OAMENII VOR COMENTA ORICUM

27 octombrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Zilele trecute am auzit că e aproape imposibil să împaci pe toată lumea. Şi era dat următorul exemplu.

Dacă un antreprenor cumpără bilete pentru un spectacol în avans şi apoi le vinde la un preţ mai mare, este considerat:

fie un şarlatan care înşeală oamenii cu scopul ca el să se îmbogăţească;
fie un om bun care a făcut o faptă bună (mai ales de către cei care au cumpărat biletul în ultimul moment şi altă şansă de a cumpăra un bilet nu ar fi avut).

Iar acest lucru mi-a amintit de următoarea poveste:

Povestea familiei care călătoreau cu măgarul

Era odată o familie cu un băiat de 12 ani şi cu un măgar. Au hotărât să muncească şi să călătorească ca să cunoască lumea.

Astfel, într-o bună zi, plecară toţi trei cu măgarul lor. Au pus copilul călare pe măgar, iar părinţii mergeau alături pe jos.

Trecând prin primul sat, lumea comenta:

– Ia uite la copilul acela ce prost crescut e! El stă sus pe măgar şi bieţii părinţi, în vârstă, trăgând măgarul de frâu.

Atunci femeia îi spuse soţului:

– Nu voi accepta ca lumea să vorbească urât despre fiul nostru.

Aşa că soţul, îl coborî pe copil de pe măgar şi urcă el. În satul următor însă, auziră alte comentarii:

– Ce tip neruşinat! Îşi lasă copilul şi pe sărmana femeie să tragă măgarul în timp ce el merge foarte comod călare pe măgar.

Atunci au hotărât să se urce femeia pe măgar, în timp ce tatăl şi fiul să meargă pe jos şi să tragă măgarul de frâu.

Dar în satul următor, alte comentarii ajunseră la urechile lor:

– Săracul om! După ce că munceşte toată ziua trebuie să ducă femeia călare pe măgar! Şi bietul copil, la ce să se aştepte de la o astfel de mamă?

Atunci s-au consultat din nou şi au hotărât să urce toţi trei pe măgar pentru a continua călătoria lor.

Dar în satul următor iată ce comentarii au ajuns la urechile lor:

– Îs nişte bestii! Mai bestii decât animalul care-i poartă în spate! Auzi tu! S-au cocoţat toţi trei pe un biet măgar! O să-i distrugă coloana şi o să cadă animalul din picioare sub ei!

Până la urmă s-au hotărât să coboare cu toţii şi să meargă alături pe lângă măgar.

Dar nu le-a fost dat să aibă parte de linişte, pentru că în satul următor au continuat să audă comentarii răutăcioase la adresa lor şi voci care spuneau:

– Vai ce idioţi! Şi-au luat măgarul cu ei ca să meargă pe jos! De ce or fi mergând pe jos când au un măgar care să-i ducă în spate?…

Cine are dreptate?

Puterea perspectivei

Eram studentă când am auzit prima dată de aşa ceva din gura unui om înţelept, dar formulat în felul următor:

„Imaginează-ţi adevărul ca pe un soare în mijlocul oamenilor. Şi fiecare dintre ei se uită la soare dintr-un alt unghi şi vede altceva.”

Mai târziu acelaşi principiu l-am auzit şi în materialele de dezvoltare personală.

Şi pentru că sunt profesor de geografie o să-ţi explic pe limba mea.

Noi toţi suntem locuitori ai planetei pământ. Dar nu toţi oamenii de pe Pământ văd soarele la fel.

*Cei din zona caldă, văd soarele permanent deasupra capului şi la ei ziua este egală cu noaptea tot timpul anului.

*Cei din zona temperată, văd soarele într-un unghi mai mic. Pentru ei soarele nu mai ajunge EXACT deasupra capului şi lungimea zilelor diferă în funcţie de anotimp.

*Cei din zona rece, văd soarele într-un unghi foarte ascuţit şi lungimea zilelor este de câte şase luni. Ei practic, într-un an, au o zi şi o noapte.

*Unii văd soarele pentru că e zi, alţii sunt într-o parte întunecată a pământului, pentru că e noapte şi au de aşteptat dimineaţa ca să vadă din nou soarele.

*Unii îl văd şi îl simt prea arzător, alţii îl văd mai rar că au parte de mai multe ploi.

*Dacă cei de pe Pământ văd soarele diferit, imaginează-ţi cât de diferit se vede Soarele de pe alte planete.

La fel este şi cu adevărul.

E corect?

Oamenii privesc adevărul în funcţie de experienţele proprii şi sentimentele care s-au născut din ele. Sau se raportează la aşteptările pe care le au ei de la viaţă şi judecă lucrurile în funcţie de acestea. Sau în funcţie de ceea ce este important pentru ei. De valorile lor.

Şi foarte adesea se ghidează după vorbele „Ce-i corect pentru mine, nu-i corect pentru tine sau pentru alţii şi ce-i corect pentru alţii nu-i obligatoriu să fie corect şi pentru mine.”

Ce-i de făcut?

*Trăieşte-ţi viaţa aşa cum simţi!

Nu uita, totuşi, că definiţia libertăţii spune că eşti liber să faci ce vrei în conformitate cu legile ţării, CU CONDIŢIA SĂ NU DERANJEZI PE CEI DE LÂNGĂ TINE.

*Luptă pentru visele tale!

Oamenii vor comenta oricum. Unii te vor critica, alţii te vor admira. De multe ori, însă, cei ce te admiră, se abţin de la comentarii şi te lasă adesea să trăieşti înfruntând duşul rece al comentariilor acide.

*Filtrează ceea ce trebuie să crezi!

Fii surd la comentariile care nu te încurajează să faci ce-ţi place şi auzi doar acele comentarii care să te propulseze înainte.

*Ignoră-i! unii vorbesc ca să se bage în seamă. Alţii te critică pentru că e mult mai uşor să vezi greşelile altora, dar uită că atunci când vezi ceva greşit la altcineva şi te deranjează foarte tare, înseamnă că şi tu ai acel defect. Doar că nu vrei să-l vezi la tine. E mai simplu să arăţi cu degetul, sau cum spune în Biblie, „să vezi paiul din ochiul altuia…”

*Nu lăsa pe nimeni să-ţi fure visele. Peste tot în lume sunt hoţi de vise, care îţi spun fel şi fel de poveşti ca să te descurajeze, să nu mai crezi în ce e important pentru tine şi să te tragă în jos, în noroiul în care se zbat şi ei. Încep cu „E imposibil!”, „E foarte dificil!”, „Pentru ce te chinui atât?” , „Nu poţi, nu meriţi!” şi continuă cu „E o prostie!”, „Tu nu-ţi dai seama ce faci?”, „Mai bine fă ce face toată lumea şi nu mai visa la …cai verzi pe pereţi!”

La final

Apropo de hoţii de vise…

Era odată o fetiţă căreia îi plăcea să danseze. Visul ei era să devină o balerină de succes şi să încânte oamenii cu dansul ei graţios. Zilnic exersa prin casă şi făcea paşi de dans. Aştepta ziua în care cineva o va descoperi şi o va aprecia pentru talentele ei.

Şi iată că ziua aceea mult aşteptată a sosit. În oraşul ei venea o trupă de circ ambulant, cu numeroase numere de dans şi balet. Fetiţa a apelat la instructorul circului şi i-a cerut să-i acorde o şansă să danseze în faţa lui şi el s-o evalueze. El a fost de acord. Dar după câteva secunde de când a început copila să danseze, el i-a zis pe un ton foarte supărat că ea nu are talent şi habar nu are să danseze. Aşa de supărată a fost fetiţa, că a aruncat pantofii de dans să nu-i mai vadă şi să nu mai simtă durerea respingerii încă odată.

Timpul a trecut şi fetiţa a crescut şi şi-a ales altă meserie. După vreo 20 de ani, găseşte într-o cutie prăfuită, pantofii ei de dans pe care îi aruncase în ziua când a venit circul acela renumit. Cu lacrimi în ochi retrăia visele pe care le avusese şi se gândea că de fapt, acel instructor nici măcar nu a urmărit-o. I-a spus că nu e talentată după câteva secunde. Oh, şi cine ar fi putut să fie acum!…

Nu dură mult şi află că acel circ renumit vine iarăşi în orăşelul ei după mai bine de 20 de ani. Acel instructor era acum bătrân, dar încă mai lucra la circ. Femeia se duce la acel instructor şi îl acuză spunând:

– Mi-ai distrus viaţa. Acum douăzeci de ani nici măcar nu m-ai urmărit şi mi-ai spus că nu sunt talentată şi nu sunt bună de nimic!

– Oh, asta le spun tuturor celor care vin la mine şi îmi cer părerea. Dar dacă visul lor este suficient de puternic, luptă ca să devină şi mai bune şi mai talentate. Aşa că nu da vina pe mine că tu ai renunţat atât de uşor la visul tău! Dacă ţi-ai fi dorit cu adevărat, ai fi făcut nişte cursuri de dans ca să-ţi pui în valoare abilităţile. Sau nu ştii că cei care au succes în acest domeniu, au 5% talent şi restul e muncă din greu ca să ajungă la performanţă? Trebuia să munceşti şi să crezi în visul tău, nu să vii acum să mă acuzi pe mine!

Se spune că la bătrâneţe şi când suntem aproape de moarte cel mai mult regretăm lucrurile pe care am fi dorit să le facem şi nu le-am făcut, decât toate lucrurile pe care le-am făcut greşit.

Aşa că indiferent ce spun unii sau alţii, tu fă ce crezi de cuviinţă, şi ceea ce-ţi place, pentru că tu îţi trăieşti viaţa ta şi ei pe a lor.

Bucură-te în fiecare zi!

Oamenii vor comenta oricum.

Aştept cu nerăbdare comentariile şi părerile tale!

CUM SĂ DEVII ORGANIZAT?

23 octombrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Analiza cărţii „Organizează-te!” de Chris Crouch

„Începe prin a face ce e necesar, apoi ceea ce e posibil şi apoi dintr-o dată te vei trezi că faci imposibilul” (Sf. Francis de Asisi)

“Ordinea sau dezordinea depind de organizare, curajul sau laşitatea de împrejurări, tăria sau slăbiciunea de dispunere.” (Sun Tzu)

Prin august am achiziţionat de la www.elefant.ro, cartea “Organizează-te – Îmbunătăţeşte-ţi puterea de concentrare, capacitatea de organizare şi productivitatea” de Chris Crouch. De ce? Pentru că am mare nevoie să aflu şi să încep să aplic strategii de organizare şi disciplinare.

Am început cu disciplinarea şi am implementat deja câteva obiceiuri noi, cum ar fi: să mănânc un fruct pe zi în fiecare zi (de fapt fructul e pe post de mic dejun), să economisesc zilnic mici sume de bani, despre care am scris şi în alte articole ale mele.

Aşa că am cumpărat şi citit cartea „Organizează-te!” şi mi-a plăcut foarte mult. Cartea este structurată în 55 de capitole scurte de câte două pagini, scrise aerisit, cu idei foarte simple şi logice care să te ajute să te organizezi. Faptul că ideile sunt simple nu înseamnă că sunt ineficiente. Unele dintre ele le-am mai întâlnit şi în alte materiale şi deja lucrez asupra lor şi caut să le transform în obiceiuri. Te încurajez să o citeşti dacă simţi că te copleşeşte munca şi sarcinile pe care le ai de făcut sau dacă simţi că nu-ţi mai ajunge timpul. Dar până atunci m-am gândit să-ţi fac un scurt rezumat ca să ştii ce fel de sfaturi vei găsi în carte.

Iată pe scurt ce am aflat.

Există şase arii ale noastre care ne opresc din a fi organizaţi, şi asupra cărora trebuie să intervenim.

Mânuirea eficientă a articolelor de care te foloseşti (hârtii, e-mail-uri, mesaje vocale, cereri formulate direct, lucruri pe care vrei să le faci).
Stabilirea priorităţilor (să te asiguri că lucrezi la cele mai importante probleme)
Managementul timpului (folosirea raţională versus folosirea iraţională a timpului)
Managementul proiectelor (administrarea unei idei de la concepţie până la finalizare).
Probleme de personalitate (înţelegerea modului în care caracteristicile personalităţii tale îţi afectează sarcinile care trebuiesc îndeplinite)
Probleme psihologice (rezolvarea comportamentelor disfuncţionale)

Şi acum hai să îţi spun despre câteva sfaturi pe care le găseşti detaliate şi explicate în carte:

Identifică toate acţiunile pe care le faci automat, fără să te gândeşti. Hai să-ţi spun ce obiceiuri de acest gen am identificat la mine.
- Îmi sare gândul de la o idee la alta;
- Îmi fac planuri mentale pe mai multe fronturi odată şi mă pierd în amănunte pentru că nu mi le clarific
- Intru pe internet şi deschid câteva ferestre odată
- De la diferite informaţii pe care le caut pe internet, mă trezesc că petrec ore pe facebook sau pe site-uri unde nu-mi planificasem să ajung.
- Când am câte o idee de articol, scot câteva cărţi din bibliotecă, ca să mă documentez suplimentar, pe care apoi nu le mai pun la loc imediat ce am terminat cu ele.
- Las lucrurile la voia întâmplării, chiar dacă au un loc al lor, sunt prea comodă să le mai pun la loc după ce le folosesc şi termin cu ele.
- Încep lucruri sau cărţi şi apoi nu le finalizez pentru că trec la altceva.
- Dacă primesc un mesaj în timp ce lucrez, mă întrerup să văd ce am primit etc.

Începe să le schimbi pe rând. El dă în carte câteva capitole despre cum obiceiurile noastre ne ţin pe loc. Exemplu, Capcana maimuţei foarte pe scurt este vorba de modul în care sunt prinse maimuţele. Vânătorii de maimuţe, fac o gaură într-o nucă de cocos cât să încapă mâna goală. Pun în nucă diverse produse cu care să tenteze maimuţele, dar gaura nu permite să iasă mâna plină. Atunci apar vânătorii. Maimuţele sunt prinse pentru că nu dau drumul la ceea ce le-au tentat să ia de acolo şi tot încearcă să scoată mâna plină. Comparaţie cu oamenii care vor să se schimbe şi caută tot felul de idei, dar nu renunţă la obiceiurile care îi ţin pe loc.

Un alt exemplu este Homeostazia (eu aş numi-o inerţie). De aceea e bine să schimbi obiceiurile pe rând, exersând câte 30 de zile consecutive asupra unuia.

Stabileşte-ţi un scop clar. Atunci când nu ai un scop bine definit cu ceea ce vrei să faci, te apuci să execuţii ceea ce-ţi vine mai la îndemână, ceea ce-ţi aminteşti mai întâi. Iar dacă îţi aminteşti de 4-5 lucruri deodată nu mai ai idee cu ce ai putea să începi. Dar dacă ai un scop clar, ştii exact ce trebuie să faci ca să ajungi acolo.

Dă valoare momentului prezent. Autorul povesteşte despre o doamnă, femeie de afaceri foarte ocupată care se plimba la un moment dat prin parc cu căţelul. În timpul ăsta mintea ei se concentra la proiectele de lucru pe care le avea în derulare şi ce trebuia să facă. La un moment dat şi-a spus: Chiar în acest moment mă plimb cu câinele meu, care este un câine extraordinar, prin acest parc superb şi pe o vreme nemaipomenită. O să am timp să mă gândesc la proiectele mele. ACUM trebuie să mă bucur de ceea ce am şi fac. Mi se întâmplă şi mie, ca în timp ce mă ocup de bebeluşul meu, mai ales când îi dau de mâncare şi nu vorbesc cu el, să-mi zburde mintea la ce vreau să fac şi să scriu pe blog. După ce am citit cest capitol, am căutat să conştientizez şi să mă bucur de el şi de momentul prezent.

Fă-ţi de cu seară lista de sarcini pentru a doua zi şi stabileşte care este cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci (nu cel mai urgent). Începe ziua cu cel mai important lucru. După ce l-ai rezolvat treci la următorul. Am mai citit despre acest aspect şi în alte materiale şi din luna august al acestui an am început să-mi fac de seara lista de sarcini şi încă lucrez la a transforma în obicei să încep ziua cu cel mai important lucru pentru viitorul meu şi al familiei.

Ţine cont de regula lui Pareto 80/20 şi începe ziua lucrând concentrat asupra celui mai important lucru timp de 96 de minute. Această lege spune că 80% din munca noastră determină 20% din rezultate şi 20% din eforturile noastre aduc 80% din rezultate. E valabil şi la modul în care împărţim timpul. În 20% din timpul nostru facem 80% din muncă, atunci când lucrăm concentrat. Autorul ne sfătuieşte că dacă programul de lucru are 8 ore, să începem ziua lucrând concentrat (fără întreruperi) timp de 96 de minute asupra celui mai important obiectiv. Şi am realizat 80% din munca noastră pe acea zi.

Lucrează la un singur lucru odată. Evită să faci multitasking. Deşi aparent avem impresia că facem mai multe lucruri deodată, de fapt, atunci când facem multitasking, ne risipim energia, puterea de concentrare, capacitatea creatoare şi rezultatele sunt mai slabe şi acţiunile mai cronofage. Iar noi ne simţim epuizaţi.

Gestionează întreruperile. Fie că vorbim de întreruperi date de telefoane, sau de mesaje, sau de viaţa pe reţelele de socializare sau de întreruperile celor care vor să ne ceară ceva (o părere, o idee, un sfat, un obiect), întreruperile ne afectează capacitatea de concentrare şi productivitatea. Autorul face o comparaţie cu urcatul pe munte. Dacă urci în mod continuu, într-un anumit ritm, sunt şanse mai mari să ajungi la timp decât atunci când te opreşti. Dacă te opreşti ai nevoie de un imbold şi un consum de energie mult mai mare ca să porneşti din nou, decât dacă ai continua în acelaşi ritm.

Aglomeraţia e contagioasă. Atunci când pui o hârtie pe marginea biroului, s-ar putea să urmeze şi alta şi alta şi tot aşa. Studiile arată că oamenii petrec între 30 de minute şi două ore pe zi ca să găsească diferite lucruri la birou.

Pune fiecare lucru la locul lui. Aici prezintă un sistem de lucru în cinci paşi. Cei cinci paşi se referă în mod deosebit la hârtiile pe care le primeşte şi gestionează o companie, dar cred că poate fi aplicat şi în alte domenii:
- Renunţă sau elimină (aruncă ce este inutil, chiar atunci pe loc)
- Deleagă (numeşte pe altcineva care să se ocupe de sarcină)
- Treci imediat la acţiune
- Îndosariază (împarte dosarele pe mai multe categorii ca să-ţi vină uşor să le găseşti)
- Creează dosare de tip follow-up (de care să te ocupi mai târziu, notează-le cu cifre de la 1 la 31 sau cu denumiri de tip ianuarie… decembrie)

Citeşte în mijloacele de transport în comun. Am văzut acest obicei şi în metrourile din Bucureşti. Mi se pare foarte productiv. Cel mai adesea călătorim sau facem naveta cel puţin o oră pe zi, timp care rămâne neacoperit. Sau este timp mort. Dacă eşti o persoană foarte ocupată, poţi să-ţi faci timp pentru a citi ceva important pentru mintea ta (nu ziare), în timp ce călătoreşti. Dacă adopţi obiceiul de a citi între şedinţe, în drum spre casă sau spre serviciu, o să fii surprins cât poţi să citeşti într-un an de zile. Asta dacă nu preferi cumva să conversezi cu ceilalţi călători.

Dacă ai avut un sistem care a funcţionat, nu-l schimba doar pentru că a apărut altceva mai nou şi eventual mai costisitor. De ce să schimbi ceva ce este dovedit că funcţionează? Nu e neapărat nevoie să cumperi toate gadgeturile apărute pentru organizare. Dacă eşti deja o persoană organizată aceste gadgeturi ar putea să te ajute. Dar nu este obligatoriu. Dar dacă ai deja un sistem care funcţionează pentru tine nu-l schimba doar pentru că pe piaţă a apărut ceva nou.

Perfecţionismul, amânarea şi homeostazia sunt comportamente disfuncţionale care te ţin pe loc şi te împiedică să fii organizat şi productiv. Află care sunt adevăratele motive care se ascund în spatele acestor comportamente disfuncţionale.

Concluziile la această carte:

Dacă nu eşti mulţumit de un anumit rezultat din viaţa ta şi vrei să-l schimbi, trebuie să analizezi sistemul de convingeri care a condus la acel rezultat. Schimbă convingerile şi vei schimba şi rezultatul.
Fă-ţi timp pentru a-ţi înţelege comportamentul propriu. Află de ce faci anumite lucruri. Vei avea cu siguranţă nişte surprize.

Aştept comentariile voastre despre acest articlol.

Cum Îți Afli Valorile Personale?

22 octombrie 20144 decembrie 2020 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Ce sunt valorile?

Valorile personale sunt nişte standarde pe care ţi le trasezi şi trăieşti conform lor. Valorile personale sunt principii în funcţie de care decizi ce trebuie să faci, ce acţiuni să întreprinzi. Uneori ești conștient că ai niște valori, niște principii pe care le urmezi, alteori, le respecți pentru că simți că așa e corect.

Pentru a afla ce valori sunt importante pentru tine, o influenţă mare o poate avea mediul în care trăiești, mass-media, anturajul în care te învârți, familia, scopurile şi ţelurile tale personale etc. Analizează-ți discuțiile pentru un timp. Care sunt lucrurile despre care vorbești cel mai mult? De ce?

Unele valori le ai din copilărie

Incă din fragedă copilărie, în funcţie de educaţia primită, ai acceptat şi respectat diferite valori precum: politeţea, respectul, ascultarea, sinceritatea, cinstea, credinţa, cultura, curiozitatea, disciplină, educaţie şi multe altele. Multe dintre aceste valori au rămas în fiinţa ta şi continui să ţii cont de ele atunci când alegi să faci diferite acţiuni.

Alte valori se schimbă în timp

Pe perioada adolescenţei şi perioada de intrare în rândul adulţilor mulţi dintre oameni și-au schimbat o parte dintre valorile personale. De exemplu, în locul ascultării de părinţi au pus ca valoare independenţa şi alegerea propriilor obiective. Nu mai accepţi să ţi se spună ce ai de făcut.

Sau, pe măsură ce ai înaintat în rândul adulţilor, ai început să ai valori precum, familia, banii, sănătatea, cariera, ajutorarea altora etc.

20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți

Cum afli ce este cel mai important pentru tine?

Poate, dacă ești asemenea mie, noțiunea de valori personale creează în mintea ta o nebuloasă. Cum îți dai seama dacă ai anumite valori sau altele? De unde știi că valorile pe care ți le-ai ales mai sunt de actualitate?

S-ar putea să fii tentat să spui că valorile tale sunt lucrurile la care ții cel mai mult. Sau, ai putea să spui că valorile tale sunt ce dorești să obții. Oare nu cumva confunzi scopul cu valorile?

Ce-i drept scopul și valorile sunt legate între ele și se influențează reciproc. Și e recomandat să aibă ambele aceeași direcție.

Totuși, o modalitate foarte simplă, care m-a ajutat în această perioadă a fost cartea „Schimbă-ți viața în 7 zile” de Paul McKenna. Este o carte extraordinară, pe care personal n-o pot citi în 7 zile, pentru că este plină de exerciții menite să-ți transforme existența.

În această carte am găsit patru întrebări al căror răspuns te va ajuat și pe tine. Te îndemn să iei o foaie de hârtie și să răspunzi pe îndelete la aceste întrebări, căci în ceea ce scrii, se află răspunsul la întrebarea din titlul articolului. Dacă ai accesat acest articol, presupun că te interesează să afli răspunsul, iar adevăratul răspuns se află doar în TINE. Te invit să faci exercițiul și apoi poți să treci mai departe. Cum îți afli valorile personale?

”Închipuie-ți că te afli la sfârșitul vieții tale. Care sunt cele mai importante trei lecții pe care le-ai învățat și de ce sunt atât de semnificative?
Gândește-te la o persoană pe care o respecți profund. Descrie trei calități pe care le admiri cel mai mult la această persoană.
Cine ești tu la apogeul existenței tale?
Ce inscripție ți-ai dori să vezi pe piatra ta de mormânt, una care să te descrie exact așa cum ai fost cu adevărat în viață?”

După ce ai răspuns la aceste întrebări faci o listă cu cele mai importante aspecte pe care le-ai scos la iveală. Acelea sunt valorile tale.

Valorile tale trebuie să fie conforme cu scopurile tale

Un vorbitor din Malaezia, Simon Thomson, spunea la un seminar: „Dacă valorile mele sunt adevărul, corectitudinea şi să-i tratez corect pe oameni şi scopul meu este să candidez la preşedinţie m-am rupt în două direcţii total diferite.”

Dacă tu crezi că valoarea ta este sănătatea, dar:

mănânci junk-food;
nu faci mişcare;
nu consumi fructe şi legume;
faci abuz de mâncare, dulciuri, cafea sau ciocolată, sau ţigări;
nu te odihneşti suficient;
nu-ţi faci regulat controale de sănătate;
ţii diete drastice după cum auzi de ele;
ai un regim alimentar total nesănătos;
toate la un loc.

Atunci, ori sănătatea nu este valoarea ta acum, ori, ar fi cazul să-ţi schimbi nişte obiceiuri, pentru ca scopurile tale să fie conforme cu valorile tale. Atât timp cât sănătatea e doar pe lista de valori, dar acţiunile şi scopurile tale se îndreaptă în direcţii diferite, te simţi vinovat pentru încălcarea valorii tale.

După ce afli care sunt valorile tale personale, începi să acționezi conform lor. Faci totul în funcție de ceea ce simți, nu după cum te sfătuiește vecinul, prietenul sau colegul.

Dacă acționezi doar după sfaturile celor din jur, dar inima ta nu vrea asta, ești rupt în două. Pe de o parte, ai dori să-i mulțumești pe cei care ți-au dat sfaturile. Pe de altă parte, simți că ceva lipsește și nu te simți pe deplin împăcat că faci ce trebuie. Ce se întâmplă dacă primești sfaturi contradictorii de la cei din jur? Pe care le vei urma? Îți recomand să le urmezi doar pe cele care oferă sens vieții tale. Dacă faci acele lucruri care sunt importante pentru tine vei fi fericit și împlinit.

Enumeră câteva evenimente care au o importanţă deosebită pentru tine. Argumentează, răspunzând de mai multe ori la întrebarea DE CE?

Acţionează constant pentru împlinirea scopurilor care sunt conforme cu valorile tale.

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

Cum Te Influențează Emisfera Cerebrală

21 octombrie 201429 august 2020 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Aşa cum spuneam în articolul trecut, numit „Tu cine crezi că eşti?”, nu suntem dezvoltaţi simetric. Unele părţi din organismul nostru sunt mai puternic dezvoltate în funcţie de emisfera cerebrală care o controlează.

Emisfera stângă controlează partea dreaptă a corpului.

La bebeluşi funcţionează aproape în mod egal ambele emisfere, ei sunt intuitivi, fantezişti, vizuali, muzicali, se joacă foarte mult, învaţă foarte mult. Dar, pe parcursul vieţii, şi mai ales în timpul şcolii, la majoritatea se diminuează funcţionarea emisferei drepte. Tinde să se folosească mai mult emisfera stângă.

Persoanele la care este mai activă emisfera stângă, sunt dreptace. Lucrează cu mâna dreaptă, duc telefonul la urechea dreaptă. Dacă privesc cu un singur ochi, îl închid pe stângul şi privesc cu dreptul, etc. Şi atunci şi membrele sunt mai dezvoltate pe partea dreaptă. Au muşchii mai puternici la mâini şi la picioare, au vederea şi auzul mai bune pe partea dreaptă.

Emisfera stângă a creierului este orientată spre logică, ordonare, structurare, limbaj, raţional, analiză şi detaliu. Înțelege cu ușurință clasificări, ştiinţă, formule. Simţurile sunt transformate în percepţii şi raţionamente cauzale. Totul funcţionează pe principiul cauză-efect. Păstrează şi înmagazinează experienţele lumii fizice. Estimează calitatea, judecă, măsoară, vehiculează cunoaşterea pe bază de argumente. Face operaţii, comparaţii şi emite raţionamente.

Persoanele cu o dominanţă a emisferei stângi, sunt calculate, practice, cu o logică rigidă. Le plac cifrele, matematica, ştiinţele, iubesc siguranţa. Vor permanent să înveţe câte ceva şi sunt preocupate de trecut şi prezent.

Emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului.

Persoanele care au dominantă emisfera dreaptă unt stângace. Şi atunci şi membrele şi organele de simţ sunt mai bine dezvoltate pe partea stângă.

Creierul din emisfera dreaptă este orientat spre trăiri interioare. Identifică cu ușurință limbajul non-verbal, recunoaşte tonalităţile, sunetele. Vede imaginea globală, de ansamblu. Funcţionează pe bază de imagini și reprezentări mentale. Păstrează experienţele trăite sau imaginate, gestionează simţurile artistice, domină sinteza. De asemenea, coordonează emotivitatea şi afectivitatea precum şi partea spirituală.

Persoanele cu o dominanţă a emisferei drepte sunt creative, spontane, intuitive și fanteziste. Sunt muzicale, vizuale, poetice, platonice, religioase, încrezătoare în forţele proprii, romantice şi visătoare. Se gândesc permanent la prezent şi la viitor.

Sinergie

Cele două emisfere cerebrale au funcţii diferite, dar care se completează reciproc. Sunt complementare, dar atunci când lucrează împreună formează o sinergie. Acestea sunt momente de maximă creativitate şi productivitate.

Nu e bine să fii 100% doar dintr-o emisferă cerebrală. Cei ce folosesc exclusiv emisfera stângă sunt ancoraţi în lumea fizică, mai lipsiţi de emoţii şi de trăiri afective. Cei ce folosesc exclusiv emisfera dreaptă sunt condamnaţi să trăiască într-o lume a trăirilor interioare, mistice, fără contact cu lumea fizică.

De altfel s-a descoperit că există un ciclu de funcţionare al creierului de aproximativ 90-120 de minute. O emisferă cerebrală lucrează la capacitate maximă o perioadă de 90-120 de minute, după care activitatea dominantă este preluată de cealaltă emisferă cerebrală.

Ce meserii ţi se potrivesc

Sunt foarte multe persoane care sunt nefericite din cauza meseriei pe care o practică şi care nu li se potriveşte. Uneori nu i se potriveşte pentru că persoana respectivă şi-a dorit altceva, dar a renunţat la visul ei în favoarea ascultării şi urmăririi meseriei indicate de părinţi.

Alteori sunt nefericite pentru că nu se potriveşte meseria cu personalitatea lor.

Şi se întâmplă să fie nefericite, pentru că emisfera lor cerebrală le oferă abilităţi pentru alte meserii.

Dacă eşti dreptaci şi îţi foloseşti dominant emisfera stângă, meseriile care ţi se potrivesc sunt: matematician, tehnician, economist, inginer, informatician, jurist, medic, chimist etc.

Dacă eşti stângaci şi îţi foloseşti dominant emisfera dreaptă, atunci meseriile care ţi se potrivesc sunt: muzician, actor, dansator, scriitor, psiholog, sculptor, manager, poet etc.

Deci dacă ai un copil stângaci, nu-l forţa să devină medic sau ofiţer de armată. Acestea sunt meserii care presupun multă logică, ordine şi disciplină. Va avea nevoie de eforturi suplimentare să înveţe noi deprinderi specifice altei emisfere cerebrale decât cea care e dominantă la el. Ajută-l să ajungă pictor, designer, poet, actor, dansator etc.

Ambidextria

Ambidextria este abilitatea de a folosi aproape la fel de bine, ambele mâini şi uneori şi picioare. Oamenii stângaci şi cei care îşi folosesc ambele mâini, prezintă o mărire cu 11% a corpului calos. Acesta este formaţiunea creierului formată din sinapse care uneşte cele două emisfere cerebrale.

Folosirea ambelor mâini în mod egal determină pe lângă creşterea creierului şi o mai bună funcţionare a celor două emisfere cerebrale.

S-au efectuat studii asupra persoanelor care sunt ambidextre. Acestea sunt mai independente emoţional, mai hotărâte, mai adaptabile, mai flexibile la situaţii noi şi mai capabile să rezolve diferite situaţii.

Tehnici de dezvoltare a ambelor emisfere cerebrale

Podul. Închide ochii şi imaginează-ţi un pod care uneşte ambele emisfere ale creierului tău.
Rezolvă probleme de matematică, sau de ştiinţe, sau logică în timp ce asculţi muzică clasică.
Ascultă două melodii diferite în acelaşi timp şi realizează mixajul lor în creier.
Exersează să scrii sau să desenezi cu ambele mâini în acelaşi timp. Caută să fie cât mai simetric.
Exersează diferite activităţi cu cealaltă mână cu care nu îţi este familiar (exemplu: spală-te pe dinţi, mânuieşte o cană sau diverse obiecte).
Închide ochii şi „simte” drumul pe care îl ai de parcurs prin cameră. Simte mirosurile şi sunetele din jurul tău.
Atunci când îţi vine să critici pe cineva, opreşte-te şi schimbă critica cu un compliment. Te ajută să apreciezi frumosul.
La fiecare oră fixă, aminteşte-ţi ce ai făcut în ultimele 60 de minute. Te ajută să fii mai atent şi mai focalizat. La sfârşitul zilei realizează o analiză a zilei invers, începând de la momentul prezent până dimineaţa.
Practică înotul. Te ajută să foloseşti ambele mâini. Înotul îi ajută pe cei ce sunt dislexici (au probleme de scriere şi de citire). Orice formă de mişcare te ajută.
Citeşte cuvintele invers.
Urmăreşte un film într-o limbă străină (alta decât engleza) şi subtitrat în engleză (şi faci mental traducerea în română). Caută să fii atent şi la detalii şi la peisaje şi la chipurile personajelor.
Relaxare. Atunci când te relaxezi, îţi vin noi idei şi eşti mai creativ.
Exerciţii de imaginaţie şi vizualizare.

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

TU CINE CREZI CĂ EŞTI?

15 octombrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

La ora de dirigenţie avem în programa recomandată să discutăm teme de auto-cunoaştere cu elevii. Uneori e dificil să lucrezi cu ei astfel de teme, cu atât mai mult, cu cât eu ca profesor nu le făcusem şi de foarte multe ori nu mă puteam gândi la o structură a lecţiei.

Şi de altfel cum să-i fac pe elevi să se cunoască pe ei înşişi atâta vreme cât eu nu citisem şi nu APLICASEM nicio strategie de auto-cunoaştere?

E greu să încerci să-i înveţi pe alţii ceea ce tu încă nu ştii.

Până acum câţiva ani, aşa încercam să-mi conduc orele de dirigenţie.

Habar nu aveam eu cum să mă cunosc pe mine şi voiam să-i pun pe elevi.

Dar de câţiva ani de când citesc şi aplic ce citesc, am început să lucrez mai întâi la mine, să mă cunosc eu personal şi apoi să-i pun şi pe elevi să practice.

Un exerciţiu foarte interesant a fost acum vreo doi ani pe când eram dirigintă la o clasă de a opta şi am împărţit foaia de hârtie în patru şi i-am pus să deseneze în fiecare cadran al foii cum se văd ei, cum sunt văzuţi de părinţi şi fraţi, de prieteni şi colegi şi cum şi-ar dori ei să fie văzuţi. Au ieşit nişte desene foarte interesante.

Aşa că astăzi o să te pun şi pe tine la lucru. Poate nu să desenezi, dar poţi să faci ca mine, să iei o foaie de hârtie şi un creion sau un pix şi un pic de răgaz şi să răspunzi la aceste întrebări. Nu te grăbi. Fii sincer /ă cu tine.

Eu nu o să-ţi spun dacă răspunsul e corect sau e greşit. Dar o să reuşeşti mai bine să ştii cine eşti şi de ce eşti în stare. Eu o să-ţi dau câteva exemple pe ici, pe colo, dar acest articol este strict despre tine. te rog să-ţi faci timp să răspunzi la întrebări. Poate la prima vedere pare simplu. Te asigur că nu e.

CUM TE VEZI TU?

Cum te vezi tu când te uiţi în oglindă?

Te vezi frumos /frumoasă sau te vezi urât /ă?

Te vezi gras /ă sau slab /ă?

Îţi spui: Oau ce fiinţă minunată a creat Dumnezeu, sau vai sunt oribil /ă!?

Îţi admiri chipul şi corpul sau spui ceva negativ despre ele?

Îţi vezi calităţile sau defectele?

Apropo, dacă tu crezi că oglinda îţi spune adevărul, am o veste proastă pentru tine. Oglinda îţi arată ceea ce este deja în mintea ta. Dacă tu spui că eşti bătrân /ă ce crezi că vezi când te uiţi în oglindă? Riduri şi fire albe de păr. Dacă spui că eşti gras /ă ce vezi? Straturile de grăsime. Iar dacă spui că eşti tânăr/ă şi radiezi de fericire şi sănătate, ce o să vezi când te uiţi în oglindă? Un zâmbet graţios, un chip deosebit de frumos şi vei vedea şi simţi multă fericire. Şi-ţi va plăcea să te uiţi la tine. din ce în ce mai mult şi mai des.

Dacă le vezi pe cele negative, defecte, fire de păr, kg în plus, că eşti urât /ă… de ce te mai uiţi în oglindă? Ca să te chinui? Ca şi mai mult să vezi că eşti imperfect /ă?

Da. Ai citit bine. Imperfect/ă. Cu toţii suntem imperfecţi. Uită-te la forma naturală a sprâncenelor şi ai să vezi că nu sunt amândouă la fel. Uită-te la ochii tăi. Dacă eşti femeie şi vrei să te machiezi ştii despre ce vorbesc. Ochii tăi nu au exact aceeaşi formă. Sunt asimetrii între partea stângă şi partea dreaptă. Ai o mână, un picior mai mare, ai un sân mai mare, un ochi etc. E în funcţie de emisfera cerebrală dominantă pe care o ai. Dar ăsta e un subiect pe care îl voi trata într-un articol viitor.

Ce-ţi spui tu când eşti doar tu cu tine?

Iţi rosteşti cuvinte de încurajare sau de mustrare?

Cum reacţionezi atunci când greşeşti? Ce-ţi spui?

Ce convingeri ai?

Ca să-ţi dau un exemplu despre mine, am început să cred despre mine că sunt capabilă să fac foarte multe lucruri. Aproape tot ce-mi propun. Iar dacă nu ştiu, încă, învăţ.

Am convingerea că sunt capabilă să învăţ. Că îmi place să învăţ despre orice subiect care mă interesează.

Cred că nu există nimic imposibil ci mai greu de atins, în funcţie de pregătirea proprie.

Care sunt punctele tale forte?

Fă o listă cu toate punctele tale forte.

Uite câteva exemple de la mine: sunt autodidactă, sunt ambiţioasă, sunt educabilă, sunt frumoasă, sunt inteligentă, sunt curajoasă, sunt perseverentă, structurată în exprimarea scrisă etc. Am citit într-o carte şi am primit sfat să găsim zilnic o calitate nouă la noi înşine. Şi am fost avertizată că nu e un exerciţiu uşor. Ca timp de o lună de zile să-ţi identifici altă calitate la tine. Şi chiar aşa şi este. După vreo zece zile, stai şi te holbezi la foaia de hârtie şi te întrebi ce alte calităţi ai mai putea avea. Dar este important să exersăm.

Care sunt punctele tale slabe?

Intocmeste o altă listă. Eu sunt (te rog să nu le copii pe ale mele, eu doar ţi le dau exemplu): inconsecventă (nu prea reuşesc să mă ţin de planurile pe care mi le fac), împrăştiată, nechibzuită, cheltuitoare etc.

Pe care dintre ele te focalizezi? Care listă e mai lungă? Cea cu puncte slabe sau cu puncte forte?

Care sunt abilităţile tale? Ce ştii să faci?

De exemplu, eu ştiu să lucrez la calculator, ştiu şi îmi place să fiu profesor, ştiu să scriu (în jurnalul meu de complimente am ceva comentarii şi feedback-uri de pe blog că mă pricep să scriu). Nu că aş aştepta neapărat să primesc asemenea complimente. Dar prind bine.

Ce schimbări ai fi dispus/ă să faci?

CUM TE VĂD MEMBRI FAMILIEI?

Cum te vede partenerul de viaţă? Sau partenera? Cum te văd copiii tăi? Cum te văd fraţii şi sau surorile? Dar părinţii?

Au încredere în tine?

Te văd ca pe un erou? Sau ca pe o persoană de sacrificiu?

Te văd ca pe o persoană foarte capabilă pe care o apreciază sau ca pe un sclav bun de exploatat?

Te văd ca pe un zeu / zeiţă sau ca pe o persoană de nimic? (Dacă eşti părinte, de obicei copiii, cât sunt mici ne văd ca pe nişte super eroi, iar de la adolescenţă şi până pe la circa 25 de ani încep să ne spună că suntem „proşti, înapoiaţi, că nu ştim nimic” după care încep să-şi aprecieze corect părinţii)

CUM TE VĂD PRIETENII ŞI COLEGII?

Te văd ca pe o persoană de încredere?

Te-ar sprijini, te-ar încuraja în proiectele pe care ai avea în plan să le derulezi sau mai degrabă te-ar critica?

Te consideră o persoană deosebită, unică şi specială sau te consideră că eşti bună doar să le satisfaci nişte capricii?

Te văd ca pe un prieten sau o prietenă pe care să se bazeze şi pe care să-l/o sprijine la nevoie sau vor doar să se folosească de tine?

Crezi că e nevoie de ceva schimbări? Sau îmbunătăţiri? Care anume?

CUM AI VREA SĂ FII VĂZUT?

Ei, acu-i acu’!

Pentru că de multe ori noi suntem într-un fel şi vrem să fim văzuţi altfel.

Uneori ceea ce credem noi despre noi nu corespunde cu ceea ce am vrea să creadă alţii despre noi.

Cum ai vrea să te aprecieze alţii? În funcţie de calităţile pe care le ai?

Le arăţi altora ce calităţi ai sau aştepţi ca ei să ţi le ghicească?

CONTRASTE DE IMAGINE

Dacă tu te vezi slab/ă de caracter şi ai vrea să fii perceput/ă ca fiind o persoană puternică, iată câteva lucruri care te dau de gol:

Stai prost cu încrederea în tine;
Cer sfaturile tuturor celor din jurul tău şi apoi eşti şi mai confuz/ă (pentru că sfaturile lor nu corespund) iar tu nu ştii ce să faci mai departe;
Ai nevoie de aprobarea celorlalţi în ceea ce faci, dacă ceilalţi nu te aprobă, renunţi sau eşti nedumerit/ă;
Depinzi de complimentele altora ca să fii fericit/ă;
Nu eşti capabilă să iei singur/ă decizii, te bazezi pe sistemul de gândire şi pe argumentele altora;
S-ar putea ca alţii să-ţi facă complimente doar ca să te folosească;
Cauţi să fii permanent foarte elegant/ă ca să impresionezi prin faţadă.

Dacă tu te crezi puternic/ă şi ceilalţi te cred slab/ă de caracter:

S-ar putea să fii percept/ă ca arogant/ă;
S-ar putea să crezi că ceilalţi nu merită compania ta;
Eşti permanent pus pe harţă;
Cauţi cu orice preţ să ai dreptate, (pentru că în opinia ta doar cei care au dreptate sunt puternici);
Vrei să îţi impui punctul de vedere;
Nu ai încredere în oameni;
Ţi se par snobi şi profitori.

Ce ar trebui să schimbi?

ASEMĂNĂRI DE IMAGINE

Dacă tu te vezi slab/ă şi la fel te văd şi ceilalţi

Din dorinţa de a învăţa, accepţi orice sfat primeşti, fără să verifici dacă e bun sau rău, dacă ţi se potriveşte sau nu (am făcut greşeala asta pe când eram în maternitate şi ceream tuturor părerea despre cum să alăptez. Până am constatat că eram bulversată de sfaturile contradictorii şi nu mă ajutau).
Nu ai încredere în tine, crezi că alţii sunt mai valoroşi;
Ai tendinţa să te concentrezi pe defectele tale, în loc să-ţi vezi mai mult calităţile;
Crezi că alţii au doar calităţi, în timp ce tu ai doar defecte.

Ce trebuie să schimbi?

Dacă tu te vezi puternic/ă şi asta este exact impresia pe care o transmiţi

Ai încredere în tine şi în ceilalţi;
Nu trebuie să-ţi impui punctul de vedere, ceilalţi te vor crede sau nu, e opţiunea şi alegerea lor;
Nu-ţi impui prezenţa, dar ceilalţi te respectă pentru ceea ce eşti;
Nu depinzi de complimentele nimănui pentru că ai părere proprie despre tine şi despre ceea ce faci. Cui nu-i convine, să fie sănătos! Nu te schimbi ca să fii pe plac altora, ci îi cauţi pe cei care sunt de acord cu valorile tale;
Nu te afectează criticile celorlalţi;
Eşti o persoană foarte stabilă emoţional;
Eşti un lider pe care cei din jur îl admiră şi urmează din proprie iniţiativă;
Spui ceea ce faci şi faci ceea ce spui;
Îţi expui punctele de vedere într-un mod asertiv fără să jigneşti pe nimeni;
Ştii să-i asculţi pe alţii;
Ştii să-i apreciezi corect pe alţii.

Aştept cu nerăbdare să-mi spui dacă ai răspuns la întrebări şi ce părere ţi-ai făcut până acum.

*** Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.

Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.

ALEGERI

13 octombrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Zi de zi, clipă de clipă facem alegeri.

Aleg să mă trezesc dimineaţa la ora opt sau la ora 12.

Aleg să merg la serviciu sau aleg să lenevesc.

Aleg să mănânc un fruct sau o salată, sau ceva gătit sau de la fast-food.

Aleg să citesc ceva în timpul liber sau să mă uit la un film, sau să nu fac nimic.

Aleg să muncesc la visul meu sau aleg să spun că e imposibil şi să las viaţa să treacă pe lângă mine.

Aleg să răspund cuiva care mi-a greşit cu un ton de ceartă sau aleg să mă pun în papucii lui şi să văd lucrurile din perspectiva lui.

Aleg să vorbesc frumos sau să răspund obraznic.

Aleg să zâmbesc sau să mă uit urât.

Aleg să ofer o mângâiere sau un reproş.

Aleg să mă înfurii sau să-mi păstrez calmul.

Aleg să fac o treabă de mântuială, doar ca să treacă timpul sau aleg să-mi fac datoria la locul de muncă. Sau aleg să fac mai mult decât datoria. Aleg să îmi pese şi să pun suflet.

Aleg să cheltui până la ultimul bănuţ sau aleg să învăţ şi să dau valoare bănuţilor pe care îi câştig.

DE CE NU EXISTĂ N-AM AVUT DE ALES

Suntem responsabili de tot ceea ce gândim, spunem şi facem. Suntem responsabili de alegerile pe care le facem. Chiar şi de alegerile pe care nu le facem. Dacă nu faci nimic nu înseamnă că nu ai ales.

Perspectiva religioasă

Din cărţile religioase şi de la Biserică am învăţat că e un păcat să spui „diavolul m-a pus să fac aia sau ailaltă”. Pentru că încerci să te eschivezi de răspunderea de a fi făcut aia sau ailaltă. La rândul lui, diavolul ar putea să spună. „Cine m-a văzut că aş fi forţat? Eu am dat pe ici pe colo nişte sugestii, dar nu am forţat nimic. Nu are dovezi că aş fi forţat”. Şi chiar aşa şi este. El doar ne ispiteşte, dar stă în puterea noastră să alegem să nu cădem în capcană.

E o minciună

Aşa că atunci când spui că nu ai avut de ales, spui o minciună. Şi încerci să te minţi şi pe tine şi să-i minţi şi pe ceilalţi.

Adevărul este că avem întotdeauna de ales.

Dovadă sunt miile de martiri creştini care AU ALES SĂ-ŞI DEA VIAŢA, deşi li s-a oferit alternativa de a trăi. Şi nu numai. Li s-au oferit chiar averi. Dar ei au ales să se sacrifice.

Încerci să îţi eliberezi conştiinţa şi dai vina pe altcineva

Dar pentru că sentimentul de vinovăţie poate fi uneori copleşitor şi nu ştii cum să-i faci faţă, spui că n-ai avut de ales. Când vrei să te eschivezi, să scapi de responsabilităţi spui că nu ai avut de ales. Şi atunci e mult mai uşor să găseşti pe altcineva vinovat, responsabil pentru problemele pe care le ai.

ORI TRĂIEŞTI CU PROBLEMA, ORI GĂSEŞTI SOLUŢII

Toată lumea are probleme. Doar cei care locuiesc în cimitir la doi metri sub pământ nu mai au probleme. Cel puţin nu probleme lumeşti.

Fiecare zi este o provocare şi ai de rezolvat diferite situaţii. Sau probleme. Depinde cum vrei să le numeşti.

Aşa că zilnic trebuie să iei nişte decizii şi să faci nişte alegeri care să te afunde sau să te scoată din problemele pe care le ai. Cum poţi să faci alegeri care să te afunde şi mai mult în problemele pe care deja le ai? Nefăcând nimic. Sau continuând să faci acelaşi lucru pe care l-ai făcut şi până acum şi care a dus la apariţia problemelor. Stai puţin şi analizează. Ce anume dintre alegerile tale a provocat apariţia respectivei probleme şi caută cum să ieşi din ea. Dacă vei continua să faci acelaşi lucru, spune Einstein, eşti un nebun. „Definiţia nebuniei este să faci acelaşi lucru şi să aştepţi rezultate diferite.”

Aşa că poţi alege să schimbi ceva în modul în care priveşti lucrurile şi să iei decizii diferite.

IMPLICAŢIILE ALEGERILOR

Poate că nu-ţi vine să crezi, dar fiecare alegere pe care o iei are consecinţe. De fapt rezultatele alegerilor repetate se văd în viaţa pe care o duci.

Efecte în lanţ

Ca şi minciuna, o alegere te duce la alta şi apoi la alta şi la alta, până alegi să spui STOP şi să faci alegeri diferite pentru viaţa ta.

Ne hotărăsc cursul vieţii

Fie că sunt alegeri pe care le facem în momente de răscruce, fie că sunt alegeri zilnice, ele ne determină cursul vieţii.

Poate ai auzit pe cineva povestind că era la un moment de răscruce şi a ales ceva care i-a salvat viaţa, sau a ales altceva care s-a dovedit a fi şi mai catastrofal.

Atunci când alegi să schimbi ceva, e posibil să întâlneşti nişte persoane în viaţa ta care să te ajute să faci acele schimbări. Şi pe măsură ce schimbi şi faci ajustări, apar alte şi alte alegeri de făcut şi apoi această înşiruire de alegeri îţi schimbă cursul vieţii.

Influenţează destinul altora

Cum poate o alegere făcută de tine să-i influenţeze şi pe alţii?

Păi eu zic că poate.

Dacă alegi să urci la volan după ce ai consumat ceva alcool, alegerea ta poate influenţa destinul tău şi al altor persoane.

Dar nu numai.

Prin modul în care alegi să te porţi poţi salva sau distruge viaţa unei persoane. Nu poţi şti în ce dispoziţie este persoana cu care stai de vorbă. Poţi alege să spui o vorbă bună şi să o salveze sau poţi să-i spui ceva care apoi să te facă să regreţi.

Dar alegerile tale pot avea influenţă şi asupra unor mase mari de persoane. Şi nu doar dacă eşti preşedinte sau la conducerea unei ţări sau a unei firme.

Ci şi ca persoană simplă poţi avea influenţă asupra maselor.

Dacă eşti o persoană care îşi face mai mult decât datoria, dacă pune pasiune şi suflet în tot ce face, toţi oamenii cu care acea persoană intră în contact vor fi atinşi de modul în care acea persoană alege să-şi facă treaba.

Ai văzut filmul Shrek Forever after?

Este partea a patra a filmului animat Shrek. În această parte, Shrek e supărat. Are trei copii care îl scot din minţi şi soţia, pe care o iubeşte, simte că îl sufocă. Şi începe să-şi dorească să scape de ei. Nu durează mult şi întâlneşte un vrăjitor care îi spune că poate să îl ajute să scape de familia lui, dacă îi vinde o zi din viaţa lui. Shrek este de acord. Apoi află că a vândut ziua în care s-a născut. Şi în 24 de ore cât are la dispoziţie, poate să întoarcă lucrurile cum au fost sau să dispară. Cert este că după ce a semnat înţelegerea, Shrek a fost aruncat într-o lume plină de răutate şi a văzut ce s-ar fi întâmplat cu lumea pe care el o ştia, dacă el nu ar exista. Aşa că după câteva momente de fericire că este singur a ajuns să regrete şi până la sfârşitul celor 24 de ore nu-i rămâne decât să lupte să-şi recapete viaţa înapoi.

Probabil că acum te gândeşti că este vorba de o simplă ficţiune. Că mă uit prea mult la filme. Şi mă mai şi inspir din ele. Iar eu îţi spun că aşa este. Mă uit la multe filme şi pe unele chiar le revăd cu mare plăcere şi mă şi inspir din ele.

Dar de la Shrek hai să ne gândim la viaţa reală. Câte „mame” nu iau decizia să îşi ucidă copilul în pântece? Nu e treaba mea să judec de ce anume ia această alegere. Eu doar vreau să te ajut să vezi ce se poate întâmpla. Tu care faci aşa ceva, de unde ştii că copilul pe care tocmai l-ai ucis n-ar fi ajuns cine ştie ce cercetător care să breveteze ceea ce descoperă şi să te scoată şi pe tine din sărăcie şi anonimat?

Sau de unde ştii că n-ar fi ajuns un lider de seamă şi ar fi schimbat condiţiile actuale de sărăcie sau de corupţie? Crezi că eşti prea mică şi fără de însemnătate şi crezi că şi copiii tăi sunt la fel.

Dar cei mai mulţi lideri ai lumii s-au născut din rândurile celor săraci şi neînsemnaţi dar cu o ambiţie cât muntele. Şi atunci cred că este adevărată expresia care spune că „chiar şi cea mai mică făptură poate schimba cursul istoriei” (Stăpânul Inelelor – Frăţia Inelului)

Influenţează generaţii de oameni

Hai să ne gândim că dacă tu te consideri mic şi neînsemnat şi lipsit de putere, tot aşa se puteau considera şi Ţările Române pe când se luptau cu turcii. Ce era Moldova sau Ţara Românească pe lângă Imperiul Otoman? Voievozii de atunci ar fi putut să spună, „Ţara mea este mică şi neînsemnată şi prea săracă pe lângă armatele otomane înzestrate cu cele mai noi arme şi cu putere mare. Ce rost are să piară atâţia oşteni în lupte când putem să cădem la pace şi ne-or hrăni ei şi pe noi?” Ce ar fi fost ţara noastră acum dacă voievozii ar fi făcut astfel de alegeri? Oare am mai fi vorbit limba română? Oare am mai fi existat ca naţiune?

Dar iată că ei au ales să lupte, ca să avem şi noi o şansă şi să ne mândrim că existăm ca popor.

Liberul arbitru

Aş vrea să închei spunând că Dumnezeu ne-a înzestrat cu multe daruri. O să spun doar despre DARUL CREAŢIEI, DARUL „BUNEI VOIRI” şi nu în ultimul rând cu liberul arbitru. Cu LIBERTATEA DE A FACE ALEGERI bune pentru noi şi urmaşii noştri.

Exerciţiu:

Gândeşte-te la două – trei alegeri făcute de tine sau de altcineva la un anumit moment şi care au influenţat viaţa ta şi pe a altora. Dacă eşti dispus/ă te aştept să vorbeşti despre ele pe blog la rubrica comentarii, ca şi alţii să se folosească de experienţa ta.

*** Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.

Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.

AUTOINVINUIREA

7 octombrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Săptămâna trecută am citit un articol pe blogul entuziasm.ro numit Nimic.

M-am regăsit în acest articol. Pentru că într-adevăr şi eu am deseori obiceiul să-mi stabilesc scopuri. Pe care nu le ating întotdeauna pentru că uneori sunt prea multe faţă de câte aş putea să fac. Sau, pentru că nu stăpânesc tehnici de gestionare a timpului şi a productivităţii, foarte rar le ating pe toate. Sau uneori sunt pur şi simplu leneşă şi sar peste trecerea la fapte şi la atingerea obiectivelor, mai ales dacă e weekend. Uneori sunt doar planificate şi uitate acolo pe lista de lucruri de făcut. Sau dorind să fac cât mai multe, fac multitasking şi mă defocusez repede. Sau pur şi simplu dintr-o dată îmi sare cheful de muncă şi deschid televizorul să mă uit la un film sau două sau trei în aceeaşi zi.

Dar acest articol şi mai ales paragraful următor mi-au dat de gândit şi m-au făcut să mă gândesc la o idee de articol:

„Dacă ești o fire mai leneșă, poți să râzi și să spui “Aaaa, păi n-am făcut nimic de o săptămâna.” Dar nu la asta mă refer. În săptămâna aia în care tu ai impresia că ai fost o putoare mare, ai muncit din greu: învinovățindu-te.” (Raluca Mureşan entuziasm.ro)

CUM O IDENTIFICI?

Inclin să cred că ţi s-a întâmplat şi ţie să te cerţi pentru diferite lucruri. Evident, vorbeşti cu tine la persoana a doua singular ca şi când persoana pe care o cerţi se află în faţa ta şi nu în interiorul tău. Iată cam cum sună în cazul meu:

Acum, pentru că vorbim de autoînvinuire hai să dau exemple pe acest aspect.

„Iar ai mâncat prea mult…!”

„Nu te poţi controla! Să mănânci doar o bucăţică de … ceva dulce şi să laşi restul pe a doua zi.”

„Vai ce greşeală ai putut să faci!”

„Parcă ţi-ai propus să faci, cutare lucru…”

„Oh, am uitat asta!”

„Dacă aş fi făcut X … aş fi ajuns, aş fi atins… aş fi reuşit Y.”

„Dacă m-aş fi trezit la ora 7 aş fi făcut… aş fi reuşit să fac tot ce mi-am propus.”

„Dacă n-aş fi pierdut din vedere cutare, aş fi abordat XYZ şi aş fi făcut… ţărna praf.”

Bineînţeles că atunci când vorbeşti cu tine, nu doar te învinuieşti, ci te mai şi faci în fel şi chip. Exemplu, „Vai, Fănica, ce împiedicată eşti!” atunci când greşesc sau mă împiedic.

„Ce neatentă poţi fi!” „Niciodată nu faci lucrurile cum trebuie!”, „Nu eşti în stare de atâta lucru…” dar despre modul în care te apostrofezi atunci când greşeşti discutăm altă dată.

CE EFECTE ARE ASUPRA TA?

Te opreşte să te bucuri

Incepi să nu te mai bucuri de ceea ce ai sau de ce ai realizat. Pentru că nu îţi mai dai seama ce ai. Nu mai vezi ce ai făcut. Tot ce nu ai făcut te orbeşte să vezi ce ai făcut. Şi dacă nu le mai vezi, nu le mai apreciezi şi evident, nu te mai poţi bucura de ele. Nu mai poţi auzi cuvinte de laudă pentru ceea ce ai făcut bine. Nu mai poţi simţi bucurie, când ai o voce sau un consiliu de voci în mintea ta, care te face să te simţi albie de porci.

Îţi sabotează încrederea în tine

Dacă te străduieşti să îţi creşti încrederea în tine, să ştii că aceste cuvinte te sabotează fără ca măcar să realizezi. Te face să şchiopătezi. Cu cât te auto-învinuieşti, cu atât scade părerea ta despre tine şi evident scad şi rezultatele. Cu cât îţi scad rezultatele, cu atât tinzi să te învinuieşti mai tare şi să îţi sabotezi încrederea în tine şi din nou rezultatele. Parcă ar fi o spirală, o gaură neagră din care aproape că nu mai poţi ieşi.

Te opreşte să progresezi. Te limitează.

Pe măsură ce te învinuieşti începi să îţi formezi convingeri limitative despre tine şi potenţialul tău. Convingeri care şi mai mult te trag în jos şi îţi sabotează şi munca şi eficienţa şi rezultatele.

Nu poţi fi recunoscător

Aşa cum spuneam mai sus, pe măsură ce te auto-învinuieşti, nu te mai poţi bucura de ceea ce ai. Că nu le mai vezi. Şi atunci cum ai putea să fii recunoscător? Îţi vine cam greu să fii recunoscător pentru lucruri pe care le consideri negativesau pentru lipsurile pe care le sesizezi.

Atragi alte lucruri/ evenimente negative

Să te învinuieşti la fiecare pas pentru nereuşite e la fel de toxic cu situaţiile în care dai vina pe alţii. Te face să gândeşti negativ despre singura persoană pe care trebuie să o apreciezi cel mai mult. Şi cu care petreci cel mai mult timp.

Napoleon Hill spunea: „Individul cu o atitudine mentală negativă atrage necazurile aşa cum un magnet atrage pilitura de fier.”

Există o lege a atracţiei universale care spune că lucrurile pe care te concentrezi, cresc. Dacă tu te concentrezi pe părţile tale negative, pe lenea ta, pe slăbiciunile tale, atragi şi mai mult astfel de situaţii.

SOLUŢII

Felicită-te atunci când ţi-ai atins ce ţi-ai propus. Sărbătoreşte! Recompensează-te!

Nu aştepta să te felicite altcineva. Dacă tu te învinuieşti, nimeni n-o să te felicite. Fă-o tu primul.

Niciodată n-o să reuşeşti să faci tot ce ţi-ai propus, decât dacă nu ţi-ai propus nimic. De ce să vezi ce n-ai făcut când poţi foarte bine să vezi ce ai făcut?

Sărbătoreşte!

Când spun să sărbătoreşti nu înţelege că zilnic trebuie să ieşi la o bere cu prietenii pentru că ţi-ai atins obiectivele.

Dar, poţi să te aplauzi.

Singur.

Sau imaginează-ţi că în faţa ta se află un alt EU care îţi întinde mâna şi te felicită.

Oferă-ţi o bătaie prietenească pe umăr atunci când ai atins ce ţi-ai prpus.

Ţi-a reuşit o prăjitură? Poţi să te feliciţi toată ziua.

Ai reuşit să faci curăţenie? Felictă-te!

Sau odată pe lună poţi să te recompensezi sau te sărbătoreşti în limite decente.

În felul ăsta transmiţi creierului tău să facă mai des ce îşi propune, ca să sărbătoreşti mai des.

Şi cu cât te feliciţi mai des şi te recompensezi mai des, cu atât va creşte şi eficienţa ta. Chiar dacă nu devii perfect peste noapte, bucură-te de fiecare pas.

Acceptă-te aşa cum eşti

Nu e nimeni perfect. Nici eu şi nici tu.

Toată lumea are şi calităţi şi defecte. Vezi-ţi mai întâi calităţile şi lucrează zi de zi să le faci şi mai vizibile şi mai strălucitoare.

Pe măsură ce începi să îţi admiri calităţile s-ar putea să nu mai vezi defectele.

E un alt efect de orbire, dar cu efecte pozitive. Şi lucrează în favoarea ta şi a celor din jur.

În loc să tot pui etichete pe tine şi să te critici pentru tot ce nu reuşeşti ca lumea sau deloc, mai bine gândeşte că DUMNEZEU TE IUBEŞTE ŞI TE ACCEPTĂ AŞA CUM EŞTI!

Îmi place povestea pe care o transmite Max Lucado, numită Eşti special (You are special) .

„In această poveste e vorba de un sat de wimiks, făcuţi din lemn de către un sculptor Eli, care are atelierul de lucru pe deal aproape de sat.

Tot ceea ce fac aceşti Wimiks de dimineaţă până seara, este să îşi pună unii altora steluţe aurii sau buline gri.

Dacă cineva întâlneşte un wimik cu lemnul fin şi vopseaua frumoasă, îi pune o steluţă aurie. Dacă cineva se pricepe să sară, să facă giumbucluşuri, să care cutii mari şi grele, primeşte o stea aurie.

Şi de câte ori primeşte o stea aurie, acel wimik se simte foarte bine şi devine şi mai motivat să mai încerce ceva ca să primească tot mai multe stele.

Dar dacă cineva are lemnul zgârâiat, vopseaua căzută, sau cade, primeşte o bulină gri. Şi nu se simte mai bine.

Un astfel de wimik era Puncinello. Era plin de buline gri că nu-i mai venea să iasă din casă. Încercase să sară şi căzuse. Şi ceilalţi wimik i-au dat buline gri. A încercat să le explice de ce a căzut dar dădea nişte explicaţii patetice şi a primit alte buline gri. Atunci când a căzut şi-a zgârâiat lemnul i i-a căzut vopseaua şi a primit alte buline gri. uneori primea buline gri, fără niciun motiv, doar pentru că mai avea şi altele.

Aşa că se simţea tare deprimat.

Dar într-o zi s-a întâlnit cu o wimikă şi aceasta nu avea nici steluţe aurii, nici buline gri.

Încercaseră alţii să pună steluţe pe ea, pentru că li se părea o calitate că nu are buline gri, dar steluţele cădeau şi nu se lipeau de ea. Alţii, au încercat să lipească pe ea buline pentru că era lipsită de steluţe. Dar nici acestea nu se lipeau.

Şi Puncinello şi-a spus:

-Uite aşa aş vrea să fiu şi eu. Să nu se lipească de mine nicio bulină sau stea.

Aşa că a întrebat-o:

-Bună! Cum faci tu de nu se lipeşte de tine nicio steluţă sau bulină?

-Păi, eu nu le dau importanţă. În schimb merg o oră pe zi să petrec în atelierul lui Eli

-Cine este Eli?

-Oh! Este sculptorul care ne-a creat şi ne-a adus la viaţă. Poate ar fi bine să te duci şi tu să vorbeşti cu el.

-Dar o să vrea să vorbească cu mine? Dar ea nu l-a mai auzit. plecase.

Puncinello, a sta, s-a gândit, a urmărit cum alţi wimiks continuau să pună steluţe sau buline şi s-a hotărât să meargă să vorbească cu Eli.

A intrat în atelierul lui şi s-a speriat. A făcut paşi să plece, dar a auzit o voce:

-Puncinello! Puncinello! Hai, vino!

-Ştii cum mă cheamă? întrebă Puncinello.

-Sigur că ştiu. Doar eu te-am făcut, îi răspunse Eli. Oho! Văd că ai supărat ceva wimiks! Ţi-au pus o grămadă de buline.

-Da’ nu e vina mea! Ştii chiar m-am străduit din greu! încercă Puncinello să se dezvinovăţească.

-Lasă, nu e nevoie să-mi dai explicaţii. Cine sunt acei wimiks ca dă dea buline sau steluţe unii altora? Sunt doar wimiks ca şi tine. e mai important ce cred eu despre tine. Iar eu cred că eşti special!

-Eu? Special? Da nu ştiu să fac nimic!

-Tu eşti special pentru că eu te-am creat! Şi eu nu greşesc! Te invit să mai vii pe la mine să mai stăm de vorbă şi în timp n-o să mai ai atât de multe buline.

-De aceea am venit. M-am întâlnit cu o altă wimikă şi nu avea nicio bulină sau steluţă.

-Ştiu. Eu am trimis-o la tine. Îţi promit că dacă vii să mă vezi zilnic, o să scapi de toate aceste buline.

-Dar, cum?

-Va lua ceva timp, dar trebuie să ai încredere în mine. Pentru mine eşti o persoană valoroasă. Acele steluţe sau buline se lipesc de wimiks pentru că au importanţă pentru ei. dar dacă o să continui să vii pe la atelierul meu, o să înţelegi că pentru mine contezi şi eşti special. Şi cu timpul, vei scăpa de acele buline sau steluţe. Pentru că vei ajunge să apreciezi mai mult decât ce spun ceilalţi.

Puncinello se ridică să plece.

-Mai vino şi mâine şi ţine minte, Pentru mine eşti special!

-Cred că a vorbit serios, se gândi Puncinello şi în acel moment, o bulină se desprinse şi căzu.”

Găseşti povestea pe youtube la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=15QuHygLwFU

Concentrează-te pe părţile pozitive.

Analizează-ţi punctele forte.

Scrie-le zilnic până devin convingeri că ai mai multe puncte forte decât motive de autoînvinuire. Lucrează la punctele tale forte şi amplifică-le.

Legea atracţiei universale spune că pe tot ceea ce te concentrezi, creşte.

Analizează-ţi progresele.

Stabileşte-ţi nişte instrumente de măsură şi verificare prin care poţi să ştii dacă ţi-ai atins scopurile.

Fă o listă de sarcini lunare, apoi, detaliază-o săptămânal şi zilnic.

La sfârşitul fiecărei zile bifează toate lucrurile pe care le-ai făcut.

Acum vreo două luni citeam pe facebook o postare a unui blog scris în engleză cu „zece lucruri pe care să le faci zilnic ca să devii mai înţelept”.

Printre acele zece lucruri era scris, „la sfârşitul zilei fă o listă cu toate lucrurile făcute, săvârşite”.

Şi crede-mă că de atunci, zilnic fac o listă de sarcini dimineaţa, o verific constant pe timpul zilei, iar seara înainte de culcare bifez tot ce am făcut.

Atunci când lucrurile importante au fost atinse, merg la culcare cu un sentiment de împlinire. Cu bucurie.

În afară de asta, ajută şi la creşterea încrederii în sine şi auto-aprecierii.

Bucură-te de ceea ce ai! Fii recunoscător!

Fă o listă cu ce ai şi ce poţi.

Ce calităţi şi abilităţi ai.

Ce resurse ai (resurse financiare, resurse umane – prieteni, resurse tehnologice, resurse energetice etc). Fii recunoscător pentru tot ceea ce ai şi ce poţi să faci. Sunt alte persoane care nu au şi nu pot face ca tine.

Învaţă lecţia. În loc de „ah, dacă aş fi…” poţi folosi „data viitoare voi…”

In cartea „Spune pot si vei putea”, autorul Norman Vincent Peale are un subcapitol numit „înlocuieşte dacă aş cu data viitoare” şi face următoarea sugestie.

Atunci când foloseşti expresia „dacă aş fi…” de cele mai multe ori se referă la regretul pentru anumite acţiuni din trecut.

Iar trecutul, e istorie. Nu-l mai putem schimba.

Aşa că nu te ajută prea mult să te gândeşti la ce s-ar fi întâmplat „dacă…”.

Dar poţi să te gândeşti, să te întrebi ce lecţie se desprinde din ce s-a întâmplat.

Apoi reformulează şi spune „data viitoare voi”.

Te ajută mai mult. Pentru că odată ce ai învăţat lecţia, ai luat decizia ce să schimbi în viitor atunci când mai apare situaţia respectivă sau una asemănătoare.

Daca esti interesat de mai multe strategii ca sa combati autoinvinuirea te invit la un seminar gratuit la Galati. Detalii pe link.

Pana pe data de 10 februarie ai reducere 30% la cartea Elibereaza-te de ranile trecutului si redescopera fericirea!

In carte afli de unde se naste acest obicei de a te invinui constant si o strategie eficienta si simpla prin care poti sa o invingi pentru totdeauna, ca sa te eliberezi de ea.

Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.

Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.

AI GRIJĂ CE RĂSADURI PLANTEZI PE CREIER

11 septembrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Zilele trecute am fost la Biserică şi am auzit două pilde care sunt foarte adevărate atât din punct de vedere religios, cât şi al dezvoltării personale.
Aceste pilde sunt legate între ele prin mesajul pe care îl transmit. Şi m-am gândit să fac un articol despre ele pentru ca un număr cât mai mare de oameni să afle despre ele.

Prima pildă: Oile merg la păscut şi mănâncă iarba pe care o găsesc. La prânz când este prea cald, se retrag de la păscut şi încep să rumege ceea ce au mâncat.

Pilda a doua: Moara macină ceea ce-i pui. Dacă pui grâu, obţii făină de grâu, dacă pui secară, obţii făină de secară, dacă pui porumb, obţii mălai. Iar dacă pui pietre, obţii, pietre mărunţite.

La fel se întâmplă şi cu mintea umană.

Ce plantezi aia culegi

Imaginează-ţi mintea umană ca pe o tarla. Ca pe o bucată de pământ pe care trebuie să pui diverse răsaduri. Răsadurile nu sunt altceva decât ceea ce în mod conştient alegi să asculţi, să înveţi şi să te modeleze.
Să ne uităm un pic la oamenii din jur şi să-i ascultăm ce spun:

• Cei care merg la Biserică şi citesc cărţi religioase, vorbesc despre Dumnezeu, despre minunile lui şi despre diferite înţelesuri ale Bibliei sau Sfintei Scripturi. Sunt veseli, dar fără să râdă în hohote şi parcă o lumină izvorăşte din interiorul lor. Ai impresia că aceşti oameni radiază o pace şi o bucurie sufletească. Au ţinute cuviincioase, şi vorbele parcă le sunt proaspăt scoase din cuptor, sunt calde şi prietenoase. Pentru unii, aceşti oameni care citesc cărţile sfinte şi vieţile Sfinţilor şi care vorbesc permanent de Dumnezeu sunt nişte fanatici. Pentru alţii sunt nişte modele demne de urmat.

• Cei care citesc cărţi de gândire pozitivă, gândesc pozitiv şi-i învaţă şi pe alţii să gândească la fel. Vorbesc despre gândirea pozitivă. Privesc încrezători spre viitor. Pentru ei, problemele sunt provocări sau chiar oportunităţi. Îi vezi zâmbind şi fiind fericiţi pentru că aleg să fie fericiţi. Pentru că aleg să gândească pozitiv. Aleg să vadă partea bună a lucrurilor sau partea plină a paharului. Pentru mulţi, ei sunt doar nişte visători care ignoră problemele şi greutăţile vieţii, dar ei ştiu că nu le ignoră, ci le înfruntă cu atitudinea omului conştient că le poate învinge.

• Oamenii de afaceri şi cei ce citesc cărţi despre bani vorbesc despre bani şi despre câte posibilităţi de a-i multiplica au. Ei sunt modele pentru cei ce vor să câştige bani sau sunt surse de plictiseală dacă se întâmplă să fie în apropierea celor care nu sunt interesaţi de bani. Pe ei îi auzi adesea spunând. „banii nu sunt cel mai important lucru în viaţă, dar lipsa sau prezenţa lor afectează multe dintre lucrurile importante ale vieţii”. Sau cum spune un cântec românesc cântat de Andra, „Banii n-aduc fericirea, dar te-ajută să-ntreţii iubirea”.
• Cei care se uită la filme de groază vorbesc doar despre monştri, despre vampiri şi cine mai ştie ce alte grozăvii. Sunt persoane speriate că cine ştie ce li se poate întâmpla.

• Ce-i care citesc poveşti îşi reprezintă multe aspecte ale vieţii sub forma unor poveşti. Au voci calde şi melodioase şi parcă tot ce-ţi spun te unge la suflet.
• Cei care citesc cărţi şi articole de specialitate, vorbesc de specialitatea respectivă, de ceea ce au mai aflat în acele cărţi sau materiale ştiinţifice. Dacă te afli în preajma lor şi eşti de altă specializare s-ar putea să te plictiseşti. Sau ai putea să supraevaluezi inteligenţa lor. Dar dacă ei citesc şi se informează doar despre ştiinţa respectivă, nu-i normal să fie nişte experţi în domeniu?

• Cei care se uită la filme de acţiune vorbesc despre arme, împuşcături, condus cu viteze foarte mari (ca la curse). Sunt nervoşi, agitaţi şi permanent puşi pe harţă. Au impresia că toţi oamenii sunt violenţi şi soluţia pentru a supravieţui este să fii tu însuţi foarte violent.
• Cei care se uită la diferite show-uri, povestesc despre acestea şi despre glumele mai mult sau mai puţin deşănţate auzite la televizor. Se cred haioşi că spun glume pe care nu le ştiu cei ce nu urmăresc programele respective.

• Cei care se uită la emisiuni sportive, vorbesc de rezultatele sportivilor şi de munca lor.
• Cei care se uită la ştiri se îngrozesc să mai iasă din casă (mai ales seara după anumite ore), şi nu vorbesc decât despre nenorocirile auzite, de modul în care preşedintele l-a criticat pe nu ştiu ce demnitar şi invers. Aceşti oameni sunt stăpâniţi de teamă şi de neîncredere. Se aşteaptă la pericol şi tragedii la fiecare pas. Şi pentru că au aşteptări atât de negative, au parte de asemenea întâmplări foarte negative. Dar întotdeauna e altcineva vinovat. Oricine altcineva, inclusiv Dumnezeu, numai ei nu. Pentru ei singura realitate este cea prezentată pe micul ecran sub formă de crime, jafuri şi alte orori. Refuză să mai accepte alta.

Ce pui în minte ta nu-ţi poate lua nimeni

Mi-amintesc că într-una din cărţile sale, Robert Kiyosaki spune că unei cunoştinţe de-a lui i s-a întâmplat să fie jefuită. Hoţii i-au spart casa şi i-au luat… ce? Televizorul, laptopul, sistemul audio, bani şi alte câteva bunuri. Dar nu s-au atins de o singură carte din bibliotecă. De ce? Păi ce să facă hoţii cu cărţile? Eventual să le vândă la anticariat să obţină alţi bani. Că doar n-o să le citească. Dacă le-ar citi ar afla informaţii foarte valoroase, cum ar fi cele legate de modul în care cunoştinţa lui Robert Kiyosaki a făcut acei bani. Iar faptul că avem o bibliotecă imensă, nu garantează că o avem şi în cap. Până nu citim cartea, nu intră singură în mintea noastră.

Ce pot să-ţi fure hoţii? Să-ţi spargă conturile bancare şi să-ţi lichideze conturile de bani, să-ţi fure bunurile materiale din casă, să-ţi fure identitatea şi să treacă drept TU. Dar nu-ţi pot fura ce se află în mintea ta. Pentru că altfel ar fi la fel ca tine. Şi dacă tu eşti o persoană religioasă şi citeşti cărţi pentru îmbogăţirea sufletului, hoţii, ar deveni şi ei mai bogaţi sufleteşte şi mai cinstiţi. Dacă eşti o persoană care citeşte cărţi despre gândire pozitivă sau despre bani şi hoţii ţi-ar fura ce e în mintea ta, ar deveni şi ei la fel de buni ca tine şi nu ar mai avea nevoie să-ţi fure bunurile materiale. Pentru că ar şti şi ei ce şi cum să facă.

Am citit în atâtea cărţi (şi cred că este adevărat) că este dovedit ştiinţific următorul contrast. Dacă un om câştigă la loto o sumă foarte mare, în câţiva ani ajunge mai sărac decât înainte de câştig. Pentru că nu are mintea formată să manipuleze sume atât de mari. Iar oameni de afaceri milionari sau chiar miliardari care din diferite motive au pierdut toată averea, în câţiva ani şi-au revenit. Pentru că mintea lor a fost cea care a creat acea avere.
Eu am citit despre miliardarul Donald Trump că a fost la un moment dat în pericol de a da faliment şi apoi şi-a revenit şi chiar şi-a mărit averea.

Concluzia:

Aşa cum moara macină ce-i pui în ea, cum oaia rumegă iarba pe care a mâncat-o, aşa şi omul e frământat de gânduri legate cu ceea ce intră în mintea lui. Şi despre ce-l frământă în minte, despre aia va şi vorbi.

Exerciţiu:

Fă un grafic cu ceea ce intră în mod frecvent în mintea ta. Ce fel de informaţie? Analizează cum te afectează informaţia care intră în mintea ta. S-ar putea să nu fie deloc aşa cum am scris eu în acest articol. S-ar putea să fie altceva decât cele scrise de mine aici.
Te aştept să-mi spui.
*** Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.
Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.

Numele Tău Este Puternic

6 septembrie 201422 octombrie 2020 Fanica Rarinca Lasă un comentariu

Multe din numele de familie au rădăcini româneşti adânci, provenind din numele familiilor vechi de boieri ale ţării. Altele ne arată ocupaţia pe care o aveau strămoşii noştri şi sub ce „nume” sau poreclă erau cunoscuţi în perioada vieţii lor.

Am căutat pe internet şi am găsit liste cu nume de familii româneşti. Iorgu Iordan a făcut un dicţionar al numelor de familie româneşti. Dacă tastezi numele pe care îl cauţi poţi vedea o secţiune din pagina cărţii cu numele căutat sau ceva asemănător. Câteva materiale ajutătoare, precum dicționare de nume, vei găsi la sfârșitul acestui articol.

Prenumele româneşti, au cel mai adesea nume de sfânt, pentru că poporul român cinsteşte sfinţii ca pe prietenii lui Dumnezeu. Iar aceste prenume, au şi ele însemnătatea lor.

Să luăm de exemplu, prenumele Maria. Cuvântul are o semnificaţie complexă dar cea mai cunoscută traducere este de „stea a mării”.

Pe internet am găsit un site unde poţi să verifici ce înseamnă prenumele tău. La finalul acestui articol vei găsi și un dicționar de prenume.

Ca profesor am văzut mulţi copii scriindu-şi numele de câteva ori pe diferite foi şi în diferite stiluri. Şi m-am gândit „ce copilărie!” Apoi, parcă mi-am amintit foarte vag că şi eu făceam operaţii asemănătoare pe când eram copil. Aşa că m-am amuzat teribil.

Doar că odată cu adolescenţa uităm să mai fim copii şi să mai facem lucrurile pe care le făceam atunci. În prezent adulţii care îşi scriu atât de mult numele sunt cei care ştiu şi cred că numele lor are o deosebită putere şi influenţă asupra lor. O fac în mod conştient pentru a creşte încrederea în sine şi pentru a da şi mai multă valoare numelui său.

Numele tău are putere asupra ta

Am citit că numele tău are putere asupra ta. Iar dacă îl scrii de foarte multe ori, duce la creşterea încrederii în sine, la fortificarea sinelui.

Însă se poate întâmpla să ai un nume de familie cu semnificaţie negativă. Mi-amintesc că am avut un elev numit Perdevară. Evitam să îl strig pe numele de familie. Tocmai pentru că ştiam că numele e puternic. Însemnătatea numelui tău poate determina ce poți sau ce nu poți face în viață.

Apoi, am citit că toate cuvintele pe care le folosești au putere asupra ta. Deci, cu atât mai mult are putere numele pe care ești strigat zi de zi şi cu care îți vorbești ție însuți/ însăți.

De ce nu îţi place numele?

Mulţi copii îmi spun că nu le place prenumele pe care îl poartă.

Şi mi-amintesc că pe când eram adolescentă nici mie nu-mi plăcea numele meu. Ştiam că numele meu este o prescurtare de la Ştefan. Iar în satul nostru era o femeie mai în vârstă numită Ştefana care avea laba piciorului tăiată la ambele picioare şi era vai de capul ei. Şi câteva colege mai răutăcioase asociau prenumele meu cu prenumele ei. Şi-l pronunţau pe un ton de denigrare. Aşa că îmi era ruşine cu numele şi prenumele pe care le aveam. Mă simțeam umilită, asociată cu o persoană cu handicap și chiar credeam ce spuneau.

Verifică şi tu care ar fi motivul pentru care nu îţi place prenumele sau numele pe care îl porţi. Oare nu cumva cineva asociază sau chiar tu asociezi numele tău cu altă persoană negativă sau de care nu-ţi place, dar poartă acelaşi nume cu al tău?

Oare nu cumva ai auzit numele tău rostit pe un ton dispreţuitor?

Abia în facultate am înţeles adevărata valoare a numelui meu. Când am citit sau auzit că Ştefan înseamnă „cunună, coroană pe care o poartă un învingător în luptă”, am înţeles ce putere și frumusețe are numele meu. Tot în facultate o profesoară mi-a zis că numele Rarinca a fost prenume în Moldova medievală. Am căutat pe internet ce ar putea să însemne numele meu de familie, dar nu am găsit. Însă am constat că rimează cu prenumele Fănica şi sună ca o poezie. De atunci îmi place foarte mult numele pe care îl port. Sunt mândră și fericită că mă numesc așa.

Cum poţi face să îţi placă numele sau prenumele tău?

Găseşte pe cineva pozitiv sau cu renume care poartă numele tău şi rosteşte-ţi numele cu aplomb. Cu respect. Cu veneraţie. Cu mândrie. Ca şi când ai striga numele acelei personalităţi;
Găseşte traducerea numelui tău. Numele tău înseamnă ceva şi te poate ajuta să-ţi împlineşti destinul şi viaţa.
Găseşte poezia sau muzicalitatea numelui tău. Fă-l să sune bine de tot.
Scrie-l de foarte multe ori (am citit că e bine să-l scrii de cel puţin 50 de ori pe zi). Îţi va da încredere în tine şi forţă.
Crede în numele tău!
Fii mândru de numele tău!

Construieşte un brand în jurul numelui tău

Numele tău este asociat de ceilalţi oameni cu caracterul tău. Dacă eşti o persoană de încredere, dacă eşti o persoană cu tărie de caracter, cu respect de sine şi de semeni etc., atunci când cineva rosteşte numele sau prenumele tău se va gândi la tine şi la calitatea ta.

Dacă eşti o persoană care nu-şi respectă angajamentele sau ai obiceiuri neplăcute, iarăşi, cei din jur vor asocia numele tău cu obiceiul cel rău.

Cu toţii avem şi calităţi şi defecte. Aşa că fii o persoană care-şi pune în valoare calităţile. Pentru ca oamenii să se gândească la numele tău cu plăcere. Iar asta îţi va afecta şi modul în care te priveşti tu şi îţi vezi sau îţi auzi numele. Pentru că ceea ce auzim şi vedem de multe ori coincide cu credinţele şi convingerile noastre interioare.

Fă ca numele tău să răsune cu bucurie, cu entuziasm din gura celor din jur.

Am auzit mai demult expresia: „Când rosteşte numele cutare, parcă i se umple gura”. Fă ca numele tău să umple gura şi inima tuturor.

Dar în primul rând fă ca numele tău să umple de bucurie şi plăcere gura şi inima ta!

Dicționar de nume de familie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_de_familie

Dicționar de prenume

*** Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.

Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

PUTEREA LEULUI

2 septembrie 201424 septembrie 2017 Fanica Rarinca 1 Comentariu

PUTEREA LEULUI

(Obiceiuri mici şi zilnice care îţi schimbă viaţa III)

In acest articol nu este vorba de leul din savană, regele animalelor. Nu. Este vorba de leul românesc, cel pe care îl folosim zilnic la cumpărături.

Ce poţi să cumperi în prezent cu un leu? Să vedem:

– o pâine

– unul sau doi covrigi

– o îngheţată wafe

– 10 bomboane

– două sau trei eugenii (depinde şi de unde le cumperi)

– un corn cu ciocolată de la patiserii

– o banană

– două-sau trei mere (de alea româneşti la 2,5 lei kg)

– un iaurt

– două ouă

– o brichetă sau o duzină de chibrituri

– o pungă de pufuleţi

– alte câteva mărunţişuri

La salariile pe care le avem aici în România şi la preţurile care sunt la produsele de cumpărat de cele mai multe ori rămânem fără bani la câteva zile de la salariu. Sau, mă rog, fără bani pentru alte lucruri. Asta pentru că, de cele mai multe ori alegem să-i plătim pe alţii înaintea noastră.

Primii noştri bani din salariu se duc la stat, chiar înainte să-i vedem în mână. Se duc sub formă de impozit, contribuţii pentru sănătate, pentru pensii etc. Asta înseamnă că înainte ca tu să beneficiezi de bani, plăteşti mai întâi la stat.

Apoi, evident rate şi facturi. Adică, iar, înainte să te plăteşti pe tine, să te bucuri de banii primiţi, banii de pe munca ta, se duc la diferiţi agenţi de furnizare a unor produse sau servicii.

Ce rămâne se duce pe mâncare şi eventual pe îmbrăcăminte sau încălţăminte sau alte produse.

Asta înseamnă că TU BENEFICIEZI ABIA LA URMĂ DE BANII DIN MUNCA TA.

Iar dacă nu mai scapi de datorii, nici măcar nu mai beneficiezi de ei.

Robert Kiyosaki ne pune că prin toate ratele nu suntem altceva decât nişte sclavi la companiile de la care am luat produse sau servicii pe credit.

Ce ne sfătuiesc marii finanţişti ai lumii, prin cărţile pe care ni le pun la dispoziţie? Să ne plătim mai întâi pe noi. Adică să facem ceva economii.

ECONOMIILE

S-ar putea să spui că tu nu poţi să pui bani deoparte, oricât ai încerca. Îţi spun eu, că dacă ai credite şi ai de achitat rate lunare, nu e vorba de faptul că nu poţi ci, de faptul că nu ţi-ai propus cu adevărat. Adică e o problemă de voinţă, nu de putere.

Există expresia că dacă vrei să ieşi din casă, cheltui bani. Vreau să-ţi spun că sistemele de plăţi au evoluat atât de mult, că nici nu mai e nevoie să ieşi din casă ca să cheltui bani.

Dar ce-ai zice de economii? Ce ai zice dacă ai economisi UN LEU PE ZI ÎN FIECARE ZI?

E prea complicat pentru tine?

Gândeşte-te că ce faci în fiecare zi devine obicei şi apoi tipar de existenţă. Îţi intră atât de mult în obişnuinţă şi în felul de a fi, că nu te mai poţi lăsa de obicei. Şi nici nu-ţi mai dai seama când faci sau ce faci.

Dacă pui deoparte un leu pe zi, într-un an de zile economiseşti 365 de lei.

Ce poţi să cumperi cu 365 de lei în prezent?

Dacă eşti mamă, ai tendinţa să te „sacrifici” şi să nu-ţi mai cumperi anumite lucruri pentru că au prioritate copiii. Aşa că dacă pui pentru tine zilnic un leu într-un plic, sau într-o cutie sau poate într-un borcan, într-un an economiseşti 365 de lei. În perioada în care sunt reduceri în magazine, poţi să mergi şi să îţi cumperi pentru tine, tot ceea ce nu-ţi permiţi în general. Un costum de haine, sau poate o pereche de pantofi sau altceva ce îţi doreşti foarte mult.
Un bilet de participare la un seminar de dezvoltare personală. Evident, ştiu multe persoane care spun că ar dori să se dezvolte personal, dar când aud că biletele de participare la aceste seminarii costă, spun că nu au bani. Nicio problemă. Pune un leu pe zi într-un borcan şi vei avea bani.
E posibil să se ivească o oportunitate de afaceri, de investiţii care să ajungă la o sumă apropiată. Ce te faci dacă nu ai nimic pus deoparte? Nu-i aşa că ratezi oportunitatea? Apoi dai vina pe criză sau pe alţii.
Rechizitele şi cărţile necesare unui copil la începerea anului şcolar. Pe moment, habar n-am cât îl ajunge pe un părinte să îşi echipeze copilul pentru şcoală. Dar dacă ne gândim că are nevoie de ghiozdan, caiete de toate tipurile, creioane colorate, penar, pixuri sau stilouri noi, plus uniformă, încălţări, s-ar putea ca cei 365 de lei să nu-i ajungă pentru un copil. Dar să spunem că în general cam atât costă. Dacă ai un copil, poţi să economiseşti un leu pe zi, dacă ai mai mulţi copii, poţi să economiseşti câte un leu de fiecare. Etc.

Dacă ai un venit aşa de mic, că nu-ţi permiţi să pui deoparte un leu pe zi, încearcă măcar cu 0,5 lei pe zi. într-un an de zile economiseşti 182,5 lei. Tot e ceva. Cu siguranţă este mult mai mult decât nimic.

Dacă faci parte din categoria de oameni cu venit peste 1000 de euro lunar, s-ar putea să nu ţi se potrivească această idee de a economisi un leu pe zi. Vezi dacă nu cumva ţi se potrivesc ideile de mai jos.

CATEGORII DE ECONOMISIRI

T. Harv Ecker în cartea lui, Secretele minţii de milionar ne dă câteva exemple de economisiri.

10% din venitul lunar.

De fapt, finaţiştii lumii ne spun că e bine să punem deoparte:

10% pentru economii,
10% pentru distracţii,
10% fond pentru caritate,
10% pentru educaţie şi dezvoltare personală,
10% pentru investiţii (care să aducă profit).

Şi că ar trebui să ne descurcăm cu doar 50% din venit. Pentru mine n-a funcţionat chiar aşa. Dar cu economisirea a 10% din venit, am reuşit. Poate nu mereu.

Ce ne învaţă aceşti finanţişti? Ca fondul de economii, să-l numim ECONOMII, şi nu bani albi pentru zile negre. Motivul? DACĂ TE AŞTEPŢI LA ZILE NEGRE, LE VEI AVEA. Aşa că pur şi simplu poţi să creezi un fond de economii, de care să nu te atingi. Niciodată. Lasă-l să crească. În timp, pentru că banii atrag bani şi cu cât sunt mai mulţi, cu atât atrag mai mulţi, o să ai un fond considerabil de bani economisiţi.

2. un cent dublat în fiecare zi.

Ziua întâi un cent. Ziua a doua, doi cenţi. Ziua a treia, patru cenţi. Ziua a patra, opt cenţi. Ziua a cincea 16 cenţi. Ziua a şasea, 32 de cenţi. Ziua a şaptea, 64 de cenţi … Te-ai prins, da? Ideea e că într-o lună de 31 de zile ajungi la peste 10 milioane de dolari. Dacă nu mă crezi fă singur calculele.

La această variantă eu îţi propun să pui zilnic doar un leu. Fără să-l dublezi. Dacă faci zilnic operaţia şi se transformă în obicei, în timp, pe măsură ce veniturile ţi se diversifică, poţi să treci şi la varianta de un cent sau un leu dublat în fiecare zi.

Cred că e mai important obiceiul decât suma pe care o pui deoparte.

3. o anumită sumă fixă în fiecare lună

Dacă nu poţi să pui deoparte nici 10% din venit, nici un cent dublat în fiecare zi, poţi să economiseşti o sumă fixă în fiecare lună. Stabileşti singur cât şi când.

PLANIFICĂ-ŢI DIN TIMP EVENIMENTELE SAU ACHIZIŢIILE IMPORTANTE

Odată ce începi să îţi faci obiceiul de a economisi, începi să îţi planifici şi evenimentele sau achiziţiile pe care vrei să le faci. De ce? Ca să nu te destabilizezi financiar sau să le obţii prin credite.

Ai o nuntă. De cele mai multe ori, data nunţii e cunoscută cu câteva luni înainte (mai puţin a mea, că am stabilit-o în două săptămâni). Economiseşti ca să nu te dai peste cap şi să rămâi fără bani, mai ales că pe lângă darul pe care-l faci îţi mai cumperi şi ţinute şi pantofi şi alte accesorii. Toate acestea te pot ajunge la un salariu dintr-o lună. Şi poate că tocmai de aceea numeşti contribuţia ta amendă pentru că o simţi ca pe o datorie, ca pe o obligaţie. Ca să nu mai numeşti contribuţia ta amendă, începe să economiseşti lunar o anumită sumă de bani. Cât? Păi depinde de cât vrei să le oferi şi cât timp ai la dispoziţie. Împarţi suma de dar la numărul de luni şi ai obţinut suma pe care să o economiseşti. O să vezi că în luna nunţii nu mai ai de scos din buzunar tot salariul tău sau să te mai şi împrumuţi. Şi n-o să-ţi mai fie atât de greu. Eu am procedat aşa pentru nunta fratelui meu. Mi-a fost mult mai uşor în luna respectivă.
Vrei să pleci într-o excursie. Fie că plănuieşti să pleci în concediu în ţară sau peste hotare, deplasarea, cazarea, masa, costă. Plus alte cheltuieli. Haine potrivite, încălţări adecvate, alte echipamente, alte cheltuieli. Şi uneori costă mai mult decât îţi poţi permite. Plus banii de buzunar pe care vrei să-i ai ca să-ţi iei ceva suveniruri sau o îngheţată, o intrare la un muzeu etc. Gândeşte-te cât costă totul şi economiseşte lunar o parte din suma de care ai nevoie. Dacă vrei să pleci în altă ţară, poţi să economiseşti direct în euro. Aşa tentaţia de a-i cheltui atunci când apar urgenţe financiare e aproape de zero. Să zicem că pui deoparte 50 de euro în fiecare lună. Într-un an faci economii de 600 de euro. Şansele să pleci într-o călătorie cresc.
Vrei să faci o achiziţie mai costisitoare. Să zicem că vrei să cumperi ceva care costă cam 1000 de lei. Poţi să economiseşti 2,7 lei pe zi sau 84 lei pe lună.

Ideea este că nu mai laşi lucrurile la voia întâmplării. Ţi le stabileşti din timp când vrei să se întâmple. Şi lucrezi la ele ca să se întâmple. Aşa cum vrei tu.

STABILEŞTE-ŢI PRIORITĂŢI FINANCIARE

In acest articol am dat câteva idei pentru care să economiseşti bani. Dacă le consideri importante pe toate şi începi să faci un plic pentru concedii, un plic pentru rechizite, un plic pentru nuntă, un plic pentru … te destabilizezi financiar. Exact ca atunci când scoţi toată suma din buzunar atunci când ai nevoie. De aceea, iată ce îţi sugerez.

Scrie 10 lucruri pe care ţi le doreşti într-un an de zile. Reciteşte-le şi pune în dreptul lor suma aproximativă de care ai nevoie pentru a le îndeplini. Apoi alege obiectivul financiar cel mai important sau pe cel mai costisitor dacă e şi foarte important şi începe să strângi bani pentru el în mod echilibrat.

ATENŢIE! Rezistă tentaţiei de a lua bani din economii ca să îţi achiţi urgenţele. Crede-mă că ştiu cât e tentaţia de mare. Odată ce ai început să iei bani din economiile făcute, e foarte greu să-i mai pui înapoi. Apoi gândeşte-te! Pentru lucruri importante găseşti întotdeauna bani. ÎNTOTDEAUNA. Dacă vrei să te împrumuţi, pentru ce e mai uşor să obţii bani? Pentru că ţi s-a spart o ţeavă şi te inundă, sau ca să pui bani în plicul de concediu?

ÎNVAŢĂ-ŢI ŞI COPIII SĂ FACĂ ECONOMII

Evident, cel mai bun mod de a-ţi educa copiii, este prin exemplu personal. Dacă tu economiseşti, învaţă-i şi pe copii valoarea banilor şi învaţă-i să facă la fel

Din ce am văzut ca profesor, copiii primesc bani de pacheţel zilnic. Unii nu primesc şi se mulţumesc să mănânce cornul şi laptele oferite de guvern. Unii primesc chiar şi 10 lei sau mai mult pentru pachet în fiecare zi. Crezi că mai vor laptele şi cornul? Nu. Se joacă cu ele sau le aruncă. În cel mai fericit caz le dă altora care nu au.

Dar majoritatea elevilor au zilnic la ei cam 2-3 lei pentru pacheţel. Sau mai mult. Învaţă-ţi copilul ca din cei 2-3 lei pe care îi primeşte, să economisească măcar 0,5 de lei în fiecare zi. Spune-i că cei 0,5 lei economisiţi zilnic, înseamnă 2,5 lei într-o săptămână (şcolară), adică cam 10 lei pe lună sau 100 de lei pe an şcolar.

Mai spune-i că acei bani economisiţi are libertatea să şi-i folosească cum îi place lui. Dacă vrea să-şi cumpere ceva ce tu nu îţi permiţi, încă, îşi poate cumpăra. Sau poate acoperă parţial costul unei excursii în care vrea să meargă. Sau îşi cumpără o minge sau … orice îşi doreşte şi se încadrează în suma strânsă. Crede-mă că dacă îi explici de ce e bine să economisească şi îi dai şi tu exemplu, nu va fi greu pentru copilul tău să evite să cheltuiască până la ultimul bănuţ, doar pentru că ştie că va primi alţii a doua zi.

AVANTAJELE ECONOMIILOR

te disciplinează. Te ajută să îţi propui scopuri financiare, să te angajezi în procesul de economisire şi să te ţii de angajament până îţi atingi scopul.
creează obiceiuri de a nu cheltui până la ultimul bănuţ. Specialiştii spun că e nevoie doar de 30 de zile de acţiune repetată zilnic pentru ca acea acţiune să devină obicei şi să intre pe pilot automat. Doar 30 de zile faci o activitate în mod conştient şi depui efort să-ţi aminteşti, apoi, devine obişnuinţă. Odată ce te obişnuieşti să strângi bani şi să-i pui deoparte ştii mai bine cum să te descurci pe vremuri de criză.
te obişnuieşti să ai parte de recompensă întârziată. Autorii de cărţi de educaţie financiară ne spun că o diferenţă majoră între cei săraci şi cei care au bani, este că cei din categoria a doua au învăţat să-şi amâne recompensele pentru atunci când şi le permit. Cei bogaţi sau cu bani, nu pleacă în excursie şi nu îşi cumpără bunuri cu bani din credite. Ci cu bani din profituri. În cel mai rău caz se recompensează cu bani din economii. Dar pentru ei, este mai important să facă economii şi investiţii, mai mult chiar decât confortul personal. Îmi amintesc că Robert Kiyosaki spune că la începutul afacerii lor, aveau atâtea dificultăţi financiare, că dormeau în maşină sau pe la rude. Şi toată lumea îi întreba de ce nu îşi iau o slujbă? Pentru că voiau să fie liberi. Sau că Kim Kiyosaki si-a cumpărat maşina pe care şi-o dorea din banii obţinuţi ca profit. În felul ăsta maşina a fost un premiu (pe care l-a iubit). Dacă o cumpăra cu bani din credit, maşina o făcea să muncească precum o sclavă şi ar fi urât maşina. Cred că avem mare nevoie de lecţii pe tema asta.
îţi planifici viaţa. Nu mai laşi lucrurile la voia întâmplării. Că dacă o fi, o fi. Ţi le planifici tu. Şi evenimentele şi viaţa financiară. Şi atunci nu mai eşti ca într-o barcă în largul mării la soarta vânturilor şi a furtunilor, ci eşti într-o corabie cu motor foarte puternic care face faţă vicisitudinilor.
eşti pregătit şi pentru oportunităţi. Dacă îţi faci obiceiul de a economisi şi să nu ca să ai bani albi pentru zile negre, ci ca să ai bani în caz că se iveşte o oportunitate, când acestea apar, ai finanţele de care ai nevoie. Trebuie doar să alegi cea mai bună sau cele mai avantajoase oportunităţi.

Dacă tu mai cunoşti alte idei sau criterii de a face economii, te rog să ni-l împărtăşeşti într-un comentariu. Dacă ştii şi alte avantaje ale economisirii banilor, iarăşi te rog să scrii mai jos ca să se folosească şi alţi cititori.

*** Dacă ţi-a plăcut acest articol aştept comentariile tale pe blog, pe email sau pe reţelele de socializare.

Dacă îl consideri util şi pentru alţii, poţi să îl trimiţi mai departe apăsând butoanele like, share sau forward.

Puterea perspectivei

E corect?

Ce-i de făcut?

La final

Partajează asta:

Analiza cărţii „Organizează-te!” de Chris Crouch

Partajează asta:

Ce sunt valorile?

Unele valori le ai din copilărie

Alte valori se schimbă în timp

Cum afli ce este cel mai important pentru tine?

Valorile tale trebuie să fie conforme cu scopurile tale

Partajează asta:

Emisfera stângă controlează partea dreaptă a corpului.

Emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului.

Sinergie

Ambidextria

Tehnici de dezvoltare a ambelor emisfere cerebrale

Partajează asta:

CUM TE VEZI TU?

CUM TE VĂD MEMBRI FAMILIEI?

CUM TE VĂD PRIETENII ŞI COLEGII?

CUM AI VREA SĂ FII VĂZUT?

CONTRASTE DE IMAGINE

ASEMĂNĂRI DE IMAGINE

Partajează asta:

DE CE NU EXISTĂ N-AM AVUT DE ALES

Perspectiva religioasă

E o minciună

Încerci să îţi eliberezi conştiinţa şi dai vina pe altcineva

ORI TRĂIEŞTI CU PROBLEMA, ORI GĂSEŞTI SOLUŢII

IMPLICAŢIILE ALEGERILOR

Efecte în lanţ

Ne hotărăsc cursul vieţii

Influenţează destinul altora

Influenţează generaţii de oameni

Liberul arbitru

Partajează asta:

CUM O IDENTIFICI?

CE EFECTE ARE ASUPRA TA?

Te opreşte să te bucuri

Îţi sabotează încrederea în tine

Te opreşte să progresezi. Te limitează.

Nu poţi fi recunoscător

Atragi alte lucruri/ evenimente negative

SOLUŢII

Felicită-te atunci când ţi-ai atins ce ţi-ai propus. Sărbătoreşte! Recompensează-te!

Acceptă-te aşa cum eşti

Concentrează-te pe părţile pozitive.

Analizează-ţi progresele.

Bucură-te de ceea ce ai! Fii recunoscător!

Învaţă lecţia. În loc de „ah, dacă aş fi…” poţi folosi „data viitoare voi…”

Partajează asta:

Ce plantezi aia culegi

Ce pui în minte ta nu-ţi poate lua nimeni

Concluzia:

Exerciţiu:

Partajează asta:

Numele tău are putere asupra ta

De ce nu îţi place numele?

Cum poţi face să îţi placă numele sau prenumele tău?

Construieşte un brand în jurul numelui tău

Partajează asta:

PUTEREA LEULUI

(Obiceiuri mici şi zilnice care îţi schimbă viaţa III)

ECONOMIILE

CATEGORII DE ECONOMISIRI

10% din venitul lunar.

2. un cent dublat în fiecare zi.

3. o anumită sumă fixă în fiecare lună

PLANIFICĂ-ŢI DIN TIMP EVENIMENTELE SAU ACHIZIŢIILE IMPORTANTE

STABILEŞTE-ŢI PRIORITĂŢI FINANCIARE

ÎNVAŢĂ-ŢI ŞI COPIII SĂ FACĂ ECONOMII

AVANTAJELE ECONOMIILOR

Partajează asta:

Fanautodidact

Cele mai citite articole

Categorii