar e nevoie să fii disciplinat o lună de zile?
Eu l-aş crede pe al doilea.
Toate lucrurile bune vin în viaţă treptat-treptat. Au nevoie de timp ca să crească, să se dezvolte. Exact ca un bebeluş. Nu ne aşteptăm să-i dăm unui bebeluş o tonă de mâncare ca să crească cât un adult într-o zi. Poate că pe parcursul vieţii, mănâncă mai mult de o tonă de mâncare, dar puţin câte puţin în fiecare zi.

Concluzii

Fiecare obicei din viaţa noastră contează şi ne duce într-o anumită direcţie. Există o vorbă care ne spune că obiceiurile pe care le avem ne hotărăsc destinul. Dacă vrei să schimbi direcţia trebuie doar să schimbi obiceiul.
Dacă eşti obişnuit să:
• Mănânci mâncare sănătoasă zi de zi, atunci vei fi în formă şi cu o sănătate optimă.
• Mănânci mâncare tip fast-food sau pizza sau preparate zi de zi, atunci sănătatea şi greutatea ta va avea de suferit.
• Faci zilnic activităţi sportive te bucuri de sănătate şi muşchi şi voie bună.
• Leneveşti dar visezi că într-o zi te apuci de sală sau de alergat o să ai de suferit.
• Citeşti zilnic – într-o viaţă citeşti o bibliotecă întreagă.
• Nu citeşti nimic – rămâi un incult şi un ignorant toată viaţa.
• Te cerţi – ai o viaţă plină de scandal.
• Oferi altora laude şi complimente – se întorc la tine şi vei fi fericit.
• Zâmbeşti – o să arăţi tânăr/ă şi fericit/ă şi o să ai parte de multe lucruri plăcute.
• Stai încruntat/ă – o să arăţi bătrân/ă şi cu faţa lăsată.
• Fii recunoscător – multe alte binecuvântări vei vedea în viaţa ta.
• Te plângi – viaţa ţi se va părea un chin din ce în ce mai greu de îndurat.

Vestea bună e că dacă avem obiceiuri proaste, le putem schimba.
E nevoie de:
• Conştientizare
• Decizie de schimbare
• Acţiune
• Diciplină
Bineînţeles că mai sunt şi alte obiceiuri despre care se poate vorbi. Eu le-am ales pentru descriere e acestea.

Aştept părerea ta despre ele, fie într-un comentariu mai jos, fie pe email.

Dacă ţi-a plăcut poţi să dai şi un share sau like pe reţelele de socializare, ca să citească şi prietenii tăi.

 

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!

 

 

 

 

6 thoughts to “OBICEIURI MICI ŞI ZILNICE CARE NE SCHIMBĂ VIAŢA II”

    1. Buna, Florina!
      Ma bucur ca gasesti util acest articol. De asta l-am si scris ca poate ajut pe cineva sa schimbe ceva in viata si sa devina mai buna.
      Cu drag,
      Fanica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *