PENSIE SAU LIBERTATE FINANCIARĂ?

bani

 

Sunt foarte multe persoane care abia aşteaptă să iasă la pensie. Îşi numără zilele şi anii care au mai rămas până la momentul respectiv. Dar cât de mult apucă să se şi bucure de pensia pe care o primesc?

Pentru foarte multe persoane, ideea de pensionare îi duce cu gândul la libertatea de a face ce vor cu timpul lor.

Dar la fel de bine apare şi convingerea că odată cu vârsta de pensionare apar şi bolile şi banii sunt chiar mai puţini şi nu le ajung. Şi au dreptate. Pentru că banii pe care urmează să îi primească reprezintă aproximativ 40% din salariul pe care l-au avut în cursul vieţii.

Şi dacă salariul nu le-a ajuns să se descurce, cu siguranţă, banii de pensie vor fi consideraţi puţini.

Mai mult decât atât, pentru că se aşteaptă ca odată cu vârsta de pensionare să apară şi bolile, mulţi se îmbolnăvesc şi o mare parte din banii pe care-i primesc se duc pe medicamente şi controale medicale.

 

Dar dacă cei care sunt acum în pragul pensionării au speranţe să iasă la pensie şi să primească acei bani pe care-i aşteaptă, ce se va întâmpla cu tine şi cu mine, care suntem mai tineri? Care mai avem peste 20 de ani până la pensie? Mai putem spera oare că vom primi pensie? Adică, ştim deja că guvernul (nu doar al României) se luptă din greu să asigure pensiile celor care sunt pensionari în prezent. Ce crezi că se va întâmpla peste 20 de ani?

 

„Făcând un sondaj, ziarul US Today a observat că cea mai mare temere actuală în America nu este terorismul, ci lipsa de bani la pensie.” – Robert Kiyosaki

 

Puţină istorie

 

Ideea de pensionare a apărut în perioada dezvoltării industriei, când industriaşii făceau asigurări populaţiei că vor fi angajaţi pe viaţă şi la sfârşitul perioadei de angajare urma să primească o sumă de bani ca pensie.

În perioada comunistă, pensionarea a devenit centralizată, astfel încât orice persoană să se poată pensiona la o vârstă stabilită de lege, sau în funcţie de vechimea în muncă.

Dar pe măsură ce timpul a trecut şi au început să apară schimbări la nivelul angajatorilor şi a perioadei de angajare în muncă, oamenii au început să se îngrijoreze de posibilitatea de a se pensiona.

În prezent nu mai sunt locuri de muncă sigure, aşa că puţini oameni pot spera să aibă continuitate în muncă şi să poată beneficia de pensie la vârsta respectivă.

 

Câteva date demografice

 

Populaţia României şi a lumii a suferit o creştere explozivă (un boom demografic) după cel de-al doilea război mondial ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor medico-sanitare, şi nu numai.

În acelaşi timp, a crescut şi durata medie de viaţă a populaţiei.

Pentru ţara noastră, cea mai mare creştere de populaţie a fost în anul 1967, când s-au născut 0,5 milioane de copii. A fost cel mai mare spor demografic al ţării, de 18 ‰.

După acest an, numărul mediu de copii care se năşteau a început să scadă.

După 1989, natalitatea a fost în scădere continuă, ajungând până la 9,9‰ în 2010. Însă a crescut mortalitatea şi migraţiile externe, aşa încât nu mai vorbim de spor, ci de deficit de populaţie. Raportat la populaţia actuală a ţării, asta înseamnă că anual se nasc mai puţin de 0,2 mil de copii.

Ce legătură are acest detaliu cu pensia?

Ei bine, dacă în anii ‘60-70 domina populaţia tânără, în prezent a început să domine populaţia vârstnică.

 

Puţină matematică

 

Dacă mai ai cel puţin 20 de ani până la vârsta pensionării o să-ţi fac un calcul ca să-ţi dai seama ce şanse ai să mai primeşti acea pensie.

