SINDROMUL GÂNDIRII ACCELERATE

 

Ti s-a întâmplat vreodată că în timp ce te ocupi de o anumită lucrare care îţi solicită mintea, să simţi că la un moment dat gândurile parcă au luat-o razna şi în loc să te concentrezi pe ceea ce ţi-ai propus, te gândeşti la cu totul altceva?

Mie mi se întâmplă frecvent.

Mi se întâmplă când vreau să rămân concentrrată la un articol despre care vreau să scriu, când sunt la rugăciune, când vorbesc cu cineva despre o anumită temă etc.

Pur şi simplu, mintea mea o ia razna, sare de la un subiect la altul, de la o idee la alta.

Nu apuc să structurez și să notez o idee care mi-a venit că mintea fuge la altceva care pare mult mai valoros, mai important. Și mă trezesc gândind la subiecte care nu au absolut nicio legătură cu ceea ce făceam.
Când vorbesc cu cineva şi îmi zboară gândul de la o idee la alta, am impresia că trebuie să și vorbesc despre acea nouă idee, altfel e posibil să o uit.

Însă în felul ăsta se produce o deviere a minţii de la un subiect la altul, o deviere a conversaţiei care creează confuzie persoanei cu care vorbesc.
Uneori e un adevărat amalgam de gânduri în mintea mea şi tratează teme sau subiecte diferite, dar toate în acelaşi timp.

Iniţial am crezut că este doar un aspect legat de modul de gândirea al femeilor şi al bărbaţilor.

Rodica Ojog-Braşoveanu spunea într-o carte că bărbaţii au mintea organizată pe fişiere, pe sertare şi că atunci când tratează o problemă au doar un singur fişier deschis.

De aceea dacă te adresezi unui bărbat care are de efectuat o activitate nouă, s-ar putea să nu te audă, să nu fie atent la ce vrei să-i transmiţi pentru că mintea lui se organizează altfel.

Dar noi femeile gândim şi vorbim de parcă avem toate sertarele scoase și deschise în acelaşi timp.
Apoi am observat că acest fenomen este prezent şi la elevi.

Fie întrerup procesul de predare punând întrebări care nu au legătură cu lecţia.

Fie, dacă sunt într-un examen sau la o testare, încep să aibă diferite preocupări, se uită pe fereastră, analizează diferite obiecte.

Atunci le atrag atenţia că ar trebui să fie atenţi la ce au de lucru.

Ei îmi spun că aşa se gândesc ei la tema respectivă.

În continuare le spun că acea nouă activitate este o distragere a atenţiei şi se vor trezi gândindu-se la altceva decât la ce au de lucru.

 

Dar niciodată până acum nu m-am gândit că acesta este un sindrom care afectează o bună parte din populaţia globului.

Despre ce este vorba?

 

Despre acest sindrom vorbeşte Augusto Cury, autorul cărţii „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi”.

El spune că: „A gândi e excelent, însă a gândi prea mult este foarte rău” .
De asemenea, afirmă că Sindromul gândirii accelerate, pe care îl prescurtează SGA este o boală a perioadei contemporane, prin care oamenii nu se mai pot concentra asupra unei singure idei, ci mintea lor face salturi de la un subiect la altul, de la o activitate la alta cu viteze foarte mari.

Cum se manifestă?

Persoanele afectate de acest sindrom se simt obosite chiar dacă nu au făcut efort sau exerciţii fizice pentru că acest proces de gândire accelerată consumă foarte multă energie a creierului.

Nu pot dormi suficient, detestă activităţile de rutină, uită, nu se pot concentra, sunt sensibile, stresate, agitate, neliniştite şi cu tendinţe de iritabilitate.

O persoană cu SGA nu reuşeşte să-şi administreze gândurile şi să-şi liniştească mintea.

Care sunt cauzele Sindromului Gândirii Accelerate?

Autorul menţionează trei cauze principale:
1. Numărul mare de stimuli vizuali şi sonori oferiţi de televizor.

Fără a face referire la calitatea şi conţinutul programelor, autorul spune că de exemplu la televizor sunt prezentate cam 60 de persoane într-o oră.

La care se adaugă diversitatea de culori şi de sunete.

Toate acestea distrag mintea și nu-i permit să rămână focusată pe un singur aspect.

Din tot ceea ce am citit până acum s-ar părea că rata de atenție pe un subiect a scăzut la câteva secunde.

Dacă persoana / filmul/ viseoclipul / cartea nu prezintă un interes fenomenal de la bun început, atenția celui care urmărește este rapid întreruptă.
2. Excesul de informaţie.

Cu toţii suntem bombardaţi cu cantităţi imense de informaţie.

Atât elevii prin materiile foarte încărcate în noţiuni şi conţinut didactic, cât şi noi adulţii prin intermediul diferitelor surse de informare (cursuri, cărţi, internet, muzică, filme etc).
3. Politica de consum şi a excesului de culori care îngreuează interiorizarea.

 

Care sunt consecinţele?

Pe măsură ce creşte viteza de producere a gândurilor, scade capacitatea de concentrare şi crește anxietatea.

Anxietatea produsă de acest sindrom la o persoană, generează nevoia de un număr şi mai mare de stimuli în încercarea de a se calma.

Asta înseamnă că persoanele afectate de SGA sunt dependente de generarea de noi şi noi stimuli.

Aşa încât pentru o persoană care are acest sindrom, o activitate rutinieră o face să se gândească că nu are nimic de făcut, că nu este utilă.

Pe cine afectează?

 

Afectează mare parte din populaţia globului, atât populaţia tânără cât şi populaţia adultă.

Autorul susţine că populaţia adultă este chiar mai afectată decât populaţia tânără pentru că, pe lângă excesul de stimuli de la televizor, această categorie de populaţie are o activitate intelectuală mai intensă, gândeşte mai mult şi îşi face mai multe griji.

Ameninţarea cea mai mare pentru calitatea vieţii omului modern nu este munca sa, nici competiţia, nici munca peste program sau presiunile sociale, ci excesul de gândire. SGA compromite sănătatea psihică sub trei forme:
• amintirea excesivă a ceea ce a fost în trecut – ceea ce dezvoltă sentimente de vinovăţie;
• preocupări şi griji legate de problemele existenţiale
• suferinţa prin anticipaţie”. (Augusto Cury – Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi)

Cum îl reducem?

• Prin reducerea timpului petrecut la televizor, reducem numărul de stimuli care favorizează SGA.
• Prin controlul gândurile noastre, avem grijă de calitatea vieţii noastre.
• Prin controlul emoţiilor noastre din prezent avem grijă de viitorul nostru emoţional şi putem determina gradul de linişte, de calm, de fericire. Dacă ai nevoie de strategii prin care să îți controlezi emoțiile, te invit să participi la un seminar gratuit sau să achiziționezi cartea cu titlul Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! În această carte, înveți să accesezi și să lucrezi cu anumite tehnci de eliberare emoțională, care te ajută și asupra acestui Sindrom al Gândirii Accelerate.
• În cadrul procesului de predare, cu cât profesorul foloseşte metode prin care elevul este antrenat emoţional, cu atât creşte capacitatea de concentrare şi implicare şi scade viteza de gândire, iar învăţarea este favorizată.
• Prin folosirea muzicii ambientale în procesul de predare sau de învăţare. Aceasta linişteşte şi favorizează formarea emoţiilor pozitive.
• Prin reducerea cantităţii de informaţie pe care o primim prin diverse canale.
• Prin participarea la proiecte sociale se dezvoltă responsabilitatea socială şi se reduce anxietatea dată de activităţi de rutină.

 

Dacă ți-a plăcut acest material și îl consideri util și altora, ale căror gânduri fug de la un subiect la altul cu viteze supersonice, care nu se pot concentra pe o idee, fă-le un bine și distribuie acest articol! Mulțumesc!

Astept comentariile tale legate de acest subiect pe blog sau pe email

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *