Citind articolul „Cum sa-ti gasesti propria voce unica” pe blogul Personalitatealfa in care autorul vorbeste despre un prieten care de 10 ani munceste la visul lui, dar are frana de mana trasa, am inceput sa ma gandesc la mine cum am prostul obicei sa lucrez cu frana de mana trasa si sa ma autosabotez.
Ce inseamna ca ma autosabotez?
- Ca eu imi stabilesc de ceva timp niste obiective
- Citesc carti si ascult CD – uri de dezvoltare personala
- Particip la seminarii de dezvoltare personala
- Am activitate pentru o perioada de timp (ce-i drept nu constanta si nici continua, mai exact trebuie sa o iau de la capat de fiecare data) dar chiar si in acele perioade, rezultatele vin foarte greu sau sunt insesizabile.
Daca si tu ai impresia ca lucrezi cu frana de mana trasa, atunci acest articol ti-ar putea fi de folos. Nu am pretentia ca sunt mai desteapta decat Pera, dar acest articol s-a nascut din experienta proprie si vreau sa il impartasesc cu tine si poate evoluam impreuna.
Cum am reusit eu ani la rand sa ma autosabotez? Ma pot asemana cu un cal balansoar, care se misca (e activ), dar nu se deplaseaza. E normal ca un cal balansoar sa nu se deplaseze pentru ca nu are forta motrice. Nu are nici directie. Nu pune pasi unul in fata altuia si nu se indreapta catre un loc anume. Pentru ca este mort, sau un cal jucarie are doar o scandura curba sub picioare, care permite balansarea inainte si inapoi a calului jucarie.
Un psihoterapeut compara activitatea mea cu miscarea produsa de geamandura (aparent inainte sau inapoi dar de fapt ea sta pe loc). Geamandura e purtata de valuri, iar valurile nu deplaseaza mase de apa, ci sunt doar miscari ondulatorii ale apei (in sus si in jos) sub actiunea vantului. Asa ca geamandura sta pe loc, desi pare ca se misca.
Desi, aparent persoana pare foarte activa si uneori este activa pana la epuizare, rezultatele apar foarte greu sau deloc.
Care ar fi cauzele?
O sa incerc sa schitez cateva cauze, fara a avea pretentia ca le scriu pe toate sau ca ordinea in care le scriu este neaparat cea corecta sau unica.
1. Fricile
Frica de succes
R. D. Saunders (specialist si vorbitor pe probleme de leadership) spune ca s-au descoperit peste 300 de frici sau temeri de care noi oamenii suntem stapaniti, cum ar fi: frica de moarte, frica de inaltime, frica de singuratate, frica de alti oameni, frica de saracie etc. Dar pe noi ne intereseaza sa discutam despre frica de succes. R. D. Saunders vorbeste de aceasta frica si o aseamana cu „carii sau termitele care consuma lemnul unei case dinspre interior spre exterior„, asa incat din exterior casa pare ok, „sanatoasa”. In realitate semnele consumarii ei de catre termite se vad cu putin timp inainte de a se prabusi. Pare ca totul se naruie dintr-o data. Dar nu exista nimic care sa se petreaca asa dintr-o data, brusc, ci intotdeauna e vorba de un intreg proces care a dus pas cu pas la acea naruire.
In cazul oamenilor, naruirea poate fi o epuizare a fortelor proprii pentru ca vom continua sa muncim, sa fim activi, sa ne stabilim obiective si termene, dar fara sa avem si rezultatele pe care ni le dorim. Si atunci devenim frustrati si ori intensificam munca, ori o abandonam.
Asa cum spuneam am acest obicei de a ma autosabota si la indemnul unui psihoterapeut am cautat sa vad cum functioneaza.
Pentru mine a fost ca in filmul „Stapanul Inelelor- Intoarcerea Regelui„, faza in care cetatea Gondorului este sub asediu. Pe langa zecile de mii de inamici (orci si alte bestii) care impresurau cetatea si aruncau catapulte pentru a sparge zidurile, pe deasupra ei zburau si nazgulii. Tipatul lor infiora de spaima multe persoane, multi ostasi ai Gondorului. Civilii si soldatii se tineau cu mana de urechi pentru ca acest tipat era asurzitor si inspaimantator. Exista o scena in care Gandalf (mentorul tau daca ai unul) striga soldatilor: „Sunteti fii ai Gondodului. Nu aveti de ce va teme. Treceti inapoi la posturile voastre. Trimiteti bestiile inapoi in vagauna lor.” In acel moment e un haos total in cetate. Pe de o parte nazgulii care zboara pe deasupra tipand ingrozitor si iau soldatii de pe metereze pe care ii arunca de la nivelul 9 al cetatii. Pe de alta parte indemnul lui Gandalf si incertitudinea soldatilor care nu stiu ce sa faca, sa fuga si sa se puna la adapost sau sa lupte pana la ultima suflare pentru a apara cetatea si pe toti cei dragi din ea?
Eu am obiceiul sa imi stabilesc obiective, incep sa muncesc si sa lupt pentru ele. Poate la inceput cu entuziasm, dar apoi vad ca nu e chiar atat de usor. Incep sa aud „nazgulii” tipand in mintea mea. (Nazgulii pot reprezenta tot ce isi spune o persoana sau ce i se spune, toate obiectiile care i se aduc si pe care mintea le reproduce). Ma vad aruncata de sus, zrobindu-mi-se toate oasele si muschii si ma intreab daca o sa mai scap cu viata. Frica pune stapanire pe mine si ma simt paralizata. Daca mentorul ma incurajeaza in astfel de momente, mintea mea, auzind „nazgulii” poate sa strige „da, tie ti-e usor sa vorbesti, dar nu ai idee prin ce trec eu„, desi verbal pot fi de acord cu mentorul.
Teama de fericire
In momentul in care ma reapucasem de lucru, imi spuneam ca nimic n-o sa ma mai opreasca si incepusem sa am ceva rezultate. Ca sa le amplific, visam si imi imaginam detalii despre cum imi doresc sa arate visul meu atunci cand se implineste. Si imi imaginam, si eram fericita, chiar radiam de fericire atunci cand traiam anticipat visul si deodata mi-am amintit de un defect care ar putea sa faca lucrurile sa o ia la vale. In acel moment am simtit ca un cutit mi-a strapuns inima si totul a inceput sa se prabuseasca. Oricat am cautat dupa aceea sa ma redresez si sa cred din nou ca pot, toate actiunile mele erau legate de teama respectiva si am devenit din nou neproductiva. Acum gandesc ca nu e nimeni perfect, cu atat mai putin eu si chiar si cele mai mari defecte ne pot da lectii care sa ne invete sa le depasim.
Eşecul este viclean şi are un simţ al ironiei foarte ascuţit. Simte o plăcere imensă atunci când prinde pe cineva exact înainte de a atinge succesul. Napoleon Hill
Consider ca teama de esec si teama de succes sunt foarte perfide si actioneaza cand te astepti mai putin.
Teama de asumare a responsabilitatii.
Pe traseu, pe masura ce muncesti si cresti, realizezi ca volumul de munca este imens si ca ai o responsabilitate uriasa fata de tine si fata de toti cei implicati in afacere. In acel moment apare teama ca nu o sa te descurci, ca nu o sa faci fata si preferi ca altii sa preia responsabilitatea pentru ca tie iti este mult mai bine cum iti era inainte, fara sa ai responsabilitati.
Teama de a recunoaste teama.
Asta se manifesta ca si cand iti scade prestigiul, demnitatea daca recunosti ca ti-e teama. Si atunci nu doar ca-i minti pe altii cum ca nu ti-e teama, ca sa pari curajos, dar te minti si pe tine pentru ca refuzi sa recunosti ca esti om si ai temeri, ai slabiciuni. Ignori semnele unei astfel de temeri prin care iti autosabotezi visele si fericirea. Apoi incepi sa dai vina pe toti si toate, sa pozezi in rolul de victima. De fapt, s-a constatat ca oamenii ii apreciaza mai mult pe cei care recunosc deschis ca au slabiciuni precum teama. De ce? Poate pentru ca fiecare isi cunoaste defectele personale si e foarte greu sa admire pe cineva care pare sau se da perfect.
Teama de schimbare.
Avem o anumita inertie prin care ne opunem schimbarii, ne dorim ca lucrurile sa ramana asa cum au fost mai inainte. Din cauza acestei temeri de schimbare auzim multe persoane in jurul nostru care dupa atatia ani de la Revolutie il proslavesc pe cel pe care l-au condamnat si impuscat acum 24 de ani. Acum li se pare ca erau mai bune acele vremuri pentru ca refuza sa se schimbe si sa se adapteze la nou. Pentru ei este un efort prea mare.
2. Convingerile
S-a scris mult despre convingeri. Am citit despre ele si in carti si pe bloguri de dezvoltare personala.
Convingerile reprezinta un sistem de credinte pe care ni le-am format si au la baza trei surse:
• Ce ne-au spus parintii incepand de la primele greseli din copilarie, expresii menite sa corecteze acele greseli ale noastre, cum ar fi: “esti moale ca o balega”, “nu esti bun de nimic”, “nu meriti”, “esti prost” etc. Daca nu ai auzit astfel de cuvinte din gura parintilor tai atunci esti binecuvantat.
• Cuvinte auzite de la colegi, profesori, alte persoane care si-au varsat nemultumirile pe noi, dar care ne-au aruncat cuvinte si expresii de genul: „cine te crezi?”, „stai in banca ta”, „vezi-ti lungul nasului”, „esti tampit/a” etc., pe care daca tot sunt repetate ajungem sa ni le insusim si sa le credem. Stiti ca este o vorba :”Daca doi iti spun ca esti beat, mergi de te culca”.
• Cuvinte pe care ni le spunem noua insine. Poate n-o sa-ti vina sa credeti dar noi vorbim cu noi insine mai mult decat cu oricine altcineva si atunci cand gresim avem obiceiul sa ne admonestam, sa ne catalogam, sa ne etichetam cu cuvinte precum cele auzite de la altii, gen: „esti prost”, „babalau”,”idiot”, „cap sec”, trantor”, „cine te crezi?”, “ai mai vazut destept ca mine?” etc.
Iar atunci cand vrei sa-ti schimbi viata si iti doresti mai mult, iti stabilesti niste obiective pe termen scurt, mediu si lung, daca obiectivele tale sunt prea indraznete, convingerile tale (acea voce din capul tau) vin si iti spun: „da, da! Vezi sa nu! Cine te crezi? Mai vezi-ti lungul nasului! O sa ajungi acolo, cand o zbura porcul…” etc. Si in felul asta, din start iti anulezi implinirea obiectivelor, dar esti optimist si te pui pe munca. Si muncesti, si-ti mai dai cu stangul in dreptul, si iar o iei de la capat si iar iti mai dai cu stangul in dreptul si tot asa, uneori pana la epuizare.
3. Lipsa unei dorinte arzatoare.
Ce este o dorinta arzatoare? De unde stim ca e cu adevarat arzatoare? O dorinta arzatoare ne face sa ne consumam, sa nu putem dormi noaptea pana nu o implinim. Suntem febrili, cautam solutii pentru toate problemele care apar. La toate seminariile la care am participat am auzit de existenta unei dorinte arzatoare care ne face sa lucram pentru visul nostrum. Aceasta dorinta arzatoare este de multe ori asociata cu viziunea si vizualizarea visului pana la detaliu.
Am citit in carti ca nu doar oamenii de afaceri ci mai ales sportivii de performanta practica aceasta tehnica de vizualizare a visului ca sa intareasca dorinta si sa o faca si mai arzatoare. Astfel de informatii gasiti si in cartea “Curajul de a reusi” de Ruben Gonzales.
Exista tot felul de tehnici prin care iti aprinzi dorinta si reaprinzi focul acesteia, cum ar fi, sa pui o poza cu ceea ce iti doresti pe cele mai vizibile locuri din casa, sa vizualizezi detaliile visului si sa le scrii, apoi sa le citesti zilnic.
Spre exemplu, dupa ce am auzit la seminarii si citit in carti despre vizualizarea visului si existenta unei dorinte arzatoare, i-am adresat o intrebare preotului din satul meu natal. Stiam ca a construit o biserica cu bani proveniti in majoritate din sponsorizari, ca a promis ca in doi ani se va face slujba in Biserica cea noua si asa a fost. “Parinte cum ati reusit sa construiti o biserica asa de mare si de frumoasa cu atatia bani din sponsorizari in numai doi ani? Sunt alti preoti care in zece ani nu au terminat de construit biserica pe care au inceput-o. Care este secretul?” Parintele, probabil uimit sa primeasca asa o intrebare, dupa o clipa de gandire a zis: ”Pe cand eram la doi metri sub pamant, sapand fundatia, eu vedeam in detaliu cum vor fi turlele bisericii si le descriam oamenilor veniti la lucru. Se uitau la mine de parca eram nebun. Apoi nu puteam sa dorm noaptea, ma trezeam pe la ora 5 dimineata, ma urcam in masina si plecam la Galati sa caut sponsori. A fost greu. Am primit multe refuzuri si am fost dat afara din multe birouri, dar dupa ce am obtinut prima sponsorizare a devenit mai usor.”
Acuma, daca ceea ce tu iti doresti e doar o dorinta si nu e si arzatoare, poti sa iti lipesti tu pozele peste tot pe frunte, pe pereti, ca n-o sa te miste si n-o sa te determine sa muncesti pentru visul tau.
Sau daca aceasta dorinta este mai mica decat teama sau temerile pe care le ai, iar este in zadar, iar esti ca un cal balansoar.
4. Asteptarile
In multe dintre cartile citite se vorbeste de asteptarile pe care noi le avem. De curand, am citit ca bogatii se asteapta sa reuseasca in tot ce-si propun si sa se imbogateasca; in timp ce saracii se asteapta sa esueze si sa devina mai saraci.
Asta ma duce cu gandul la o pilda pe care am auzit-o intr-o zi la biserica.
O femeie batrana a auzit intr-o zi la Sf. Liturghie un paragraf din Biblie, care zice: “Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.” (Matei 17, 20). Ajunsa acasa, batrana se aseaza in genunchi si incepe sa se roage si se roaga toata noaptea, iar in zori, se ridica de la rugaciune si se uita in spatele casei sa vada daca s-a mutat dealul de acolo ca tare greu ii mai era sa-l urce in fiecare zi. Cand vede ca dealul e la locul lui, spune: “Stiam eu ca o sa fii tot acolo!”. Intrebarea este: La ce i-a folosit femeii ca s-a rugat toata noaptea?
La fel se intampla si in cazul autosabotajului. Ne stabilim obiective, realiste sau marete, dar cand plecam sa facem munca, avem asteptari negative. Care se implinesc pentru ca este o lege universala a atractiei care spune ca atragem lucrurile pe care ne concentram.
5. Lipsa increderii in sine
Cand o persoana isi spune permanent cuvinte, precum “nu pot, nu merit”, oricat de bine organizata si disciplinata ar fi, oricat ar fi de muncitoare, mesajul pe care il transmite celor din jur, chiar acesta este: “nu pot, nu merit”, asa ca si de data asta munceste in gol.
6. Confortul.
Expertii spun ca dusmanul unei vieti extraordinare este o viata confortabila. Ca atunci cand o persoana se simte confortabil, e mai putin motivata sa isi stabileasca teluri sau sa munceasca pentru ele. De multe ori amana ceea ce trebuie sa faca pentru a-si atinge scopurile. „Amanarea, spune Robert Kiyosaki Tanar si bogat inseamna moartea visului”.
In partea a doua a articolului Autosabotajul, o sa vin cu cateva solutii pe care le-am identificat eu pentru mine.
Astept parerile tale prin comentarii sau email.
Daca ti se pare interesant, poti distribui si altora.
Suntem creati persoane unice si „predestinate”succesului -iubitul nostru CREATOR ne asigura ca putem fi „cap si nu coada”-asa ca in Sfanta Scriptura gasim „reteta”succesului in orice domeniu -personal,profesional,familial,social.Cu niste conditii: sa ascultam de TATAL CERESC,sa facem toate lucrurile ca pentru DOMNUL,si sa ne purtam cu ceilalti asa cum am vrea sa se poarte ei cu noi.EL ne asigura de prezenta SA continua si de vindecarea de orice frica-de altfel, primii pe lista celor ce nu vor intra in Imaratia cerasca sunt fricosii-depinde doar de noi sa avem credinta si sa experimentam!
Dar sa nu uitam ca putem sa avem parametri eronati de apreciere a succesului ,atat personal cat si profesional sau familial.Daca nu tintim VALORILE,succesul in orice domeniu este ZERO.Si as da cateva exemple-Constantin Brancoveanu,Nelson Mandela,Richard Wurbrandt,Al Capone,Elvis Presley si multe alte personaje contemporane care se ocupa de politica ,droguri,prostitutie si au devenit din pacate modele de succes!Asa ca degeaba vom castiga toata lumea daca ne vom pierde sufletul.
In concluzie ,ca sa nu franam propria noastra ascensiune spre succes ,trebuie sa devenim crestini autentici practicanti .SUCCES!
Multumesc pentru comentariul dvs. E foarte interesant. Cu majoritatea ideilor sunt de acord. Insa n-am inteles la ce v-ati referit cand ati vorbit despre acele personalitati. Le-ati pus pe lista celor care au atins succesul fara sa aiba valori sau pe lista celor care au si valori? Pentru ca, de exemplu, Constantin Brancoveanu, unu la mana nu e contemporan, doi la mana, si-a dat viata aparand credinta in Dumnezeu. Iar eu cred ca o valoare mai mare nu putea sa aleaga.
Nelson Mandela a fost un lider care a luptat pentru drepturile oamenilor negri din tara lui, care erau exploatati de populatia alba venita din Europa si a adus intelegere intre cele doua categorii/rase de oameni. Nu stiu ce stiti dvs dar pentru mine, Nelson Mandela a fost un model pozitiv care a luptat o viata pentru pace si pentru drepturile omului in tara lui. Viata lui intima si greselile lui personale nu ma intereseaza. La urma urmei, cine e fara de pata… poate sa arunce cu piatra. Cat despre celelalte personalitati mentionate, nu e treaba mea sa le judec.
Eu am descris din proprie experienta cum mi-am dat cu stangul in dreptul in atingerea unor obiective pe care mi le-am propus si care au fost cauzele. In articolul Autosabotajul II o sa vin si cu solutiile tot la cauzele identificate de mine. Am scris articolul pentru a-i ajuta si pe altii care au dificultati in a-si atinge obiectivele personale.
Cu drag,
Fanica Rarinca
BUNA! in primul rand te felicit ca ai devenit mamica si iti doresc sa-ti cresti cu drag puiul!Sa fie sanatos!Apoi in privinta personalitatilor alese au fost pur si simplu primele care mi au venit in minte si cu adevarat primele sunt orentate spre valori iar celelate NU.Daca invatam din greselile altora nu inseamna ca ii judecam -putem sa ii alegem sau nu ca modele.Am amestecat intentionat exemple pozitive cu negative si nu vad de ce trebuie sa fie contemporane pentru a invata ceva din viata lor.Oricum nu sunt eu cea care sa arunc cu piatra si cine ar putea-o face?Astept partea a doua !SUCCES!