Să presupunem că din cei 500 000 de copii născuţi în anul 1967, mai trăiesc şi mai ajung la vârsta de pensionare doar jumătate. E posibil să ajungă chiar mai mulţi. Dar facem calculul cu jumătate dintre ei.

Vârsta de pensionare diferă în funcţie de sexe, dar o să luăm valoarea medie de 65 de ani, vârstă la care atât femeile cât şi bărbaţii se încadrează în categoria pensionari.

Ca valoare a pensiei, o să iau suma de 1000 de lei, în funcţie de valoarea leului actual. E posibil ca unii să aibă dreptul la pensii mai mici, alţii la pensii mai mari. Pentru a uşura calculul lucrăm cu 1000 de lei.

 

250 000 X 1000 = 250 000 000 lei.

 

Asta înseamnă că doar pentru cei născuţi în anul 1967, guvernul va avea nevoie de 250 milioane de lei în fiecare lună ca să achite pensiile oamenilor. Dacă îi socotim şi pe cei cu pensie mai veche, şi pe cei bolnavi şi pe cei cu asigurări sociale, am convingerea fermă că nu va avea de unde să achite. Cu alte cuvinte, guvernul va fi în incapacitate de plată.

 

„Planurile de pensionare incapabile să acopere nevoile populaţiei vor declanşa următoarea criză economică din Statele Unite.” – Robert Kiyosaki

 

Întrebarea e, oare numai în SUA?

 

Contribuţia ta la sistemul de pensii

 

Probabil că citind cele de mai sus, în acest moment începi să fii indignat/ă. Ai contribuit toată viaţa cu bani serioşi la asigurările sociale şi ţi se pare normal să beneficiezi şi tu de pensia cuvenită.

Lună de lună ai plătit în jur de 31,3% din venitul tău cuvenit pentru sistemul de pensii. E adevărat că dacă eşti angajat, tu ştii doar de cei 10,5% care ţi se opreşte din salariu. Nu mai ştii şi de cei 20,8% pe care trebuie să-i plătească angajatorul tău pentru tine. Dacă eşti angajat şi angajator în acelaşi timp, ştii despre ambele valori.

Aşa că eşti îndreptăţit/ă să te simţi păcălit/ă, furat/ă şi să ai toată gama de sentimente negative care decurg din asta.

Şi ai dreptate.

Dar asta nu va schimba situaţia cu nimic. Guvernul va fi oricum depăşit de situaţie, într-o criză profundă să poată onora aceste pensii. Şi s-ar putea să nu mai poată plăti pensiile către populaţie.

Iată câteva aspecte pe care le va folosi ca să-ţi explice ce s-a întâmplat:

  • contribuţia ta la sistemul de asigurări sociale nu s-a cumulat ca şi când ai fi făcut depuneri într-un cont de economii. Fiecare leu taxat de la cei din câmpul muncii a fost folosit lună de lună pentru achitarea curentă a pensiilor, salariilor, alocaţiilor etc. Prin urmare dacă te aştepţi ca după o viaţă de muncă să ai o pensie, îţi spun că o poţi avea, poate, dacă ţi-ai făcut un cont personal în care să depui personal lună de lună o anumită sumă care să crească şi care să genereze dobânzi.
  • A scăzut dramatic populaţia tânără şi cea adultă din câmpul muncii care să asigure taxe şi contribuţii sociale şi a crescut peste măsură numărul pensionarilor.
  • A crescut numărul celor care lucrează la angajatori ce declară doar salariul minim pe economie şi plăteşte cei 20,8% doar din salariul minim pe economie. Şi restul banilor care se cuvin angajaţilor să îi primească aceştia sub formă de bonusuri pentru care angajatorul nu mai plăteşte taxele necesare.

 

Şi atunci ce facem?

Luăm măsuri să scăpăm de pensionari? De asta se ocupă industria alimentară care ne îmbolnăveşte, industria farmaceutică ce tratează doar simptomele bolilor şi lasă cauzele să se agraveze şi mass-media prin mesajele care creează panică în rândul populaţiei.

 

Cu toate acestea sunt câteva persoane care au luat deja în considerare aceste aspecte.

Şi atunci au făcut tot posibilul în cursul vieţii ca să devină liberi din punct de vedere financiar şi să nu mai depindă de pensia cu care statul păcăleşte populaţia. Şi să aibă veniturile pe care ei şi le doresc pentru tot restul vieţii.

 

Libertate financiară

 

S-ar putea să sune popmpos acest termen de libertate financiară. Bineînţeles că este un termen destul de vag. Ce înseamnă libertate financiară?

Robert Kiyosaki ne spune că averea noastră nu se măsoară în bani, ci în timp. Adică, pentru cât timp putem trăi lejer, liniştiţi, dacă încetăm să mai muncim.

Unii oameni nu pot supravieţui nicio zi dacă nu mai muncesc, pentru că cheltuiesc tot de pe o zi pe alta, alţii pot trăi liniştiţi o săptămână, alţii o lună sau ani buni.

Sunt persoane care şi-au dezvoltat surse de venit pasiv care să le asigure traiul o viaţă întreagă, sau la două, chiar trei generaţii.

Cu siguranţă că a fi liber din punct de vedere financiar înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi. Pentru o persoană să fie liberă financiar poate să însemne să aibă un venit de 5000 de lei pe lună, pentru alte persoane poate să însemne să aibă un venit de 5000 de euro pe lună sau poate de 50 000 de euro pe lună. Fiecare dintre noi avem nevoi diferite, ne-am obişnuit cu stiluri de viaţă diferite şi atunci şi suma de care avem nevoie să trăim lunar este diferită. De aceea şi libertatea financiară e diferită de la o persoană la alta.

Din acest punct de vedere, sunt numeroase persoane care au luat în calcul imposibilitatea de a obţine o pensie de la stat, sau imposibilitatea de a trăi decent cu ea şi şi-au creat în timp surse de venit pasiv care să le asigure existenţa, chiar şi atunci când nu mai pot munci.

Iată câteva exemple de activităţi care-i ajută pe unii, interesaţi să devină liberi financiar:

  • o afacere, în care profitul este reinvestit (nu cheltuit) ca să aducă beneficii şi mai mari pe termen lung;
  • dreptul de autor pentru cărţi, CD-uri, muzică, informaţii care să se vândă constant, chiar şi după ce încetezi să mai munceşti;
  • investiţiile în imobiliare, maşini etc. care să-ţi aducă venit constant şi continuu;
  • o afacere de network marketing etc.

 

Probabil că acum te întrebi dacă eu am devenit sau nu liberă financiar. Nu, n-am devenit. Dar am în plan să devin. Şi nu pot face asta de una singură. Vreau să te ajut şi pe tine.

 

Zig Zigler spune că: „Poţi să câştigi tot ce-ţi doreşti dacă ajuţi suficient de mulţi oameni să obţină ce-şi doresc.”

 

De aceea scriu acest articol. Ca să te ajut să devii şi tu puţin mai conştient/ă de ce urmează şi împreună să lucrăm pentru o viaţă mai bună, atât pentru alţii cât şi pentru noi înşine.

 

În încheiere, îţi sugerez o listă de câteva cărţi care pe mine m-au ajutat să-mi schimb perspectiva şi să mă gândesc cum pot eu însămi deveni liberă din punct de vedere financiar, aspect la care lucrez.

 

Robert Kiyosaki – Tată bogat, tată sărac

Robert Kiyosaki – Cadranul banilor

Robert Kiyosaki – Şcoala de afaceri

Robert Kiyosaki şi Donald Trump – De ce vrem să fii bogat

Bill Quain – Com.erţ

Bill Quain – Câştigă timpul de partea ta

Burke Hedges – Afacerea-de-vis.com

Burke Hedges – Conducta de milioane

Kim Kiyosaki – Femeie bogată

Napoleon Hill – De la idee la bani

Thomas Stanley şi William Danko – Milionarul de lângă noi

 

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!

 






 Ti-a placut articolul?

Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Aminteste-ti cum sa fii fericit!

New Graphic

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

nbsp;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *