Banii, Aduc Sau Nu Fericirea?

 

Mulți oameni fac greșeala de a crede că problemele vieții lor vor dispărea atunci când vor avea destui bani.”

Anthony Robbins

 

Fericirea în relația cu banii, este unul dintre cele mai controversate subiecte.

Unii spun, în mod frecvent, „Nu-mi pasă de bani! Banii nu aduc fericirea!”

Alții spun: „Dacă aș avea bani să-mi cumpăr… aș fi cea mai fericită persoană!”, „Dacă aș avea bani, să mă duc să mă tratez la o clinică, aș mai trăi și eu câteva zile!”

Fiecare persoană vede diferit relația dintre bani și fericire.

Specialiștii care ne vorbesc despre bani, ne spun că banii sunt o manifestare exterioară a modului în care suntem prin interior.

In interior, însă, avem emoții. Și acestea, ne fac sau nu, fericiți!

Nu mă crezi? Probabil îți spui, „hai mă lași? Ce emoții poți să ai în legătură cu banii? Sunt doar niște bucăți de hârtie cu chipul unor oameni morți pe ele!”

Exact așa aș fi gândit și eu, cu ceva timp în urmă, înainte să descopăr programele și cărțile de dezvoltare personală.

Totuși, mi-am schimbat opinia. De ce?

Anul trecut am participat la un workshop despre cum să câștig mai mulți bani și ni s-a vorbit despre emoții. Despre emoțiile care se află în spatele banilor.

Vrei să-ți dau exemple?

În legătură cu banii, unii oameni, simt:

Tristețe.

 

Oamenii simt tristețe când constată ce sumă de bani au la dispoziție lunar sau zilnic. Dacă tristețea este lăsată să se adâncească, devine deprimare din motive financiare.

Nerăbdare.

 

Oamenii sunt nerăbdători să-i încaseze, să intre în posesia lor, să-i numere, să le simtă textura, mirosul etc. Simt nerăbdare să-i cheltuiască, să-și cumpere diverse bunuri, sau să scape de ei.

Pentru unii, faptul că nu au bani asupra lor, sau în viața lor, îi face să se simtă prost, lipsiți de valoare. Nu au încredere că ei valorează ceva, decât atunci când au bani în portofel.

Pentru alții, faptul că au bani în buzunar, îi face să simtă că au jăratec. E ca și când suma aceea îi arde la buzunare și simt nevoia să scape de ei. De aceea, multe persoane cheltuiesc rapid cea mai mare parte a banilor pe care-i câștigă.

Dacă faci parte dintr-o asemenea categorie de persoane, s-ar putea să te aperi.  O să spui că: facturile trebuiesc plătite / banii sunt făcuți ca să fie cheltuiți etc.

Acele persoane, abia când rămân cu suma cu care se simt cel mai bine, încep să devină cumpătați.

 

Studiile au arătat că mulți oameni care primesc în mod neașteptat sume mari de bani, câștigate la loterie sau în urma unei moșteniri, obișnuiesc să le piardă aproape la fel de repede cum le-au primit. Chiar și cei care câștigă propriii bani obișnuiesc să-i piardă, dacă suma pe care o câștigă este mai mare decât consideră ei că ar merita să primească. Se simt stingheriți de banii în plus și încearcă să-i cheltuiască, să-i împrumute sau să găsească alt mod de a scăpa de ei.”

Paul McKenna

 

Îngrijorare.

 

Oamenii se îngrijorează în legătură cu suma de bani pe care o câștigă, pe care o mai au în cont. Își fac griji dacă le va ajunge pentru ceea ce și-au propus, pentru nevoile curente. Alții, se îngrijorează de faptul că nu știu de unde o să mai facă rost de niște bani în plus. Alții, simt îngrijorare la gândul că, dacă își pierd slujba, își pierd venitul.  Banca le ia bunurile, vor fi aruncați în stradă, vor râde ceilalți de ei etc.

Nesigurață.

 

Viitorul lor din perspectivă financiară le creează o stare de nesiguranță. Unii au bani azi, dar nu știu dacă vor mai avea și a doua zi. Pentru aceste persoane nesiguranța și îngrijorarea sunt două emoții constante care merg mână în mână.

Teama de a pierde tot.

 

Una dintre cele 300 de temeri ale omului, se leagă de faptul că ar putea să piardă tot ce are, tot ce deține. Că toată munca lui se poate „duce pe apa sâmbetei”. Adesea, își pun întrebări de genul: Dacă vin hoții, dacă îmi sparg casa, contul, și eu rămân dând din buze, după ce am muncit atât?

Teama de a câștiga prea mulți bani.

S-ar putea să ți se pară ciudată această teamă, de vreme ce tot mai mulți oameni se plâng de lipsa banilor. Ideea este că s-au obișnuit foarte mult să fie fără bani și să se plângă din cauza asta. O veste că ar putea să primească brusc niște sume mari, îi sperie. S-ar putea să-i auzi zicând: „Ce-o să fac cu atâția bani?”. Înainte să iasă cuvintele pe gură, s-a format gândul și emoția de frică. Cum o să fac față unei vieți cu atâția bani?

Proiectează nenorocirile financiare ale altora și le trăiesc ca și când ar fi personale.

Ca o ciudățenie a modului în care funcționează mintea, mă distrez acum, deși la acel moment m-a enervat cumplit. Cu ceva timp în urmă, am recomandat unui coleg să citească din cărțile lui Robert Kiyosaki, să câștige mai mulți bani. La un moment dat, cu vreo doi ani în urmă, primesc de la el un mesaj în cronologia mea pe Facebook. Îmi spunea, uite ce s-a întâmplat cu Donald Trump, care a fost hăckuit. Dacă urma și el sfaturile mele, să-l citească pe Kiyosaki să se îmbogățească și apoi, să piardă tot? Din vina mea s-ar fi întâmplat aceste pierderi ale lui! (Pe care încă nu le avea, dar și-a imaginat ce s-ar fi întâmplat, cât de nenorocit ar fi fost, dacă ar fi fost în locul lui Trump.)

Vinovăție.

Câte persoane nu fac cheltuieli impulsive, pentru ca după aceea, să regrete? Se simt vinovate că, în momentul în care se văd în magazin nu se pot stăpâni. Câte persoane nu se duc la cumpărături cu un sentiment de vinovăție, pentru diferite acțiuni anterioare? Acestea își imaginează că fac „terapie prin shopping”. Iar după ce termină de făcut cumpărăturile și ajung acasă, să aibă un sentiment și mai deprimant. Îți recomand filmul Confession of a shopaholic să vezi câte emoții se ascund în spatele procesului de cumpărare.

 

O stimă redusă de sine.

 

Sunt multe persoane care sunt nemulțumite de ceva din viața lor. Doar că, în loc să schimbe situația din interiorul lor, găsesc că este mult mai ușor să intervină asupra exteriorului. Își mai cumpără ceva cu care să se laude. O persoană care se dă în spectacol cu câți bani câștigă, cu ce telefon scump și-a cumpărat, nu știe să se iubească. E mult mai ușor să cauți iubire, apreciere și respect prin bunurile pe care le deții.

După ce aprecierile celorlalți pentru acel lucru nou, s-au dus, se instalează din nou senzația de gol interior. Au nevoie să vină cu altceva ca să impresioneze. Acest obicei, pe termen scurt, funcționează. Te ajută să te simți iubit și respectat. Pe termen lung, s-ar putea să faci multe datorii, doar ca să impresionezi pe alții, să cazi în depresie. În final, indiferent ce-ai face, tot nu ești mulțumit.

 

Furie.

Câte persoane nu se ceartă din cauza banilor? Câte familii nu se destramă pentru că partenerul are venituri insuficiente sau cheltuieli neașteptate și necontrolate? Cearta este adesea însoțită de manifestări de furie, violență, agresivitate fizică și emoțională, jigniri, șantaj emoțional etc. De câte ori nu au fost copiii certați sau loviți, pentru că au distrus ceva, fie și de valoare mică?

O persoană care muncește și nu câștigă atât cât își dorește, devine frustrată. Este o nemulțumire plină de neputință, un gust amar care îți cuprinde fiecare celulă. Și o furie asupra propriei persoane pentru rezultatele mici. Ulterior, această frustrare se manifestă prin violență și furie asupra altora. Câteodată, nu știu nici ei de ce sunt furioși.

 

Nemulțumire.

Multe persoane spun altora, „Nimic nu înțelegi din banii ăștia!”? În spatele acestei remarci se ascunde o amărăciune și o nemulțumire. Și-a propus să facă / să cumpere mai multe lucruri, dar au subapreciat prețurile și cât costă multe mărunțișuri ale vieții.

Invidie.

 

Ce-are ală și eu n-am?” este o expresie plină de invidie și ciudă. Pentru că te privești în oglindă și constați că ești la fel ca cel care câștigă mai mulți bani și nu înțelegi ce e greșit la tine?

Mulți dintre cei care au astfel de gânduri, asociate cu sentimente de frustrare, încep să-și folosească invidia în mod acuzator. Caută să submineze imaginea celui care are succes. „Sigur fură /înșală! Altminteri, cum ar putea să facă mai mulți bani muncind cinstit?” . Unii, într-adevăr își fac averifurând și înșelând, însă, sunt și oameni cinstiți care câștigă banii pe care și-i doresc. Totuși, cei invidioși, îi pun pe toți în aceeași oală.

 

Analizând toate aceste emoții descrise mai sus, câți dintre cei ce le au, crezi că sunt fericiți în legătură cu banii?

Legea Atracției Universale spune: „Pe ceea ce te focusezi, aceea crește!” . Cât de mulți bani vor atrage aceste persoane? Nu cumva vor atrage și mai multe situații de a experimenta același gen de emoții? Iar dacă șansa le surâde și ajung să câștige banii pe care și-i doresc, cât de fericiți crezi că pot fi?

Alți oameni, însă, simt:

Bucurie.

Se bucuăa atât pentru banii pe care-i primesc personal, cât și de cei pe care-i primesc ceilalți. Simt bucurie nu doar pentru ceea ce primesc, cât și de ceea ce pot achiziționa cu ei.

Universul este abundent și trimite fiecăruia atât cât este dispus să primească. Prin urmare, dacă vrei să încasezi mai mulți bani, trebuie să respecți niște legi ale firii, ale Universului. Faci eforturi suplimentare și când ești pregătit pentru mai mulți bani, îi vei primi.

Încântare.

Banii au energia lor și se duc cu prioritate la cei care-i primesc cu încântare și se bucură de ceea ce pot realiza cu banii pe care-i câștigă.

 

Banii circulă. Cu banii pe care-i câștigi crește prosperitatea mai multor persoane, nu doar a ta.

Când o persoană este încântată și de ceea ce pot obține ceilalți din jur, și ei îi merge bine financiar.

Satisfacție.

 

Să ai satisfacție că munca pe care o desfășori este recompensată. Primești bani cu care să-ți ajuți familia, să poți oferi cadouri celor dragi.

Împlinire.

 

Atunci când te simți recompensat financiar pentru ceva ce faci, sau știi, ai un sentiment de împlinire. De multe ori, succesul este asociat cu suma de bani pe care cineva o câștigă.

Recunoștință.

 

Recunoștința atrage alte motive de recunoștință. Dacă ești recunoscător pentru banii pe care-i primești, pe care-i ai și îi poți cheltui, vei avea tot mai multe motive de a te simți recunoscător. Așa cum nouă, oamenilor, ne place ca alții să fie recunoscători pentru un serviciu făcut, la fel le place și banilor.

Admirație.

În momentul în care privești cu admirație spre alții care câștigă mai mulți bani decât tine, ai mai multe de învățat. În cele din urmă, banii se îndreaptă și spre tine.

Crezi că cei ce simt aceste emoții legate de bani sunt fericiți? Categoric.

De ce-ți spun toate aceste lucruri?

Unul din capitolele din cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! se referă strict la relația de fericire pe care o ai cu banii.

În mod direct, banii, spun unii, nu aduc fericirea. Totuși, banii îți influențează emoțiile pe care le simți și convingerile pe care le ai și invers. Convingerile și emoțiile pe care le ai, îți determină venitul și rezultatele.

Îți dorești mai mulți bani, dar simți vreun fel de frică în legătură cu scopurile tale?

Te temi ca banii să nu te transforme într-un monstru?

Banii accentuează trăsăturile tale interioare. Dacă pe când nu ai bani ești lacom, zgârcit, te cerți cu cei dragi din pricina lor, când vei avea bani te vei purta și mai rău.

Dacă în timp ce nu aveai bani ai dat dovadă de bunătate, iubire, înțelegere față de semenii tăi, la fel vei fi și când ai bani.

Nu banii te schimbă, ei doar măresc trăsăturile tale.

Ai avut tot felul de modele negative, persoane care au făcut bani călcând peste cadavre și nu vrei să devii la fel? Atunci, oricâți bani ți-ai dori, frica ta (de a fi unul dintre ei), împiedică banii să vină spre tine.

Simți că muncești în gol și rezultatele întârzie să apară? Te simți frustrat, îngrijorat, furios că nu poți să atingi ceea ce ți-ai dorit?

Toate aceste emoții te fac nefericit și te simți mizerabil.

Ce e de făcut?

Anexele din cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! au tehnici de lucru, menite să te ajute. Poți să transformi emoțiile care te afectează negativ și să le schimbi în unele fericite.

Pe măsură ce emoțiile tale se schimbă și devin pozitive, încep să se schimbe și rezultatele din viața ta, și banii pe care-i câștigi.

E timpul să-ți transformi emoțiile, dacă îți dorești mai mulți bani!

Cum? Simplu! Achiziționează cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! Lucrează tehnicile EFT, tehnicile de vizualizare, încât să-ți schimbi convingerile și emoțiile. După ce le vei schimba pe acestea, banii vor veni cu ușurință și din abundență.

Probabil te întrebi, câți bani am câștigat eu în plus, față de salariu de profesor, folosind tehnicile EFT, și de vizualizare despre care îți vorbesc în carte. Aș vrea să-ți reamintesc că încă de la lansarea cărții Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! mi-am propus ca 10% din banii pe care-i încasez pe cărți și workshopuri, să-i dedic premierii elevilor olimpici.

În anul școlar 2016-2017, am oferit trei premii (în cărți și bani), în valoare totală de 450 lei unor fete silitoare din Galați. Acestea au obținut premii la Olimpiada Națională de Geografie. Pentru două dintre ele, care au obținut Mențiune, am trimis premiul, constând în bani și cărți, prin doamnele lor profesoare. Cu cea care a obținut Premiul I, m-am întâlnit personal ca să i-l înmânez. Pozele le găsești aici: https://www.facebook.com/pg/fanautodidact.ro/photos/?tab=album&album_id=1231562123615383

Mi-am propus să continui, să sprijin cu 10% din încasări, pe cei care obțin rezultate la Olimpiada Națională. De ce?  Pentru că sunt niște copii care muncesc foarte mult și la final primesc doar o (hârtie) diplomă.

Tehnicile și sfaturile din carte, te ajută să-ți fortifici încrederea în tine, să te eliberezi de convingerile care nu te ajută.

Cu ajutorul tehnicilor din carte, te eliberezi de frică, de panică, de stările de furie, indiferent ce cauze au acestea. Și când frica și furia au plecat de la tine, fac loc lucrurilor mai bune să intre în viața ta. Și dacă acele lucruri sunt banii, aceștia vor veni.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 






 Ti-a placut articolul?

Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

SCUMP VS. IEFTIN. CUM FACI DIFERENȚA?

Black Friday a trecut (sau urmeaza). Se apropie sărbătorile de iarnă. Magazinele vor avea reducere și vom scoate bani din buzunar ca să cumpărăm produse pe care ni le dorim, de care avem nevoie sau pe care dorim să le oferim cadou.

Ne izbim de o abundență de produse de același tip, dar nu la fel, care au prețuri foarte diferite.

Pe unele le vom clasifica ieftine, sau adevărate chilipiruri, în timp ce altele le vom considera scumpe sau extravagant de scumpe.

Evident, este esențial cât de important e produsul pe care ți-l dorești.

 

 

Lecția mea de educație financiară

 

A început cu câțiva ani în urmă. Obișnuiam să cumpăr produsele care aveau cel mai mic preț. Mă speriam când vedeam produse de același gen, de la altă firmă, care avea prețuri mai mari.

De exemplu, cumpăram un demachiant care costa circa 15 de lei flaconul și mi se părea că are preț bun. La un moment dat, o colegă mi-a arătat un catalog de produse, ale unei firme care oferă produse de frumusețe, la un preț mult mai mare. Când am văzut prețul, de circa 80 de lei pentru un demachiant, m-am speriat.

Într-un final, altcineva m-a convins să cumpăr exact acele produse care mi s-au părut scumpe. Însă, a mai făcut ceva. M-a rugat să scriu data când încep produsul și să constat când se termină, cât de mult m-a ținut. Și am rămas uimită.

Demachiantul care mă costa 15 lei mă ținea vreo două săptămâni, ceea ce însemna cam un leu pe zi, iar cel pe care am dat 80 de lei m-a ținut cel puțin 6 luni. Dar nu doar prețul a fost cel care a făcut diferența, ci și calitatea. Cel care, aparent era mai scump, are de o calitate superioară, încât m-a ajutat să scap rapid de problemele pe care le aveam cu tenul. Făcând un calcul simplu, am ajuns la concluzia că produsul care costă mai mult, e de fapt, mai ieftin. Mă costă cam 0,44 lei pe zi, pe lângă beneficiile unui ten curat.

 

”Suntem prea săraci să cumpărăm lucruri ieftine”

 

Așa suna o vorbă e care am auzit-o, cu ani în urmă, de la o prietenă, care își cumpăra produse la un preț mult mai mare, decât eram eu obișnuită. Nu sunt de acord cu expresia că „suntem prea săraci”, pentru că, de fapt, suntem așa cum ne percepem.

În timp, am ajuns la concluzia că motivul pentru care unii oameni se plâng că sunt săraci, este acela că, obișnuiesc să cumpere lucruri care par ieftine, doar pentru că au un preț foarte mic.

În urmă cu câțiva ani, unui elev de la clasa mea, i-a dispărut geaca din clasă, într-o oră în care au avut educația fizică și au uitat să încuie ușa clasei. Mama băiatului mi-a zis că a dat vreo 200 de lei să i-o cumpere.

Am întrebat-o: „Păi, de ce ați cumpărat o geacă atât de scumpă?”

Răspunsul ei m-a uimit și mi-a dat o lecție. „Pentru că, am luat pantofi ieftini, de la 38 de lei și nu m-au ținut nici măcar o săptămână. Apoi, am cumpărat pantofi de piele, la preț de vreo 4-5 ori mai mare și m-au ținut doi ani.”

Prin urmare, unii dintre cei ce se plâng că sunt săraci, s-ar putea să fie, tocmai pentru că aruncă banii pe produse care, par ieftine, dar care se deteriorează sau se consumă foarte repede. Și atunci, sunt nevoiți să cumpere mai des. Apoi, apelează din nou la acele produse cu preț mic. Adunate, toate aceste cumpărături cu preț mai mic, dar care se strică / consumă repede și trebuiesc înlocuite, ajung la un preț final mai mare decât dacă achiziționează ceva de calitate care durează.

 

Atunci când nu știi, cere sfatul altora

 

S-ar putea să crezi că mi-am învățat lecția și că, de atunci, nu mai calific produsele ieftine sau scumpe din perspectiva prețului. Greșit.

Mi s-a întâmplat și luna trecută.

Voiam să cumpăr o imprimantă. Am ajuns la concluzia că dădeam cam mulți bani pentru imprimarea în oraș și m-am gândit că ar fi o investiție să achiziționez una. Doream să cumpăr una cu laser. Am considerat că ies la un preț mult mai bun pe pagina printată.

Avusesem o imprimantă cu cerneală, în  urmă cu vreo patru ani. Nu îți pot spune câte bătăi de cap am avut cu refilul, cu cartușele, care, refilate, li se împușcau circuitele. În final, eram nevoită să cumpăr alte cartușe originale. Acestea, costau destul de mult și se terminau foarte repede.

Din aceste motive, voiam să evit imprimantele cu cerneală.

Însă, dând scroll pe paginile magazinelor de electronice, am văzut prețuri și la imprimate cu cerneală care porneau de pe la 600 și altele depășeau 1000 de lei. Mi-am zis: „Oare, ce au aceste imprimante, de costă atât de mult?” Nu m-am oprit să citesc de ce, în acel moment. Doar am emis judecata.

Am considerat că e ok să mă informez nu doar de pe site-uri, ci și de la cunoscători, să cer sfatul unor specialiști, ca să iau cea mai bună decizie de cumpărare.

Am mers la o firmă care face refil și le-am cerut sfatul celor care lucrează acolo. Mi-au recomandat o imprimantă pe cerneală cu sistem CISS de alimentare. Și mi-au dat drept exemplu, exact mărcile pe care eu le-am văzut cu prețuri foarte mari. In mintea mea s-a născut întrebarea: „Oare, de ce-mi recomandă imprimantele alea scumpe?”

De curiozitate, am intrat din nou pe internet și am început să citesc despre acele mărci, despre care am judecat că sunt scumpe.

La una dintre ele, pe care apoi am și achiziționat-o, producătorul promitea că în acel preț este inclusă cerneala pentru 13000 de pagini alb-negru și 6500 de pagini color. (Am primit șase flacoane de cerneală odată cu imprimanta.)

Și în acel moment, mi-am dat seama că, de fapt, o imprimantă care are un preț de cel puțin de două ori mai mic, e mai scumpă, pentru că mă usucă de bani pe cartușe, decât această marcă pe care am dat 600 de lei.

 

Prețul nu e totul

 

Suntem obișnuiți să gândim dacă produsele sau serviciile pe care le cumpărăm sunt ieftine sau scumpe doar în funcție de prețul pe care-l afișează. Dacă avem de-a face cu o marcă pe care nu am mai folosit-o, ne uităm la preț și căutăm cea mai bună variantă, pentru noi.

E normal să ții cont și de preț.

În același timp, ia în calcul și calitatea produselor, brandul, ce garanții îți oferă acel produs, ce face pentru tine, cât timp îți solicită sau îți salvează.

Uneori, un produs cu un preț mai mare este cu adevărat scump, sau de lux. Alteori, acele produse cu preț mai ridicat, de fapt, sunt mai ieftine dacă iei în calcul de câte necazuri te scutește.

 

De ce-ți spun toate aceste lucruri?

 

Poate că îți imaginezi că eu sunt diferită de tine și cumpăr, fără să mai țin cont de preț.

Nu sunt diferită de tine și sigur țin foarte mult cont de preț.

Banii sunt importanți pentru mine, așa cum, sunt absolut convinsă, că sunt importanți și pentru tine.

Îți dorești ca produsele și serviciile pe care le achiziționezi să fie la un preț bun și să te poți folosi cu plăcere de ele.

În acest sens, m-am gândit să-ți ofer la preț redus, chiar până la 50%, cărțile mele.

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! îți oferă, 54 de sfaturi despre cum să fii mai fericit. Înveți să te apreciezi mai mult, să te simți bine în pielea ta și să te faci respectat de cei din jur.

Descoperi care sunt mecanismele emoționale din spatele kilogramelor în plus, a lipsei de timp și de bani și cum le poți elimina.

Identifici acele pasiuni pe care le ai și afli cum să le valorifici ca să devii tot mai prosper și împlinit în tot ce faci.

Ai șase anexe cu exerciții specifice, axate pe răni emoționale pe care să le tratezi. Dacă participi la ședințe de consiliere, cu un coach, te costă cel puțin 100 de lei pe ședință ca să lucrezi pe o singură rană. În carte, ai tehnici de eliberare a cel puțin șase tipuri de situații, de răni din trecut. La ședințele de consiliere te-ar costa cel puțin 600 de lei să le rezolvi. Totuși, tu poți beneficia de ele la prețul cărții (care acum e redus la jumătate).

Tehnicile EFT, care sunt foarte versatile și adaptabile, îți oferă doar câteva exemple din ceea ce poți face cu ele și cum le poți folosi pentru a-ți îmbunătăți viața.

În plus, la comadarea cărții, mai primești un bonus cu alte tehnici, în valoare de încă 400 de lei, pe care le poți descărca imediat ce ai lansat comanda.

Ceea ce înseamnă că poți cumpăra o carte, ce reprezintă sinteza a cinci ani de căutare, cărți citite, participări la seminare, la un preț incredibil de mic și să te folosești, astfel încât să fii tot mai fericit zi de zi. Economisești ani de căutări și bani dați pe programe de dezvoltare personală. În schimb, primești tehnici cu o valoare totală de 1000 de lei.

Cum ți se pare? Eu zic că faci o economie incredibilă!

Ce spun cei care au citit-o?

Oriunde deschizi cartea, găsești ceva util.” Alexandra Oana Seremetis

 

In plus, pentru că în perioada sărbătorilor de iarnă, ne gândim și la alții, îți ofer posibilitatea să faci un cadou valoros celor dragi, dar care să nu te coste foarte mult.

Nu le cere adulților din viața ta să se schimbe! Li se va părea că îi agresezi și relația ta cu ei va avea de suferit. Oferă-le o carte și se vor întreba de ce ai ales exact acea carte, cu acel titlu. Vor fi intrigați și vor începe să o citească. O carte nu-i agresează, pentru că tonul este imparțial. Autorul nu-l cunoaște personal și totuși parcă îi vorbește despre ceea ce-l doare. În final, ceilalți îți vor fi recunoscători.

Dăruiește-le adulților din viața ta cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Pe Moș Nicolae, ajută-l să ofere copiilor tăi, cartea Guru și Ciocârlia. Este o poveste fantastică de dragoste care le va încălzi inima și îi va ajuta să se simtă eroi în povestea vieții lor.

Deprinde-i pe copiii tăi cu lectura și îți vor fi recunoscători pentru asta.

Promoția este valabilă în perioada 24 Noiembrie -03 Decembrie 2017 (până aproape de Sf. Nicolae).

Atenție! Stocul de cărți este limitat!

 

Dacă ți-a fost util acest material, te rog să faci un bine și celorlalți din jurul tău și distribuie-l!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

 






 Ti-a placut articolul?

Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

PENSIE SAU LIBERTATE FINANCIARĂ?

bani

 

Sunt foarte multe persoane care abia aşteaptă să iasă la pensie. Îşi numără zilele şi anii care au mai rămas până la momentul respectiv. Dar cât de mult apucă să se şi bucure de pensia pe care o primesc?

Pentru foarte multe persoane, ideea de pensionare îi duce cu gândul la libertatea de a face ce vor cu timpul lor.

Dar la fel de bine apare şi convingerea că odată cu vârsta de pensionare apar şi bolile şi banii sunt chiar mai puţini şi nu le ajung. Şi au dreptate. Pentru că banii pe care urmează să îi primească reprezintă aproximativ 40% din salariul pe care l-au avut în cursul vieţii.

Şi dacă salariul nu le-a ajuns să se descurce, cu siguranţă, banii de pensie vor fi consideraţi puţini.

Mai mult decât atât, pentru că se aşteaptă ca odată cu vârsta de pensionare să apară şi bolile, mulţi se îmbolnăvesc şi o mare parte din banii pe care-i primesc se duc pe medicamente şi controale medicale.

 

Dar dacă cei care sunt acum în pragul pensionării au speranţe să iasă la pensie şi să primească acei bani pe care-i aşteaptă, ce se va întâmpla cu tine şi cu mine, care suntem mai tineri? Care mai avem peste 20 de ani până la pensie? Mai putem spera oare că vom primi pensie? Adică, ştim deja că guvernul (nu doar al României) se luptă din greu să asigure pensiile celor care sunt pensionari în prezent. Ce crezi că se va întâmpla peste 20 de ani?

 

„Făcând un sondaj, ziarul US Today a observat că cea mai mare temere actuală în America nu este terorismul, ci lipsa de bani la pensie.” – Robert Kiyosaki

 

Puţină istorie

 

Ideea de pensionare a apărut în perioada dezvoltării industriei, când industriaşii făceau asigurări populaţiei că vor fi angajaţi pe viaţă şi la sfârşitul perioadei de angajare urma să primească o sumă de bani ca pensie.

În perioada comunistă, pensionarea a devenit centralizată, astfel încât orice persoană să se poată pensiona la o vârstă stabilită de lege, sau în funcţie de vechimea în muncă.

Dar pe măsură ce timpul a trecut şi au început să apară schimbări la nivelul angajatorilor şi a perioadei de angajare în muncă, oamenii au început să se îngrijoreze de posibilitatea de a se pensiona.

În prezent nu mai sunt locuri de muncă sigure, aşa că puţini oameni pot spera să aibă continuitate în muncă şi să poată beneficia de pensie la vârsta respectivă.

 

Câteva date demografice

 

Populaţia României şi a lumii a suferit o creştere explozivă (un boom demografic) după cel de-al doilea război mondial ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor medico-sanitare, şi nu numai.

În acelaşi timp, a crescut şi durata medie de viaţă a populaţiei.

Pentru ţara noastră, cea mai mare creştere de populaţie a fost în anul 1967, când s-au născut 0,5 milioane de copii. A fost cel mai mare spor demografic al ţării, de 18 ‰.

După acest an, numărul mediu de copii care se năşteau a început să scadă.

După 1989, natalitatea a fost în scădere continuă, ajungând până la 9,9‰ în 2010. Însă a crescut mortalitatea şi migraţiile externe, aşa încât nu mai vorbim de spor, ci de deficit de populaţie. Raportat la populaţia actuală a ţării, asta înseamnă că anual se nasc mai puţin de 0,2 mil de copii.

Ce legătură are acest detaliu cu pensia?

Ei bine, dacă în anii ‘60-70 domina populaţia tânără, în prezent a început să domine populaţia vârstnică.

 

Puţină matematică

 

Dacă mai ai cel puţin 20 de ani până la vârsta pensionării o să-ţi fac un calcul ca să-ţi dai seama ce şanse ai să mai primeşti acea pensie.

Să presupunem că din cei 500 000 de copii născuţi în anul 1967, mai trăiesc şi mai ajung la vârsta de pensionare doar jumătate. E posibil să ajungă chiar mai mulţi. Dar facem calculul cu jumătate dintre ei.

Vârsta de pensionare diferă în funcţie de sexe, dar o să luăm valoarea medie de 65 de ani, vârstă la care atât femeile cât şi bărbaţii se încadrează în categoria pensionari.

Ca valoare a pensiei, o să iau suma de 1000 de lei, în funcţie de valoarea leului actual. E posibil ca unii să aibă dreptul la pensii mai mici, alţii la pensii mai mari. Pentru a uşura calculul lucrăm cu 1000 de lei.

 

250 000 X 1000 = 250 000 000 lei.

 

Asta înseamnă că doar pentru cei născuţi în anul 1967, guvernul va avea nevoie de 250 milioane de lei în fiecare lună ca să achite pensiile oamenilor. Dacă îi socotim şi pe cei cu pensie mai veche, şi pe cei bolnavi şi pe cei cu asigurări sociale, am convingerea fermă că nu va avea de unde să achite. Cu alte cuvinte, guvernul va fi în incapacitate de plată.

 

„Planurile de pensionare incapabile să acopere nevoile populaţiei vor declanşa următoarea criză economică din Statele Unite.” – Robert Kiyosaki

 

Întrebarea e, oare numai în SUA?

 

Contribuţia ta la sistemul de pensii

 

Probabil că citind cele de mai sus, în acest moment începi să fii indignat/ă. Ai contribuit toată viaţa cu bani serioşi la asigurările sociale şi ţi se pare normal să beneficiezi şi tu de pensia cuvenită.

Lună de lună ai plătit în jur de 31,3% din venitul tău cuvenit pentru sistemul de pensii. E adevărat că dacă eşti angajat, tu ştii doar de cei 10,5% care ţi se opreşte din salariu. Nu mai ştii şi de cei 20,8% pe care trebuie să-i plătească angajatorul tău pentru tine. Dacă eşti angajat şi angajator în acelaşi timp, ştii despre ambele valori.

Aşa că eşti îndreptăţit/ă să te simţi păcălit/ă, furat/ă şi să ai toată gama de sentimente negative care decurg din asta.

Şi ai dreptate.

Dar asta nu va schimba situaţia cu nimic. Guvernul va fi oricum depăşit de situaţie, într-o criză profundă să poată onora aceste pensii. Şi s-ar putea să nu mai poată plăti pensiile către populaţie.

Iată câteva aspecte pe care le va folosi ca să-ţi explice ce s-a întâmplat:

  • contribuţia ta la sistemul de asigurări sociale nu s-a cumulat ca şi când ai fi făcut depuneri într-un cont de economii. Fiecare leu taxat de la cei din câmpul muncii a fost folosit lună de lună pentru achitarea curentă a pensiilor, salariilor, alocaţiilor etc. Prin urmare dacă te aştepţi ca după o viaţă de muncă să ai o pensie, îţi spun că o poţi avea, poate, dacă ţi-ai făcut un cont personal în care să depui personal lună de lună o anumită sumă care să crească şi care să genereze dobânzi.
  • A scăzut dramatic populaţia tânără şi cea adultă din câmpul muncii care să asigure taxe şi contribuţii sociale şi a crescut peste măsură numărul pensionarilor.
  • A crescut numărul celor care lucrează la angajatori ce declară doar salariul minim pe economie şi plăteşte cei 20,8% doar din salariul minim pe economie. Şi restul banilor care se cuvin angajaţilor să îi primească aceştia sub formă de bonusuri pentru care angajatorul nu mai plăteşte taxele necesare.

 

Şi atunci ce facem?

Luăm măsuri să scăpăm de pensionari? De asta se ocupă industria alimentară care ne îmbolnăveşte, industria farmaceutică ce tratează doar simptomele bolilor şi lasă cauzele să se agraveze şi mass-media prin mesajele care creează panică în rândul populaţiei.

 

Cu toate acestea sunt câteva persoane care au luat deja în considerare aceste aspecte.

Şi atunci au făcut tot posibilul în cursul vieţii ca să devină liberi din punct de vedere financiar şi să nu mai depindă de pensia cu care statul păcăleşte populaţia. Şi să aibă veniturile pe care ei şi le doresc pentru tot restul vieţii.

 

Libertate financiară

 

S-ar putea să sune popmpos acest termen de libertate financiară. Bineînţeles că este un termen destul de vag. Ce înseamnă libertate financiară?

Robert Kiyosaki ne spune că averea noastră nu se măsoară în bani, ci în timp. Adică, pentru cât timp putem trăi lejer, liniştiţi, dacă încetăm să mai muncim.

Unii oameni nu pot supravieţui nicio zi dacă nu mai muncesc, pentru că cheltuiesc tot de pe o zi pe alta, alţii pot trăi liniştiţi o săptămână, alţii o lună sau ani buni.

Sunt persoane care şi-au dezvoltat surse de venit pasiv care să le asigure traiul o viaţă întreagă, sau la două, chiar trei generaţii.

Cu siguranţă că a fi liber din punct de vedere financiar înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi. Pentru o persoană să fie liberă financiar poate să însemne să aibă un venit de 5000 de lei pe lună, pentru alte persoane poate să însemne să aibă un venit de 5000 de euro pe lună sau poate de 50 000 de euro pe lună. Fiecare dintre noi avem nevoi diferite, ne-am obişnuit cu stiluri de viaţă diferite şi atunci şi suma de care avem nevoie să trăim lunar este diferită. De aceea şi libertatea financiară e diferită de la o persoană la alta.

Din acest punct de vedere, sunt numeroase persoane care au luat în calcul imposibilitatea de a obţine o pensie de la stat, sau imposibilitatea de a trăi decent cu ea şi şi-au creat în timp surse de venit pasiv care să le asigure existenţa, chiar şi atunci când nu mai pot munci.

Iată câteva exemple de activităţi care-i ajută pe unii, interesaţi să devină liberi financiar:

  • o afacere, în care profitul este reinvestit (nu cheltuit) ca să aducă beneficii şi mai mari pe termen lung;
  • dreptul de autor pentru cărţi, CD-uri, muzică, informaţii care să se vândă constant, chiar şi după ce încetezi să mai munceşti;
  • investiţiile în imobiliare, maşini etc. care să-ţi aducă venit constant şi continuu;
  • o afacere de network marketing etc.

 

Probabil că acum te întrebi dacă eu am devenit sau nu liberă financiar. Nu, n-am devenit. Dar am în plan să devin. Şi nu pot face asta de una singură. Vreau să te ajut şi pe tine.

 

Zig Zigler spune că: „Poţi să câştigi tot ce-ţi doreşti dacă ajuţi suficient de mulţi oameni să obţină ce-şi doresc.”

 

De aceea scriu acest articol. Ca să te ajut să devii şi tu puţin mai conştient/ă de ce urmează şi împreună să lucrăm pentru o viaţă mai bună, atât pentru alţii cât şi pentru noi înşine.

 

În încheiere, îţi sugerez o listă de câteva cărţi care pe mine m-au ajutat să-mi schimb perspectiva şi să mă gândesc cum pot eu însămi deveni liberă din punct de vedere financiar, aspect la care lucrez.

 

Robert Kiyosaki – Tată bogat, tată sărac

Robert Kiyosaki – Cadranul banilor

Robert Kiyosaki – Şcoala de afaceri

Robert Kiyosaki şi Donald Trump – De ce vrem să fii bogat

Bill Quain – Com.erţ

Bill Quain – Câştigă timpul de partea ta

Burke Hedges – Afacerea-de-vis.com

Burke Hedges – Conducta de milioane

Kim Kiyosaki – Femeie bogată

Napoleon Hill – De la idee la bani

Thomas Stanley şi William Danko – Milionarul de lângă noi

 

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!

 






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

PENTRU CE NE DORIM CEL MAI MULT, ESTE UN PREŢ PE CARE TREBUIE SĂ-L PLĂTIM

comori

„Pentru ceea ce ne dorim cel mai mult există un preţ pe care întotdeauna trebuie să-l plătim…” – aşa suna o replică din filmul „Piraţii din Caraibe, La capătul lumii” – legată de faptul că Will Turner voia să-şi elibereze tatăl, dar a aflat că urma să plătească o eternitate pentru ceea ce voia să facă.

Adevărul este că nu primim nimic pe gratis, sau ceea ce aparent primim pe gratis, ulterior ne va costa mult mai mult.

Fiecare dintre noi are diferite valori în viaţă şi luptă pentru ceva. În fiecare dintre noi există dorinţe, năzuinţe, ţeluri. Ne facem planuri legate de cum să atingem anumite scopuri şi acţionăm. Apoi ne cucerim sau nu aceste ţeluri.
Dar întrebarea este:

Ce ne dorim cel mai mult?

Fiecare dintre noi are dorinţe diferite, dar în mare acestea se pot enumera. Iată câteva dintre aceste tipuri de dorinţe, iar ordinea este absolut aleatorie. Ne dorim:
• bani
• lucruri
• experienţe
• amintiri plăcute
• călătorii
• fericire
• timp
• sănătate
• iubire
• mântuire
• pace
• putere
• succes etc

Care este preţul, moneda de schimb?

În prezent când spunem cuvântul preţ sau cost, ne gândim la bani, dar n-a fost întotdeauna aşa.
A fost o vreme în care schimburile se făceau sub formă de troc, în natură. Apoi trocul a fost înlocuit cu argint şi aur. Apoi aurul a fost înlocuit cu bani.
Dar chiar şi acum, dacă ne gândim la preţ, putem să luăm în considerare anumite forme de plată.

Banii

Sunt în prezent cea mai cunoscuta formă de plată. Aproape orice din lista de mai sus ţine de existenţa banilor.
Dacă îţi doreşti lucruri, cel mai adesea le plăteşti cu bani şi nu numai. Uneori le luăm pe credit şi plătim de cel puţin două ori mai mult decât preţul obişnuit. Alteori aflăm că există riscul să plătească şi urmaşii noştri.
Dacă îţi doreşti sănătate, de multe ori trebuie să plăteşti scump pentru a o recupera, mai ales dacă nu ai grijă să o păstrezi cât timp o ai.
Se spune că banii n-aduc fericirea, dar o întreţin. Depinde ce înţelege fiecare prin fericire şi ce are nevoie ca să-l facă fericit. Şi timpul poate fi cumpărat cu bani. Asta fac angajatorii. Ei nu au atât timp cât să muncească şi să obţină tot ceea ce-şi doresc şi atunci cumpără timpul altora, ca să obţină rezultatele pe care ei le doresc.
Chiar şi mântuirea, ţine uneori de plată în bani, mai ales dacă vorbim de fapte de milostenie fizică. Dar nu este obligatoriu.

Aşa cum spuneam, aproape pentru orice ne dorim, avem de plătit un preţ în bani.

Efortul / Munca

În afară de bani, ceea ce ne dorim cel mai mult, nu ajunge la noi instantaneu. Trebuie să depunem un efort susţinut uneori ani de zile, sau chiar o viaţă întreagă ca să obţinem ceea ce ne dorim. Iar efortul şi munca în sine este un alt fel de preţ pe care îl plătim.
Vrei să fii fericit? Trebuie să depui efort să afli ce te face fericit şi să exersezi fericirea.
Vrei să ai pace? Trebuie să depui efortul de a învăţa şi respecta pe alţii, de a purta negocieri, etc.
Vrei să ajungi director sau preşedinte şi să ai putere? Trebuie să depui efortul de a face orice este necesar ca să ajungi acolo.

Efortul şi munca reprezintă o altă monedă cu care plătim tot ceea ce ne dorim cel mai mult.

Timpul

Cum spuneam, ceea ce ne dorim cel mai mult, nu obţinem instantaneu. E nevoie de timp în care ne formăm, învăţăm ce trebuie să facem şi să acţionăm, să ne schimbăm obiceiurile, timp în care să muncim, un timp până încep să apară rezultatele muncii noastre.
Timpul este o altă monedă cu care plătim ceea ce ne dorim. Uneori trebuie să ne înarmăm cu răbdare pentru că rezultatele şi tot ceea ce ne dorim cel mai mult, întârzie să apară şi atunci trebuie să plătim cu muncă , timp şi răbdare.

Emoţiile şi sentimentele

Tot ceea ce ne dorim se leagă de noi prin emoţii şi sentimente. Pentru că avem motive foarte personale pentru care ne dorim ceea ce ne dorim.
Pe traseu, până să obţinem ceea ce ne dorim şi pentru care depunem efort, plătim cu sentimente şi emoţii negative, precum, tristeţe, supărare, îndoială, frustrare, frică.
Adesea când primim ceea ce ne dorim suntem în culmea fericirii. Am spus adesea, pentru că există şi situaţii în care ceea ce ne dorim cel mai mult nu ne aduce fericirea.

Energia

Energia noastră este o resursă şi o monedă de plată foarte variabilă. Este direct legată de sentimente, dar şi de sănătate, de odihnă, de alimentaţie şi de gândurile pe care le avem. Dar să nu ne îndoim că şi energia este o monedă de schimb.
În funcţie de stadiul în care ne aflăm până la obţinerea a ceea ce ne dorim putem să ne simţim entuziaşti şi plini de energie, sau dimpotrivă epuizaţi. Dacă vrei să ajungi în vârful unui munte, depui şi efortul necesar, dar îţi consumă şi din energie. Iar când ai ajuns şi ai obţinut ceea ce îţi doreşti, poţi să te simţi epuizat, deşi eşti fericit.

Fericirea / starea de bine

Uneori însă preţul pe care îl avem de plătit este mult mai mare decât ne aşteptăm noi sau decât am fi fost dispuşi să plătim la final, dacă am şti de la început ce se întâmplă pe traseu.

Sănătatea

Uneori preţul pe care îl plătim este propria sănătate. Există o vorbă care spune că „oamenii îşi dau sănătatea ca să câştige bani, apoi îşi dau banii ca să îşi cumpere înapoi sănătatea”.

Viaţa

Alteori, din păcate, plătim cu viaţa.

La final, o să-ţi spun o poveste:

„Se spune că era o femeie care mergea cu un bebeluş în braţe pe un drum necunoscut. La un moment dat a ajuns în faţa unei peşteri care i s-a deschis în faţă. Dar peştera s-a deschis pentru un timp foarte limitat. A auzit o voce care a ispitit-o şi i-a zis să intre. Femeia a intrat şi a văzut acolo o mulţime de bijuterii şi pietre preţioase şi monezi de aur. Şi vocea i-a zis.
– Ia ce doreşti de aici, dar nu uita că timpul este scurt. Peştera se închide pentru totdeauna. Ia ce doreşti, dar nu uita ce este cel mai important.
Femeia auzind că poate lua ce doreşte, a lăsat copilul şi a început să-şi umple buzunarele cu pietre preţioase şi bijuterii şi aur. Din când în când vocea o avertiza că mai are puţin timp, dar să nu uite ce este important. Femeia continua să adune. În final vocea i-a spus.
– Timpul s-a terminat. Te rog să ieşi, dar nu uita ce este mai important pentru că peştera se va închide pentru totdeauna.”
Femeia a ieşit şi peştera s-a închis în urma ei pentru totdeauna. Apoi a realizat că şi-a uitat înăuntru bebeluşul. Dar era deja prea târziu.”

Ceea ce ne dorim cel mai mult ne face fericiţi?
Pe parcurs, verificăm preţul pe care îl plătim? Ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun şi nu vom plăti un preţ prea mare pe care n-am fi dispuşi să-l luăm în considerare? Ne asigurăm că nu ne-am lăsat orbiţi de obiecte strălucitoare şi n-am fost deviaţi de la scopul nostru?
Ne gândim la toate variantele de preţ pe care le avem de făcut?
Merită?

Şi pentru ceea ce NU ne dorim plătim un preţ. Dar despre asta o să-ţi vorbesc într-un articol viitor.Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

CUM SĂ TE SIMŢI BINE DUPĂ BLACK FRIDAY

pusculite

Black Friday a trecut. Multe persoane s-au înghesuit la cumpărături. Unii au cumpărat online, alţii au mers direct la magazine să-şi facă cumpărăturile dorite. Pentru anumite persoane a rămas încă o plăcere foarte mare să vadă produsul şi să-l pipăie, să-l simtă atunci când îl cumpără. Nu e nimic rău în asta. Fiecare cumpără cum îi place.

 

Şi n-o să fiu atât de ipocrită să îţi spun că eu nu am profitat de reducerile de Black Friday. Dacă îţi aminteşti îţi spuneam că drept recompensă că luna trecută mi-am atins targhetul personal de a scrie minim 10 articole pe blog, să-mi cumpăr o bluză. Ei, până la urmă, bluza s-a transformat în două cărţi de dezvoltare personală de la Libris care aveau o reducere de 55%. Aşa că mi-am cumpărat două cărţi care de obicei ar costa cam 55-60 de RON, cu doar 25 RON.

 

Adevărul e că ofertele au fost foarte multe şi foarte tentante. Şi la un moment dat chiar mă gândeam la mai multe cărţi. Apoi mi-am spus că deja am o bibliotecă de vreo 500 de cărţi, care aşteaptă să fie citite. Să îmi cumpăr trei cărţi, chiar dacă am transportul gratuit (apropo… la librăria online libris.ro transportul e gratuit chiar dacă cumperi de 10 RON) înseamnă să închid nişte bani şi să îmi încarc biblioteca cu alte trei cărţi pe care nu ştiu când le citesc. Dar două dintre ele mi s-au părut musai să le am, ca să le citesc cât mai curând.

 

Dar am ajuns şi în mall pentru nişte cumpărături de fructe şi alte alimente şi am văzut forfota şi cozile de acolo. Şi pentru că soţul s-a mai uitat şi la ştiri, de unde fără să-mi propun, am auzit ce vânzări record au avut anumite magazine. Aşa că m-am gândit să-ţi vorbesc de sentimentele pe care în general le avem după ce facem cumpărături de anvergură.

 

Dorinţă versus obiectiv

 

Eu sunt o persoană care a făcut multe greşeli din punct de vedere financiar şi am cam obosit să plătesc rate şi dobânzi la bănci pentru produse pe care mi le-am luat pentru că nu aveam informaţie şi disciplină financiară. Şi încă nu pot spune că am. Dar caut să schimb ceva zi de zi. Să învăţ din proces şi din greşeli. Faptul că scriu pe acest blog, înseamnă că vreau să corectez nu doar greşelile mele, ci să-i ajut şi pe alţii interesaţi să-şi vadă şi să-şi corecteze greşelile. Cine nu doreşte, e liber să facă cu îi place.

 

Dacă ai citit articolul Black Friday ai putut să citeşti despre un film care mă inspiră. Este vorba de filmul „Confession of a shopaholic (Ador să fac cumpărături)”. În acest film nu este descrisă doar emoţia din timpul cumpărăturilor, ci şi efectul de tortură psihică pe care îl simţim după, mai ales când primim bilanţul lunar al datoriilor către bănci. „Mi-au spus că sunt un client valoros, iar acum îmi trimit scrisori pline de ură şi mă ameninţă cu recuperatori de credite….” (Rebecca Bloomwood din filmul Confession of a shopaholic)

 

Zilele trecute ascultam un material al lui Marius Simeon, din pachetul Fabrica de bani. iată pe scurt ce spune Marius de la www.nlpmania.ro despre dorinţe şi obiective.

Există o mare deosebire între dorinţe şi obiective. Dorinţele sunt ceva ce ne dorim, de regulă, acum. Iar din copilărie am învăţat că împlinirea acestor dorinţe depinde de altcineva (un adult, un părinte). De exemplu, dacă ne doream o jucărie trebuia să începem să plângem sau să batem din picior, sau pur şi simplu să ne exprimăm dorinţa. Şi ne era împlinită. Ajunşi adulţi, vrem ca aceste dorinţe să ne fie împlinite tot de altcineva şi tot la fel de repede. De aceea cerem mai mulţi bani de la guvern şi ne folosim cardurile de credit.

 

Dar foarte rar se întâmplă ca împlinirea unei dorinţe, legată de achiziţia unui produs, să ne aducă bucurie pentru mai mult de câteva ore sau cel mult câteva zile. Şi asta pentru că dorinţa are în spate o nevoie emoţională neîmplinită.

 

Nu ştiu cât eşti tu de acord cu aşa ceva, însă aş aduce în sprijinul acestei idei şi ceea ce se mai spune despre lucrurile obţinute cu prea multă uşurinţă. Ajungem să le apreciem foarte puţin. Comparativ cu lucrurile pentru care am luptat şi le-am obţinut mai greu şi pe care le apreciem mai mult.

 

Obiectivul, însă este ceva pe termen lung, pentru care ne facem un plan. Adică pentru acelaşi lucru pe care ni-l dorim, ne facem un plan de acţiune şi întârziem recompensa.

 

Robert Kiyosaki, spune ceva asemănător, într-una din cărţile lui. El spune că la un moment dat soţia lui şi-a dorit o maşină scumpă. Putea să şi-o obţină prin acţiuni imediate cu cardurile de credit sau în leasing, aşa cum procedează majoritatea oamenilor, dar ea a ales să facă anumite investiţii şi din profitul obţinut să-şi cumpere maşina. În felul acesta a făcut o diferenţă între modul în care percepe maşina după ce a cumpărat-o. Dacă ar fi luat-o cu credit, ar fi ajuns să o urască (pentru că zilnic s-ar fi gândit că trebuie să facă bani să achite creditul). Dar pentru că şi-a făcut un plan şi a cumpărat-o din profit, a privit-o ca pe un CADOU pe care îl merită. Şi atunci îşi iubeşte maşina.

 

Fă-ţi un plan pentru cumpărăturile de anvergură

 

Gândeşte-te foarte bine ce vrei pe termen lung. Poate vrei să-ţi cumperi un TV SMART sau o maşină sau poate o casă. Nu ştiu. Ceva care e important pentru tine.

Fă-ţi un plan cum poţi să ajungi acolo şi cu resursele pe care le ai în prezent, vezi ce paşi poţi să urmezi ca să te aducă cât mai aproape de ce-ţi doreşti.

 

De exemplu, un alt trainer din România, Andy Syekely, vorbeşte de acest lucru, în Legea Căţărătorului. Şi spune că un căţărător profesionist, un alpinist, care îşi doreşte să ajungă pe un anumit vârf, se gândeşte ce antrenamente speciale trebuie să facă şi cam cât timp i-ar lua să ajungă acolo. Apoi face paşii mărunţi, în fiecare zi pentru a ajunge cât mai aproape de scopul lui. Adică căţărătorul sau alpinistul are două tipuri de gândire: una pe termen lung ca să ştie încotro se îndreaptă şi unde vrea să ajungă şi una legată de acţiunile de zi cu zi. De ce trebuie să facă astăzi ca să ajungă unde şi-a propus.

 

„Câteodată cele mai bune investiţii sunt acelea pe care nu le faci.”        Donald Trump

 

Aşa că poţi să-ţi faci un plan de acţiune ca să nu ai parte de şocuri financiare şi emoţionale, nici tu nici familia ta.

Poate trebuie să mai desfăşori o activitate care să te ajute să câştigi mai mult sau să-ţi aducă libertatea financiară.

Poate trebuie să înveţi mai mult despre ceea ce trebuie să faci, dar în acelaşi timp să şi acţionezi. De fapt asta este frumuseţea dezvoltării personale. Că aplici în timp ce înveţi. Şi extragi învăţăminte din greşeli, din cărţi şi alte materiale.

Sau poate că vrei să economiseşti ceva bani.

 

Economiseşte pe termen mediu

 

„Nu economisi ce a rămas după ce cheltui, dar cheltuieşte, ce a rămas după ce faci economii.”                                                                                               Warren Buffet

 

Mă uitam pe internet să văd care ar fi preţul unei maşini de spălat vase, pentru că într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, aş dori să fac o asemenea achiziţie. Îmi amintesc că undeva pe timp de vară am văzut nişte maşini de spălat vase la Hipermarketul Carrefour la nişte preţuri de 500 sau 600 de RON. Iar acum am văzut nişte preţuri pe internet de m-am speriat. Cele mai accesibile sunt la peste 1200 de RON şi pot ajunge şi la 4900 de RON.

Raportat la preţurile care sunt şi la venitul meu actual, precum şi la faptul că deja economisesc pentru un alt proiect, aş putea să iau în calcul ca peste doi ani să pot beneficia de un astfel de produs.

Adică, pot să încep să economisesc o sumă mică acum, iar după ce termin de strâns banii pentru proiectul actual, să economisesc mai mult.

 

„Economisind 1 RON pe zi, economiseşti 365 de RON pe an.”                               Fănica Rarinca

 

De unde faci rost de banii pentru economii?

 

Păi, eu de exemplu, m-am gândit să reduc consumul de ciocolată şi dulciuri.

Verifică în cazul tău pe ce se duc foarte mulţi bani zilnic. Nu ştiu. Poate bei cafea de la automatele de cafea de pe stradă. De acolo poţi să economiseşti poate 1 sau 2 sau 3 RON pe zi. În loc să-ţi cumperi cafeaua de la automat, îţi cumperi o pungă de cafea şi un ibric şi iţi faci cafeaua singur/ă. Şi s-ar putea să fii surprins/ă câţi bani poţi să economiseşti.

Poate că zilnic te cinsteşti cu o pizza. Fă un calcul cât dai pe pizza şi cu ce poţi înlocui un astfel de moft personal.

Nu spun să nu te mai recompensezi deloc cu ce-ţi place, ci să reduci numărul de zile şi eventual cantitatea din ceea ce iei zilnic sau săptămânal. Adică dacă te răsfeţi zilnic cu o cafea de la automatul de cafea şi un corn de ciocolată. Poţi să te „respecţi” cu aşa ceva odată pe săptămână şi în restul zilelor să economiseşti banii respectivi.

 

„Un (cent) ban economisit este un (cent) ban câştigat.”                                    Benjamin Franklin

 

De curând am citit şi încă n-am reuşit să pun în practică, pentru că lucrez la formarea altui obicei, că poţi să te transformi într-un fan al chitanţelor şi să verifici pe un caiet pe ce se duc banii tăi lunar. Sunt obiceiuri pe care le ai şi produse pe care le cumperi zilnic fără să realizezi câţi bani scoţi zilnic şi lunar din buzunar pentru aşa ceva.

 

Pentru că dacă vrei ceva important pe termen lung, trebuie să renunţi la altceva mai puţin important, la un moft pe termen scurt.

 

Adică, nu sunt de acord nici cu cei care s-au hrănit o viaţă cu pâine şi iaurt ca să-şi cumpere maşină, dar nici cu cei care îşi fac toate mofturile zi de zi şi se întreabă de ce nu au bani pentru lucruri importante.

 

P.S. Dacă doreşti ca Black Friday de anul viitor să ai parte de un produs pe care ţi-l doreşti şi fără să ai şocuri emoţionale şi financiare, e bine să iei în considerare nişte alternative financiare. Fie obţinerea unor surse suplimentare de venit, pe care să le economiseşti, fie să vezi pe ce se duc banii tăi actuali şi să reduci din mofturi ca să strângi banii de care ai nevoie.

 

Aştept într-un comentariu, pe ce se duc mulţi dintre banii tăi în fiecare zi şi eventual de unde ai putea să faci mici economii pentru un proiect de o mai mare anvergură. Sau pentru a te bucura mai bine de viitorul Black Friday fără să produci găuri în buget sau şocuri emoţionale şi financiare.

 

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!

 






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Black Friday

Black Friday

 

Zilele astea e agitaţie mare. Toată lumea are ceva de oferit cu preţ redus. Abundă ofertele pe toate site-urile şi la toate magazinele. Care mai de care au sărit în sus cu oferte peste oferte ca să te atragă.

 

Eu n-o să-ţi fac o ofertă de produs la preţ redus. O să-ţi fac cadou câteva idei. Depinde de tine dacă vrei să le accepţi sau nu.

 

Cumpărăturile se fac emoţional

 

Puţine dintre lucrurile pe care le cumpărăm, le achiziţionăm pentru că chiar avem nevoie de ele. Şi chiar şi dintre cele pe care le cumpărăm pentru că avem nevoie, oare nu ajungem să dăm nişte bani în plus doar pentru că produsul respectiv mai are şi nişte funcţii la care nici nu ne-am gândit? Şi dacă nu ne-am gândit la funcţiile respective, oare nu înseamnă că nu avem neapărată nevoie de ele?

 

Gândeşte-te că vrei să-ţi cumperi un telefon. Principala funcţie a unui telefon este aceea de a putea să dai telefoane. Dar câţi dintre noi îşi mai cumpără un telefon care să dea doar telefoane? Vrem să arate bine, să aibă calculator, acces la internet, să ascultăm şi muzică şi radio, să facem şi poze cu el, să ne putem planifica ziua, dacă se poate să fie smartphone, ca să putem să citim şi documentele word şi pdf şi plus alte funcţii. Cu cât are mai multe funcţii, cu atât creşte preţul telefonului. De câte dintre aceste funcţii chiar te foloseşti?

 

De câte ori nu te-ai dus la cumpărături cu lista scrisă şi când ai ajuns acasă ai constatat că ai mai cumpărat cel puţin un produs care nu era pe listă, dar care ţi-a făcut cu ochiul?

De ce ţi-a făcut cu ochiul acel produs?

Poate pentru că era la reducere.

Poate pentru că ţi l-ai imaginat aşezat undeva într-o vitrină sau bibliotecă în casă care să-ţi încânte ochiul.

Poate pentru că îţi doreai un astfel de produs dar n-a fost trecut pe listă sau în buget.

Poate că ai cumpărat un anumit produs doar pentru că este o variantă mai nouă a unuia mai vechi.

Poate pentru că ai văzut produsul respectiv în casa unor prieteni, iar tu nu vrei să fii mai prejos.

 

„Prea mulţi oameni cheltuiesc banii pe care nu i-au câştigat, ca să cumpere lucruri de care nu au nevoie, ca să impresioneze oameni pe care nu-i plac.”                              Will Smith

De unde ştiu?

Din trei surse:

  1. din experienţa personală. Cu ani în urmă mi s-a întâmplat să merg până la capătul oraşului la hipermarket doar să cumpăr o pastă de dinţi mai ieftină. Şi am ajuns acasă cu cumpărături în valoare de vreo 80 de RON sau, să merg cu lista de cumpărături şi tot să fi pus în coş lucruri care m-au atras pentru că erau la reducere. Îmi amintesc că mi-am luat odată o tigaie de grill pe care am dat destul de mult. Şi care încă de la prima utilizare s-a deteriorat pentru că i-a sărit smalţul.

 

Chiar şi acum. Locuiesc la 5 minute de mall. Şi de multe ori chiar dacă nu merg neapărat la cumpărături, simt o plăcere deosebită, ca un freamăt, ca nişte fluturaşi în stomac atunci când merg la plimbare prin mall. Chiar crezi că ies din mall fără să cumpăr nimic? Aş vrea eu!

 

  1. din cărţi şi Cd-uri. Sunt şi alţi experţi care ne învaţă din experienţa lor personală. În ultima carte pe care am citit-o, autorii, Despre lucrurile care conteaza,  Roger şi Rebecca Merrill spun că există un mit crezut de foarte multe persoane care spune că deţinerea de bunuri ne-ar face fericiţi. Dar adevărul este de fapt exact invers. Noi doar avem impresia că consumismul ne face fericiţi, dar după ce a trecut emoţia achiziţionării, nu mai suntem atât de fericiţi. Dimpotrivă, mulţi dintre noi devenim chiar stresaţi. De ce? Poate pentru că acele produse au fost achiziţionate cu cardul de credit. Poate pentru că ne-am folosit iraţional ultimele rezerve financiare. Dar după ce le-am cumpărat începem să ne facem griji despre cum vom achita datoriile.

 

„Societatea de consum ne-a determinat să credem că fericirea constă în deţinerea de bunuri, dar a eşuat în a ne învăţa fericirea de a nu le avea.”

Elise Boulding

 

  1. din filmul „Confession of a shopaholic (Ador să fac cumpărături)”. Am mai vorbit despre acest film în articolul Pe timp de criză sunt două categorii de oameni. Ei bine, în acest film, eroina noastră, Rebeca Bloomwood (Becky) este dependentă de a face cumpărături. În film descrie toate simţămintele pe care le are o persoană când cumpără: „sentimentul pe care-l ai atunci când scoţi cardul… şi ai suficient credit pe el… şi banca aprobă transferul…apoi că toate acele lucruri sunt ale tale…”, iar la final explică de ce e dependentă de cumpărături: „pentru că atunci când cumpăr lumea pare mai bună… lumea e mai bună… apoi nu mai e… şi atunci trebuie să cumpăr din nou.” Filmul este o comedie, uşor romantică, dar cu un mesaj foarte clar legat de modul în care noi obişnuim să facem cumpărături.

 

 

Verifică dacă preţul a fost într-adevăr redus

 

Poate că ţi se pare ciudat sfatul acesta. Dar am informaţii că nu întotdeauna preţurile afişate sunt şi reduse.

Spre exemplu ştiu, de la cineva care lucrează într-un hipermarket că înaintea unei promoţii, preţurile sunt ridicate. De ce? Ca să pară cât mai reală reducerea.

Apoi mai ştiu, de la altcineva care a văzut la un moment dat un articol de îmbrăcăminte într-o vitrină la un preţ. Peste două săptămâni a văzut acelaşi articol la preţ redus, dar de fapt, preţul era mai mare decât fusese afişat ca preţ întreg cu două săptămâni în urmă.

 

În plus, hipermarketurile care fac asemenea promoţii, mai amestecă şi produse scumpite printre promoţii, aşa încât cumpărătorul nu mai are timp să verifice toate preţurile. Sau nu mai are timp sa mearga la alte magazine, unde acele produse sunt mai ieftine.

 

Oricât ar reduce preţurile, ei nu pierd

 

Proprietarii de magazine au de câştigat oricum şi încă foarte mulţi bani atunci când este sezonul de reduceri. De ce? Din cel puţin două motive:

 

Reducerea preţurilor înseamnă creşterea vânzărilor. Cu cât sunt preţurile mai reduse, cu atât este cumpărătorul mai tentat să cumpere.

Comisionul pe care ei îl adaugă la produsul pe care-l expun la vânzare, depăşeşte valoarea reducerii. Poate îţi spui că e reducere de 70%. Ei bine, e posibil ca acel magazin să practice un adaos comercial de 150%. Aşa că reducerea preţului, nu va face produsul mai ieftin decât a fost când a intrat în magazin.

 

Aşa că azi, de Black Friday, n-o mai lungesc cu vorba şi îţi urez:

 

Spor la cumpărături inteligente!

 

 

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!

 

 






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Citate despre bani

cadranul banilor

  1. Lorand Soares Szasz „Banii nu sunt nici răi, nici buni. Sunt doar nişte instrumente aşa cum este şi cuţitul. Depinde de tine cum le foloseşti.”
  2. Mathew Andrews „Dacă te ataşezi prea mult de bani, ai încurcat-o”
  3. _Una dintre cauzele pentru care există atât
  4. Lorand Soares Szasz „Nu banii, ci IUBIREA de bani este inceputul tuturor relelor”.
  5. Averea e oarba nu-i pasa daca ai studii superioare T.J. Stanley
  6. Napoleon Hill „Banii deţinuţi fără gândire sunt întotdeauna periculoşi.”
  7. Napoleon Hill „Bogăţia începe cu o idee.”
  8. Kim Kiyosaki „Investiţiile ţin mai mult de inteligenţa emoţională.”
  9. Maxwell probleme financiare
  10. Robert Kiyosaki (Tatăl bogat) „Poate că banii nu sunt cel mai important lucru în viaţă, dar afectează tot ceea ce este cu adevărat important.”
  11. Robert Kiyosaki „E uimitor cum banii, un lucru pe care toată lumea îl foloseşte zilnic, au ajuns un subiect tabu.”
  12. Napoleon Hill „Atât bogăţia cât şi sărăcia sunt copiii încrederii.”
  13. Robert Kiyosaki: „Nu imobilele, acţiunile, fondurile mutuale, afacerile sau banii  fac o persoană să fie bogată, ci capacitatea de a manipula finanţele este cea care poate transforma pe cineva într-un om bogat.”
  14. R. Kiyosaki Banii nu te fac mai bogat
  15. Fănica Rarinca „Economisind 1 RON pe zi, economiseşti 365 de RON într-un an.„
  16. Ruth Hayden „Dacă noi, femeile, am cumpăra investiţii în acelaşi stil în care cumpărăm de la Nordstrom, ne-am îmbogăţi rapid. Scăderea preţului acţiunilor e ca vânzarea unui pachet de lenjerie intimă, formula trei în unu, în timpul reducerilor.”
  17. Will Smith „Prea mulţi oameni cheltuie banii pe care nu i-au câştigat, ca să cumpere lucruri de care nu au nevoie, ca să impresioneze oameni pe care nu-i plac.”
  18. toţi avem probleme cu banii, indiferent
  19. Henry Ford „O afacere care nu face nimic altceva decât bani, este o afacere săracă.”
  20. Robert Kiyosaki „Dacă banii nu sunt mai întâi în mintea ta nu-ţi vor ajunge niciodată în mâini.”
  21. Lorand Soares Szasz „Banii n-aduc fericirea. Nici frigiderul. Banii ca şi frigiderul, reprezintă doar un instrument ca să ne facem viaţa mai plăcută.”
  22. Napoleon Hill „Atunci când porniţi la drumul DE LA IDEE LA BANI, veţi observa că bogăţia însăşi începe cu sentimentul că barierele au fost distruse şi cu siguranţa interioară că sunteţi acolo unde trebuie să fiţi.”
  23. R.Kiyosaki datoriile pot creste indiferent cat castigi
  24. Ray Kroc „Dacă munceşti doar pentru bani, niciodată n-o să-i ai, dar dacă faci ceea ce îţi place şi-ţi pui clienţii pe primul loc, vei avea succes.”
  25. Anonim „Dacă împrumuţi cuiva 20 de dolari şi nu mai vezi niciodată acea persoană, probabil că atât valorează ea.”
  26. Kim Kiyosaki „Independenţa financiară înseamnă traiul la standardul pe care ţi-l doreşti.”
  27. Jonathan Swift „O persoană înţeleaptă va avea banii în minte, nu în inimă.”
  28. Robert Kiyosaki „Unul din bunurile cele mai de preţ ale oamenilor bogaţi, e că gândesc diferit de ceilalţi.”
  29. Ralph Waldo Emerson „Uneori banii costă prea mult.”
  30. T. Harv Ecker „Oamenii bogaţi sunt hotărâţi să fie bogaţi, oamenii săraci ar vrea să fie bogaţi.”
  31. Jim Rohn „Educaţia formală te ajută să trăieşti, auto-educaţia îţi aduce o avere.”
  32. Ayn Rand „Banii sunt doar un instrument. Te pot duce oriunde doreşti, dar nu te vor înlocui ca şofer.”
  33. Henry Ford „Nu angajatorul plăteşte salariile. Angajatorul doar manipulează banii. Clienţii plătesc salariile.”
  34. Anonim „Dacă vrei să te simţi bogat enumeră toate lucrurile pe care le ai fără să plăteşti pentru ele.”
  35. Eleanor Roosevelt „Cel ce pierde bani pierde mult, cel ce pierde un prieten pierde mai mult, cel ce-şi pierde credinţa pierde tot.”
  36. dacă nu-ţi poţi controla emoţiile, nu-ţi poţi controla nici finanţele – Warren Buffett
  37. Robert Kiyosaki „Atunci când simte nevoia banilor, un angajat îşi va căuta o slujbă, un liber profesionist va face ceva pe cont propriu, un antreprenor va dezvolta ceva sau va cumpăra un sistem care produce bani, iar un investitor va căuta prilejul perfect de a investi în active care să genereze mai mulţi bani.”
  38. T. Harv Ecker „Oamenii bogaţi sunt de părere că ei îşi creează viaţa, săracii cred că viaţa li se întâmplă.”
  39. J. Paul Getty „Cumpără atunci când toată lumea vinde şi vinde atunci când toată lumea cumpără. Acesta nu este un slogan care să te prindă, este chiar esenţa adevăratului succes în investiţii.”
  40. Ayn Rand „Bunăstarea este produsul capacităţii omului de a gândi.”
  41. Henry Ford „Dacă banii sunt singura ta speranţă către independenţă, niciodată nu o vei avea. Singura securitate reală este rezerva de cunoştinţe, de abilităţi şi de experienţe.”
  42. Oscar Wilde „Pe când eram tânăr credeam că banii sunt cel mai important lucru în viaţă. Acum că sunt în vârstă ştiu că chiar sunt .”
  43. Nelson Mandela „Banii nu crează succes, libertatea de a-i face, îi va crea.”
  44. Robert Kiyosaki „Învaţă-ţi ochii să vadă 5% din bani şi mintea se va ocupa de restul de 95%.”
  45. Richard M DeVos „Banii nu pot cumpăra pacea minţii. Nu pot vindeca rupturi relaţionale sau să dea sens unei vieţi care nu are unul.”
  46. B.C. Forbes „Adevăraţii bogaţi sunt cei care posedă bogăţii interioare.”
  47. Suze Orman „Mulţi oameni sunt în întuneric când vine vorba de bani. Iar eu am de gând să aprind lumina.”
  48. Ayn Rand „Banii sunt un barometru al unei societăţi virtuase.”
  49. W.J. Cameron „Nu banii dau naştere unei idei, ci ideea dă naştere banilor.”
  50. David Korten „Banii sunt un mecanism de control.”
  51. Marius Moga (Andra) „Banii n-aduc fericirea, dar te-ajută să-ntreţii iubirea.”
  52. Robert Kiyosaki „Investiţiile nu sunt riscante. A fi neştiutor este riscant.”
  53. T. Harv Ecker „În jocul banilor, bogaţii acţionează pentru a câştiga, săracţii acţionează pentru a nu pierde.”
  54. Anonim „Adevărata măsură a averii tale este cât de mult valorezi dacă îţi pierzi toţi banii.”
  55. B.T. Barnum „Banii sunt stăpâni îngrozitori, dar excelenţi slujitori.”
  56. Bill Maher „Dacă ai un pistol poţi jefui o bancă, dar dacă ai o bancă îi poţi jefui pe toţi.”
  57. Will Smith „Banii şi succesul nu schimbă oamenii. Acestea doar amplifică cee ace era deja acolo.”
  58. Richard Branson „Nu intra într-o afacere doar ca să câştigi bani. Dacă ăsta e motivul, mai bine ai sta degeaba.”
  59. Albert Camus „Un fel de snobism spiritual îi face pe oameni să creadă că pot fi fericiţi fără bani.”
  60. Dave Ramsey „Trebuie să ai control asupra banilor sau lipsa lor te va controla pentru totdeauna.”
  61. Lana Turner „Un bărbat de succes este cel care face mai mulţi bani decât poate cheltui soţia lui. O femeie de succes este cea care şi-a găsit un astfel de bărbat.”
  62. Benjamin Franklin „Early to bed, early to rise, keeps you healthy, wealthy and wise.” (Să te culci şi să te trezeşti devreme te menţine sănătos, bogat şi înţelept.”
  63. Al Bernstein „Un prost cu banii lui îşi face multă publicitate.”
  64. Barack Obama „Banii nu sunt singurul răspuns, dar fac diferenţa.”
  65. Robert Kiyosaki „Oamenii investesc 95% cu ochii şi 5% cu mintea.”
  66. Steve Wozniak „Ţelul meu n-a fost să fac o tonă de bani, ţelul meu a fost să construiesc computere bune.”
  67. John Dewey „Creditul niciunui om nu e la fel de bun ca banii lui.”
  68. Anonim „Nu banii sunt cei care contează ci cum îi foloseşti le determină valoarea.”
  69. Dyer Wayne „Oamenii de succes fac bani. Nu toţi oamenii care fac bani sunt de succes. Dar oamenii de succes atrag banii în viaţa lor. Ei adaugă succes la ceea ce fac.”
  70. Steve Siebold „Oamenii de rând fac bani făcând ceea ce nu le place (urăsc). Oamenii bogaţi fac bani urmându-şi pasiunea.”
  71. Jean Jacques Rousseau „Banii sunt sămânţa banilor.”
  72. Sting „Banii sunt importanţi doar atunci când nu îi ai.”
  73. Henry David Thoreau „Averea este abilitatea de a-ţi experimenta viaţa din plin.”
  74. Elise Boulding „Societatea de consum ne-a determinat să credem că fericirea constă în deţinerea de bunuri, dar a eşuat în a ne învăţa fericirea de a nu le avea.”
  75. Jeff Keller „Oamenii care vorbesc tot timpul despre lipsa banilor nu vor ajunge să-i strângă.”
  76. Norman Vincent PealeBuzunarele goale n-au ţinut niciodată pe nimeni pe loc. Doar o inimă goală şi un cap gol, o pot să tragă oamenii înapoi.”

 

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber


 

TU CE FACI CÂND GĂSEŞTI BANI?

bani gasiti1

 

 

 

Probabil că la întrebarea din titlul articolului ai avea un răspuns foarte scurt.

Îi iau.

Oare unde n-aş găsi vreo 100 de RON?

Caut să îi dau înapoi.

 

Şi iată că eu vin cu un articol pe acest subiect.

 

Intr-o zi de vară, în timp ce mergeam pe stradă, chiar pe treapta unei terase erau 10 RON. La terasă erau două mese, ambele ocupate cu câte două doamne. În timpul ăsta, din interior, ieşea chelneriţa care le servea pe cele două doamne. M-am aplecat şi am luat banii de jos. Toate cele cinci persoane m-au văzut în timp ce mă aplecam şi au văzut şi banii şi ce valoare aveau.

 

Tu ce-ai fi făcut în locul meu?

Ai fi întrebat cine a pierdut banii? Care ar fi fost probabilitatea ca toate cele cinci doamne să spună „eu”. Dacă doar una ar fi răspuns „eu”, cum ai fi ştiut că e adevărat?

 

Dar eu nu le-am întrebat nimic. Pentru că exact în clipa în care mă aplecam, mi-am pus toate aceste întrebări. Apoi, preţ de 1-2 secunde le-am privit. Toate păreau mirate, dar niciuna nu a avut vreo reacţie să se verifice dacă are toţi banii. Aşa că i-am luat şi am plecat mai departe.

 

Asta se întâmpla cu vreo doi ani în urmă, la scurt timp după ce am citit pentru prima dată cartea „Secretele mintii de milionar” a lui T. Harv Ecker.

 

De la ce sumă te apleci să-i iei?

 

Dacă vezi pe jos, în drumul tău 100 de RON îi iei? Te bucuri că ai găsit banii ăştia? Sau te gândeşti cu compătimire la persoana care i-a pierdut? Te gândeşti că poate au „apărut” în calea ta cu un scop anume?

monezi gasite

Acum o să sar de la bancnote la bani cu valoare mică. Dacă găseşti 50 de bani te apleci să îi iei? Dar 10 bani? Dar 5 bani?

Eu, nu mai ştiu cum procedam înainte, dar după ce am citit cartea „Secretele mintii de milionar”, am început să mă aplec chiar şi pentru un 5 bani. Uneori chiar şi pentru un ban. De ce?

 

Iată ce spune T. Harv Ecker.

Dacă ai găsit bani, înseamnă că banii sunt pregătiţi să vină la tine. Că Dumnezeu începe să ţi-i trimită. Dar dacă nu te bucuri de cei mici, nu te poţi bucura nici de cei mari. Iar dacă nu te bucuri de cei mici, transmiţi un mesaj că tu de fapt, nu vrei să primeşti. Şi atunci nu-i primeşti nici pe cei mari.

 

Probabil că aici nu eşti de acord. Poate spui. Lasă să găsesc eu 100 de RON să vezi ce bucuros/bucuroasă sunt. Te cred. Însă, e bine să te bucuri şi de cei mici. Dacă tu te bucuri de cei mici, emiţi un semnal că eşti pregătit/ă să primeşti şi vei primi şi mai mulţi. Sub diferite forme.

 

Nu uita că oceanul e format din miliarde de picături.

 

Din experienţa proprie, am constatat că atunci când am bani mari, câteva sute de RON îi cheltui rapid. Şi uneori nu ştiu pe ce. Dar când au rămas puţini…oho, ce-i mai apreciez şi ţin la ei!

Pe măsură ce înveţi să te bucuri de cei mici, să-i administrezi corect pe cei mici, înveţi să faci la fel şi cu cei mari.

 

N-ai observat că cei care au bani şi pe care adesea îi numim bogaţi, parcă sunt zgârciţi. Sau aşa îi categorisim noi. Adevărul este că ei au învăţat să dea valoare banului şi să fie cumpătaţi şi să calculeze totul până la fiecare bănuţ. Pentru ei, fiecare bănuţ are valoare. Şi sunt interesaţi să-i strângă, nu să-i risipească. De altfel, şi în cărţile pe care le-am citit spune acelaşi lucru. Săracii şi cei care s-au îmbogăţit peste noapte, mult prea uşor, risipesc banii. Cei care au învăţat să dea valoare banilor, sunt cei care muncesc din greu pentru ei şi ştiu să-i aprecieze corect. Aceea îi strâng. Şi cum spunea o reclamă odată, „Azi la … puşculiţă, un lei de pui, mâine el va face pui.”

 

Iată că şi Biblia spune acelaşi lucru. În pildele lui Solomon, 13:11 Bogăţia adunată în grabă se împuţinează, numai cel ce-o adună pe încetul o înmulţeşte.”

 

Deci, T. Harv Ecker spune că atunci când el găseşte un cent, îl ia de pe jos, îl sărută şi spune „Mulţumesc! Mulţumesc!” Aşa că şi eu atunci când găsesc 1 ban sau 5 bani sau 10 bani mă aplec şi-i iau şi spun „Mulţumesc! Îs buni şi ăştia.” Şi dacă îi pun într-un borcan sau o puşculiţă separat de ceilalţi bani, la un moment dat constat că s-ar putea să am banii pentru o pâine sau chiar mai mult.

 

 

Când e bine să dai înapoi banii găsiţi?

 

Imi amintesc de pe vremea în care eram copil. Îmi petreceam o bună parte din timp la o vecină care nu avea copii, dar care ne mai lua să dormim cu ea atunci când soţul era în tură de noapte. Aşa că într-o seară îmi povesteşte cum a găsit 100 de lei (pe vremea comunismului).

Veneam spre casă. Era toamnă, era destul de rece afară, aproape să se întunece. Pe drum nu era nimeni. Veneam singură pe uliţă şi deodată văd pe jos 100 de lei. M-am uitat în toate părţile şi dacă am văzut că nu e nimeni, am luat banii şi mi-am văzut de drum. Dar nu durează mult şi mă întâlnesc cu X, o femeie din sat. După cum mergea şi se uita parcă ar fi căutat ceva.

-Da’ ce faci? o întreb.

-Iaca am pierdut nişte bani şi mă întorc să văd dacă nu cumva îi mai găsesc.

-Da’ cât ai pierdut? o întreb. Eu nu m-am dat prinsă că i-aş fi găsit. Zic, lasă să văd dacă suma pe care o spune ea se potriveşte cu cât am găsit eu.

-100 de lei. Nu cumva i-ai găsit tu?

-Da’ pe unde i-ai pierdut?

-Păi cam prin zona asta, dar nu ştiu sigur. Da’ merg şi eu înapoi pe partea pe care am mers că poate îi găsesc.

-I-am găsit eu. Uite banii!

Dacă găseşti bani şi nu ştii cine i-a pierdut, atunci sunt ai tăi. E norocul tău. Dar când afli cine i-a pierdut, cât şi în ce împrejurări, şi îi dai înapoi, faci o faptă bună. Numai că tu nu trebuie să te repezi şi să-i spui, da i-am găsit eu, aşa din prima. Pune-i întrebări şi când suma pe care ea a pierdut-o se potriveşte cu cât ai găsit tu şi îţi mai spune şi pe unde, atunci ştii sigur că stai de vorbă cu persoana care chiar i-a pierdut. Aşa că i-am dat femeii banii înapoi. Dacă i-aş fi păstrat ar fi fost ca şi când i-aş fi furat.”

 

Aşa că altă dată, pe când eram profesor şi eram într-o excursie cu elevii, pe când mergeam prin Mausoleul de la Mărăşeşti am găsit iar 10 RON. I-am luat şi le-am spus copiilor. „Am găsit nişte bani. Căutaţi-vă şi verificaţi-vă şi vedeţi căruia dintre voi îi lipsesc bani.” N-am spus cât am găsit. Dacă aş fi spus „am găsit 10 RON. Cine i-a pierdut?” Care ar fi fost probabilitatea ca mai bine de jumătate din numărul lor să-mi spună „Eu”? Aşa că le-am cerut să se verifice şi să-şi numere banii. Dar n-a venit niciunul să-mi spună că ar fi pierdut şi cât. Aşa că i-am păstrat.

 

Tu cum procedezi?

Aştept cu nerăbdare comentariile şi părerile tale!

Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!

 






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

PE TIMP DE CRIZĂ SUNT DOUĂ CATEGORII DE OAMENI

plang

 

M-am întâlnit într-una din zile cu o clientă mai veche. Ne salutăm şi o întreb:

„- Ce mai faceţi? Că nu ne-am mai văzut demult.

– Sunt foarte supărată. Îmi răspunde ea.

– Pe mine?

– … Primăria îmi închide chioşcul.” Şi a plecat mai departe. Oricum, povestea e veche de vreo doi ani. De fiecare dată când ne întâlneam îmi punea placa cu primăria din Galaţi care a decis să închidă chioşcurile de pe marginea trotuarului. M-am gândit să îi sugerez să caute altă locaţie. Dar era deja departe. Şi parcă i-am mai spus, dar a început că „unde să se ducă? Chiriile sunt scumpe şi nu încasează cât trebuie să dea, plus că sunt şi alte cheltuieli etc., etc.”

Şi după ce am discutat cu ea, mi-am amintit că Lorand Soares Szasz spune într-un material că pe timp de criză sunt două categorii de oameni.

 

Apoi, citind un extraordinar articol despre bani pe blogul www.personalitatealfa.com mă uit şi la comentarii şi citesc următorul răspuns dat de Răzvan:

Intrebare: Pera, cum invatam romanii (ca traim printre ei si ne intereseaza, bunastarea noastra tine si de ce e in jur) sa plateasca pentru valoare, si nu neaparat pentru timpul in care e realizat un serviciu/produs?
Exemplu:
Scenariul 1: Diagnostichez o masina in 20 minute, timp in care clientul asteapta pe scaun, servind din minunata cafea/ciocolata calda/ceai pe care si-a comandat-o de la automatul anume asezat in coltul cladirii). Ii spun cat costa reparatia, ca se poate face in 30 minute.
Scenariul 2: Diagnostichez masina in 2 zile, timp in care ma “chinui” de-mi ies apele (chiar daca dureaza datorita faptului ca nu sunt bine pregatit, ori ca ma lalai pe Facebook, in timp ce mai dau un surub jos). Si cand vine clientul dupa doua zile, ii spun ca a fost greu, ca a trebuit sa ma duc in Franta sa iau o seringa speciala cu care sa injectez ulei in motor, ca m-am taiat pe maini si pe fund, lucrand sub masina, toate hainele sunt pline de ulei si motorina). Iar clientul imi spune ca bine, bine, dar “mi-ai spus ca intr-o zi e gata”. Iar eu, “da, da, dar uite ca a aparut …”

Observ ca in general (adica majoritatea, mediocritatea) apreciaza mai mult si e dispusa sa platesca ceva mai mult in scenariul 2, decat in scenariul 1.

Şi mă gândesc în sinea mea: “Apoi dacă şi cei care citesc articole de dezvoltare personală se cramponează la o categorie de clienţi, ce să mai vorbim de restul? Şi din nou mi-am amintit ce spune Lorand. “Pe timp de criză sunt două categorii de oameni. Cei ce plâng şi cei care vând batiste.”

Şi m-am gândit că n-ar fi rău ca pentru cititorii mei şi nu numai să scriu o comparaţie de comportament a celor două categorii de oameni.

 

CEI CE PLÂNG VERSUS CEI CE „VÂND BATISTE”

 

  1. Cei ce plâng găsesc vinovaţi şi scuze. Toată lumea e vinovată: guvernul, primăria, economia, criza, vecinul, mama, tata, partenerul de afaceri care l-a tras în piept, copiii care îi răpesc timpul, partenera sau partenerul de viaţă, starea vremii, traficul etc. Chiar şi Dumnezeu. Toţi sunt de vină că lor nu le merg treburile aşa cum ar fi vrut. Ei nu au nicio responsabilitate şi nimic din ceea ce se întâmplă nu ţine de ei.

 

Cei ce „vând batiste” caută să devină responsabili şi să îşi asume responsabilităţi. Ei sunt conştienţi că îşi creează viaţa şi nu depind de destin, de soartă. Îşi asumă răspunderea pentru ce spun, ce fac, ce le reuşeşte sau nu le reuşeşte, învaţă din greşeli şi merg mai departe. Sunt permanent orientaţi spre găsirea de soluţii.

 

  1. Cei ce plâng se cramponează de lucruri mărunte. Se agaţă şi se plîng de un client neserios care nu achită la timp sau a plecat să cumpere de la concurenţă. Refuză să înţeleagă că oamenii sunt diferiţi, că gîndesc şi acţionează diferit. Nu înţeleg că sunt persoane care fug doar după preţuri mici, fără să se uite şi la calitate. Şi dacă se concentrează doar pe clienţi dificili sau neserioşi, ghici ce fel de clienţi o să atragă? Cât mai mulţi neserioşi. Apoi, sunt convinşi că cineva are ceva cu ei. Iau lucrurile la modul foarte personal.

 

Cei ce „vând batiste” se focusează asupra viitorului şi a obiectivelor. Dacă un client a plecat după oferte mai ieftine, el spune, nu-i nimic, noi căutăm oameni care caută ce oferim noi. Care pun preţ pe calitate. Oare cei ce vând Mercedes îşi reduc preţul până la al unei maşini mai ieftine? În lume există 7 miliarde de oameni. Vom găsi clienţii care să aprecieze produsele sau serviciile noastre. Sau dacă afacerea lor e locală, spun: „în oraşul ăsta sunt atâtea mii (zeci de mii sau sute de mii) de locuitori. Plus cei din împrejurimi. Găsim clienţi care să aprecieze valoarea şi nu preţul. Ei ştiu că în afaceri şi în viaţă există o lege a lui Pareto 80/20 care spune că 80% din muncă aduce 20% din rezultate şi 20% din clienţi aduc 80% din vânzări. Ei aleg să investească timp şi energie şi muncă în găsirea celor 20% din clienţi. Care să le aducă 80% din profit.

 

Primii, sunt asemenea celor care nu au plasă de ţânţari la geam şi stau terorizaţi că vor fi ciuruiţi de ţânţari pe timp de noapte. Ce se va întâmpla când vine noaptea? Aud 1, 2, sau 5 sau 10 ţânţari care bâzâie prin încăpere. Apoi se ridică şi trec la vânîtoarea de ţânţari, dar uită să închidă geamul. Şi în timp ce vânează un ţânţar alţi zece intră la lumină. A doua categorie, e a celor care au plasă de ţânţari la geam şi dacă se întâmplă să apară vreun ţânţar, mai pune şi o pastilă în priză şi zice: „Nicio problemă. În maxim 10 minute aceşti ţânţari vor fi morţi.” Şi exact aşa se întâmplă. Ei nu-şi fac griji şi nu se plâng.

 

  1. Cei ce plâng aşteaptă să le pice din cer. Aşteaptă măriri de salarii, indiferent dacă munca lor este sau nu mai valoroasă. Mulţi dintre ei îşi toacă banii la loto, sau la casele de pariuri sau chiar la aparate şi aşteaptă potul cel mare ca să se îmbogătească.

Cei ce „vând batiste” muncesc din greu ca să schimbe ceva în viaţa lor. Chiar dacă rezultatele nu se văd imediat. Mulţi ştiu şi respectă principiul recompensei întârziate. Ei ştiu că la fel ca în agricultură, semeni într-un sezon şi recoltezi în altul. Şi chiar dacă într-un an au loc calamităţi naturale, ştiu că aşa e viaţa şi muncesc în continuare ca să primească recoltele în următorul an.

 

  1. Cei ce plâng au atitudinea că pică cerul pe ei sau că numai nenorociri îi aşteaptă.

Cei ce „vând batiste” sunt convinşi că au ceva de câştigat. Dacă nu câştigă bani, măcar câştigă experienţă şi se bucură de proces.

 

  1. Cei ce plâng, fac cumpărături ca să-şi reducă stresul şi emoţiile negative. Ei spun că fac investiţii. Şi chiar fac. Dar nu ei încasează profitul. Ci cei de la care cumpără. Sunt stresaţi de modul în care arată gresia sau faianţa sau mobila sau look-ul lor sau orice altceva. Şi pentru a-şi reduce starea deplorabilă în care se află consideră că trebuie să facă ceva schimbări prin casă sau de look. Poate că ei consideră că fac investiţii ca să se liniştească emoţional, dar după ce fac acele achiziţii nu se simt mai bine. Apar alte sentimente. Cum sunt cele de vinovăţie.

 

Un exemplu edificator este filmul „Confession of a Shopaholic” unde actriţa Isla Fisher joacă rolul jurnalistei Rebeca Bloomwood dependentă de cumpărături. http://www.imdb.com/title/tt1093908/?ref_=nm_flmg_act_14

 

Iată câteva replici din film:

„…Sentimentul pe care îl ai când vezi mătasea strălucind în vitrine, să vezi că hainele pe care le probezi îţi schimbă look-uk… să simţi mirosul pantofilor italieneşti din piele…. senzaţia pe care o ai atunci când scoţi cardul şi ai suficient credit pe el … şi banca aprobă tranzacţia… şi intri în posesiaa lucrurilor pe care ţi le doreşti…”

 

Apoi, plângând, după ce a primit o scrisoare de la bancă cu situaţia contului ei: „…Mi-au spus că sunt o clientă valoroasă… că am făcut o investiţie. Iar acum mă hărţuiesc cu scrisori de ameninţare şi cu recuperatori de credite.”

 

Iar la final, când prietenul ei s-a supărat că a fost minţit, îi explică:

     „- Ştii, eu cumpăr lucruri.

– Cumperi! De ce cumperi?

– Pentru că atunci când cumpăr, lumea pare mai bună… lumea E mai bună… Apoi …nu mai e… şi trebuie să cumpăr din nou…”

 

Cei ce „vând batiste” au ineligenţă financiară. Ei chiar fac economii şi investiţii. Se plătesc pe ei primii. Şi cum spune Robert Kiyosaki, a te plăti pe tine primul, nu înseamnă să-ţi cumperi o haină nouă, sau o nouă pereche de pantofi. Înseamnă să economiseşti. Investesc în ei şi în educaţia lor. Investesc în afacerea lor, în materie primă, în maşini etc. Şi muncesc şi aşteaptă răbdători profitul. Sau îl determină să vină.

 

*** Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.

Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.Cu drag,Fănica RarincaFii autodidact!






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber