Cum Să Scapi De Tiparul Datoriilor?

În articolul trecut, întitulat Cum să faci economii, încât lună de lună să fii pe plus ți-am vorbit despre 5 tehnici de a economisi. Dintre acestea, trei tehnici erau de economisire zilnică, pentru a se instala obiceiul, și ultimele două erau planuri de economii lunare.

Dacă faci economii, dar continui să cumperi pe datorie, nu ajungi prea departe, pentru că valoarea ratelor și a dobânzilor s-ar putea să depășească valoarea economiilor.

Astăzi, o să-ți vorbesc despre o altă strategie în legătură cu banii.

Așa cum îți spuneam în povestea mea, am avut un tipar al datoriilor. Îmi achitam facturile cu întârziere, mă împrumutam de la colegi, iar după ce au apărut cardurile de cumpărături, am apelat la acestea. Inițial îmi propuneam să fac cumpărături cu plata în rate egale fără dobândă, dar după aceea, ajungeam să plătesc doar valoarea minimă lunară și am ajuns să plătesc rate considerabile, care reprezentau aproape 5-10% din salariu.

Crezi că m-am mulțumit doar cu un singur card?

Nu. Am avut două sau trei. Și nu mai reușeam să le fac față.

Pentru a discuta despre planuri de achitare a datoriilor, mi-am propus să-ți  vorbesc despre două categorii de strategii. Una în plan fizic, legată de bani și cealaltă categorie de strategii despre emoțiile și tiparele tale emoționale și energetice care stau în spatele fiecărei decizii de cumpărare.

Este cunoscut faptul că luăm decizii în funcție de cum ne simțim, în funcție de emoțiile pe care le trăim. Apoi, le justificăm din punct de vedere logic.

Planul emoțional pentru a scăpa de datorii

 

Acest plan este cel mai dezvoltat pentru că banii sunt o manifestare, o reflectare în plan fizic a ceea ce există în interiorul tău.

Am început cu acest plan, pentru că orice persoană care are rezultate și succes, se bazează pe 80-90% mentalitate, emoții și convingeri din toată acțiunea. Oamenii de succes acționează mai mult asupra lor ca persoană și decât acționează asupra afacerii lor.

Conștientizare

 

Primul pas spre vindecare este acela de a conștientiza.

Ce necazuri îți aduc creditele? Dar beneficii? Pe termen lung, care sunt mai importante, mai mari?

Aceste întrebări te ajută să aduci claritate în mintea ta.

Fiecare obicei pe care îl ai, oricât ar fi de neplăcut îți aduce niște beneficii și niște neplăceri. Dacă în mintea ta beneficiile sunt mai mari, vei continua acel obicei. Dacă necazurile sunt mai mari, le vei schimba.

Amână decizia de cumpărare cu o oră sau chiar cu o zi. Dacă sunt obiecte de valoare, amână decizia și mai mult. Urmărește cum te simți, dacă te mai gândești la acel obiect sau dacă mai simți că ai mare nevoie de el?

Decizie

 

Pentru a scăpa de datorii ai nevoie să iei o decizie în acest sens. Faci o declarație scrisă, în care îți iei angajamentul să nu mai faci alte datorii. Apoi, o semnezi.

Subsemnatul………………. mă angajez să-mi fac un plan de achitare integrală a datoriilor curente și să mă opresc să mai fac altele. Data și semnătura.

După aceea o citești zilnic, încât să te angajezi din toată ființa ta să nu mai faci alte datorii.

Luând o astfel de decizie și citind-o zilnic, când ajungi în fața produsului care te ispitește, începi să te gândești de două sau trei ori dacă să-l achiziționezi.

 

Convingeri

 

Îmi aduc aminte că pe când eram copil, am auzit-o odată pe o vecină, criticându-i pe părinții mei că aceștia au refuzat să facă credite pentru a-și cumpăra diverse bunuri, pentru că tatăl meu ar fi zis: Și dacă mor în timpul ăsta, cine plătește? Vecina care avea și niște venituri frumoase și ocazional mai făcea și credite la bancă mi-a zis: Dacă vrei să faci ceva, sau să ai ceva, trebuie să mai iei câte un împrumut.

Mai târziu, pe când eram profesor începător am auzit adesea colegii spunând. Nu te poți descurca fără un împrumut, mai ales la salariile noastre.

Astfel, în timp aceste replici au devenit convingeri și adevărate moduri de gândire pentru mine.

Fiecare om acționează în funcție de convingerile pe care le are. Prin urmare, ce făceam? Cumpăram produse pe credit.

Apoi, am descoperit cărțile, Cd-urile, seminarele de dezvoltare personală, prin care am început să învăț și despre bani, despre convingeri.

Care sunt convingerile tale? Ce îți spui atunci când simți nevoia să cumperi pe datorie sau să te împrumuți?

Tipare emoționale

 

Mai întâi, te rog să răspunzi la câteva întrebări?

Pe ce se duc banii tăi? Întocmește o listă cu ceea ce cumperi lunar.

Ai cumva obiceiul de a face „terapie” prin shopping? Ai grijă că dacă simți vinovăție după ce ai făcut cumpărături, aceea nu este terapie adevărată. Terapia este doar atunci când îți oferă bucurie, încântare, pace și liniște.

Cât de necesare îți sunt acele lucruri pe care le cumperi? Cât de des cumperi (telefoane, tablete, haine alte dispozitive, cărți, cursuri etc. )? Le achiziționezi pentru că sunt la ofertă și te temi să nu ratezi ocazia?

Cum reacționezi la ideea de a pierde acea șansă? Dacă afli că stocul este limitat sau oferta este valabilă doar până la data / ora X, după care prețul va crește, cum te simți? Cum te comporți?

Simți că ai o strângere de inimă, la gândul că trebuie să ai acel produs?

Simți o neliniște în tot corpul, care te îndeamnă să vezi acele oferte mai îndeaproape?

Conștientizează toate acele emoții și începe să te întrebi. Cât de necesare îmi sunt aceste produse pe o scală de la 1 la 10? În care 1 este nesemnificativ, iar 10 este o nevoie reală foarte puternică. Chiar nu pot trăi fără ele?

 

Tehnici de transformare a emoțiilor

 

În primul rând o să-ți vorbesc de tehnicile NLP. Dacă ai scos beneficiile și neajunsurile, cu ajutorul acestor tehnici poți să mărești neajunsurile, necazurile pe care le ai dacă vei continua să cumperi pe credit.

Închide ochii și imaginează-ți cea mai groaznică versiune a ceea ce se poate întâmpla dacă vei continua. Poți să-ți imaginezi că datoriile ajung atât de mari, încât nu le mai poți achita, îți pierzi locul de muncă și nu mai ai niciun venit cu care să-ți plătești ratele, din cauza îngrijorării te îmbolnăvești etc. Ce alte rele se pot întâmpla dacă vei continua? Îți pierzi casa? Ajungi la divorț? Ce altceva? Gândește-te la o versiune care să te îngrozească dacă nu te oprești.

Apoi, gândește-te la beneficiile pe care le-ai identificat și redu-le importanța și modul în care te simți.

În acest fel, faci un switch în mintea ta între plăcere și durere. Făcând durerea mai mare, vei fugi de credite și datorii.

O altă tehnică este de a lucra cu EFT asupra emoțiilor pe care le simți de fiecare dată când simți că nu te poți stăpâni, când ai văzut o ofertă de „nerefuzat”.

Dacă ai greșit și ai mai cumpărat ceva pe datorie, încearcă să te ierți. Oricine mai greșește din când în când. Dacă începi să te simți vinovat, vei pleca să îți clătești ochiul, să faci „terapie” prin shopping și vei continua lanțul de a cumpăra pe datorie.

Planul fizic de achitare a datoriilor

 

Pentru a scăpa de datorii, ai nevoie să intervii în planul fizic, cel al datoriilor efective. Această strategie ocupă foarte puțin din acest articol, pentru că din tot ce am învățat până acum, strategia și planul de acțiune reprezintă doar 10-20% din succesul unei persoane. Restul de 80-90% este dat de mentalitate, de emoții și de convingeri.

Ce valoare totală au creditele/ datoriile tale?

Care este valoarea totală a dobânzilor pe care le achiți lună de lună?

Plan de achitare a datoriilor

 

În funcție de valoarea totală a datoriilor îți faci un plan de acțiune pe un an sau doi, dacă ai credite de consum și eventual peste 5 ani dacă ai credite pentru casă sau mașină.

Începi cu cel care are cea mai mare valoare și cu rata lunară cea mai ridicată.

De exemplu, eu am apelat la un împrumut la CAR-ul învățământului. Am luat un credit care are dobânda mai mică, mi-am achitat și închis creditele de la bancă, după care m-am focusat doar pe achitarea împrumutului de la CAR. Este foarte adevărat că m-a ajutat și soțul cu banii pe care i-a câștigat în Italia.

Poate te gândești că din acest punct de vedere mie mi-a fost mai ușor, pentru că am avut banii de la el.

Nu suma pe care o câștigi e importantă, ci obiceiurile pe care le ai.

Sunt persoane care câștigă salariul minim pe economie și se descurcă doar cu el, fără să se împrumute, după cum există și persoane care au venituri mari și la final de lună au datorii, pentru că cheltuiesc mai mult decât câștigă.

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Patronel and Soriela

Romanul Mica Stea Portocalie

 

5 Tehnici Să Economisești Bani

E început de an.

E perioada în care oamenii își fac planuri de viață. unul dintre planurile pe care și le fac oamenii se referă la bani.

Ți-am pregătit cinci tehnici simple în legătură cu posibilitățile de a economisi bani, încât lună de lună să fii pe plus.

Unele tehnici le-am testat personal, altele, însă sunt inspirate din ceea ce am citit de-a lungul timpului despre bani.

Urmărește acest video scurt, de 3 minute și alege varianta cea mai potrivită pentru tine.

 

Tehnicile pornesc de la valori mai mici, pentru  a forma obiceiul și a te simți confortabil să economisești, mai ales dacă nu  ai făcut asta în mod frecvent.

Iată pe scurt aceste cinci tehnci:

Economisește un leu pe zi

La sfârșitul anului vei avea 365 de lei. Poate nu e prea mult, totuși este un început. Decât să cheltuiești tot lună de lună sau chiar să te împrumuți, să ai un surplus de 30 de lei pe lună, este chiar foarte bine. Această tehnică te ajută mai mult la formarea obiceiului, decât să economisești sume importante. În această perioadă, te sfătuiesc să notezi/ bifezi pe un calendar fiecare zi în care pui deoparte acel leu. Dacă nu notezi, s-ar putea să uiți, mai ales dacă ai foarte multe de făcut și să ai impresia că ai economisit.

Începe cu un leu pe zi, și adaugi alt leu în fiecare lună care urmează.

 

Astfel, în prima lună economisești 1 leu pe zi, în luna a doua economisești 2 lei pe zi și așa mai departe. Într-un an ajungi să economisești 2340 de lei.

Dublează în fiecare lună suma zilnică pe care o economisești

Această tehnică este potrivită persoanelor cu venituri mari, dar care nu reușesc să economisească. Începi cu sume mici, să îți formezi obiceiul și treptat crești suma până ajungi la valori cu care să te simți confortabil.

Începi cu un leu pe zi, dar în fiecare lună care urmează dublezi suma. În luna întâi, conomisești un leu pe zi, în luna a doua, 2 lei pe zi, în luna a treia, 4 lei pe zi. În luna a patra ajungi la 8 lei pe zi, în luna a cincea ajungi la 16 lei pe zi. Crescând astfel, prin dublarea sumei, ajungi în luna a 12 la 2048 de lei pe zi. la sfârșitul anului ai economii în valoare de 122 850 de lei.

Economii lunare. Dacă până acum nu ai făcut economii deloc, trebuie să începi cu sume mici, până ce creierul se obișnuiește cu ideea.

Începi cu 1% din salariu în primele două luni, apoi dublezi procentul la fiecare două luni

În acest fel, în primele două luni economisești 1%, în lunile 3-4, economisești 2%, lunile 5-6 ajungi la 4%, pentru ca spre sfârșitul anului, în ultimele două luni să economisești 32% din venit.

La un venit de 1000 de lei pe lună, ajungi la sfârșitul anului la o economie de 1260 de lei.

Economisești în fiecare lună 10% din venituri

În momentul de față îmi este confortabil să economisesc 10% în fiecare lună. Însă la început, nu mi-a fost deloc confortabil.

Pentru mine a funcționat cel mai bine tehnica de 1 leu pe zi, până mi-am format obiceiul, apoi am trecut treptat la 10% din salariu.

Știu ce o să spui.

Sună foarte bine, dar dacă mi se întâmplă să rămân o lună fără bani, atunci intru în economii și nu mai reușesc să-i pun la loc.

Nu contează. Nu te învinui că nu reușești. continuă de la niveleul la care ești, la care te simți confortabil. Nu suma este cea mai importantă, ci obiceiul pe care ți-l formezi.

Bineînțeles, dacă ai anumite proiecte pentru care economisești, și suma este importantă, însă nu te certa dacă într-o lună nu reușești să faci economii.

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Patronel and Soriela

Romanul Mica Stea Portocalie

 

Cum Poți Să Te Eliberezi Și Să Te Vindeci De Abuzul Fizic?

In urmă cu câțiva ani, după ce am intrat în clasă să-mi fac ora, o întreb pe o elevă care plângea, ce a pățit. Îmi răspunde că a fost nedreptățită la nu știu care obiect și era foarte supărată. Apoi, m-a întrebat cum era pe când eram eu elev.

-Pe vremea când eram eu elev, îi răspund, dacă nu știam lecția, luam și trei în catalog și bătaie. Aveau profesorii câte un băț gros cât două degete și primeam câte 20 de lovituri la palmă, încât se umflau ca niște cozonaci și erau roșii. Nu mai puteam de durere. Țineam palmele pe fierul de la bancă, ca să ușureze durerea.

-Doamne, e groaznic! îmi răspunde eleva care s-a oprit din plâns în timp ce mă asculta. Și părinții dvs. ce spuneau?

-Da`, cine avea curaj să le spună? Altfel, mai luam un rând de bătaie și acasă. Știi ce spuneau părinții? Doamna nu te-a bătut degeaba. Din ce cauză ai luat bătaie? Așa că cel mai adesea, înghițeam în noi durerea bătăilor de la școală ca să nu mai luăm alta și acasă.

Ajunsă adult, am agresat la rândul meu pe alții. Nu sunt mândră de asta. Din fericire am găsit soluțiile, sau Dumnezeu mi le-a scos în cale. Am început să fiu conștientă de emoțiile mele, de triggere și să mă tratez.

De ce îți spun toate astea?

În articolul trecut Cum poate cineva să-ți spună că te iubește și în minutul următor să te abuzeze? ți-am prezentat 7 răspunsuri. De ce și cum este posibil ca în același timp să iubești și să agresezi pe cineva? În acest material și în cele care vor urma îți voi prezenta niște soluții. Ți le prezint pe rând ca să ai timp să le integrezi și să le aplici.

De asemenea, aș vrea să înțelegi că acele soluții nu ți le dau doar pentru că am citit despre ele în cărți, ci pentru că, după ce le-am citit, le-am experimentat și au dat rezultate.

În cele ce urmează o să mă refer la agresor ca fiind el și la agresată ca fiind ea, deși este posibil și invers.

Conștientizare

 

Conștientizarea este primul pas spre vindecare, însă nu este suficient. Mai trebuie să știi și metodele potrivite și nu în ultimul rând, să le aplici.

Dacă ești agresată în mod constant, primul lucru pe care îl poți face este să mergi cu el la un mediator, la un psiholog sau alt terapeut care să vă asculte și să încerce să-l ajute.

Este posibil ca el să fie conștient că ceea ce face este monstruos și să fie dispus să se vindece. Înseamnă că din acest moment puteți merge împreună fie la consiliere psihologică, fie la alți terapeuți pentru a vă vindeca împreună.

Însă la fel de posibil este ca el să fie în negare, să i se pară că nu face nimic ieșit din comun.

În articolul trecut îți spuneam că dacă a trăit într-un mediu violent, agresivitatea a devenit a doua sa natură. A devenit ceva firesc pentru el. Imaginează-ți că poate a fost agresat la rândul lui de părinți. Sau, prin adolescență, dacă s-a simțit ignorat de părinți și s-a asociat în vreo gașcă a văzut și a făcut lucruri care i se păreau normale.

A agresat pe alții și, cei din jur, prietenii din gașcă l-au felicitat și s-a simțit puternic și împlinit.

Subconștientul lui a preluat tiparul agresivității ca fiind ceva normal care aduce satisfacție.

Dacă el spune că nu are nicio problemă cu violența, munca ta asupra lui se oprește. Nu-l poți forța să facă terapie, pentru că asta îi va face și mai rău, îl va înfuria și mai tare.

Terapie

 

În schimb, e timpul să te vindeci TU, cea care ești agresată.

Probabil te întrebi. Cum adică? Eu sunt agresată și tot eu trebuie să mă vindec?

DA.

Dacă acum ca adult ești abuzată, foarte probabil, ai fost agresată și în copilărie. Pe atunci, copil fiind, nu aveai soluții. Ai crezut că părinții sau agresorii tăi, mai mari fiind, au dreptate, iar tu ești cea care ai greșit.

Subconștientul tău a preluat tiparul. Acel agresor nu a ajuns întâmplător în viața ta. L-ai atras cu vibrația rănilor tale nevindecate din copilărie.

Acum, adult fiind poți face distincția între bine și rău și cine este cel care greșește. Dar subconștientul tău, obișnuit cu durerea agresării l-a atras pe cel care te abuzează în prezent.

Să fugi din viața lui, nu este o soluție. Dacă rănile tale vor rămâne nevindecate, vei atrage altul care se va purta la fel de urât cu tine.

De aceea ai nevoie să te vindeci TU prima.

Scrie-i o scrisoare de dragoste

 

S-ar putea să ți se pară ciudat acest subtitlu. Cum vine asta? El te agresează și tu, care suferi să-i scrii o scrisoare de dragoste?

Ei bine, DA.

Știu că este un lucru dificil de făcut, mai ales când suferi. Însă, există ceva din ființa ta care îi hrănește agresivitatea.

Trebuie să descoperi ce anume din tine îl face să reacționeze atât de urât.

Poate să fie tonul

Nici nu ai idee de câte ori am auzit câte o familie certându-se. Ea țipa la el și-l făcea în fel și chip cu o voce isterică, iar în final el sărea la ea și o rupea în bătaie.

Poate să fie obiceiul tău de a-l cicăli.

 

Dale Carnegie, în cartea lui „Secretele succesului – Cum să-ți faci prieteni și să influențezi oameni” spunea legat de obiceiul oamenilor de a critica:

Dacă vrei să obții mierea, nu răsturna stupul!”

Nimănui nu-i place să fie criticat. Nimeni nu face o acțiune și-și spune: ”Sper ca de data asta să fiu criticat pe cinste!” Nu. Fiecare acționează cu o intenție pozitivă și își dorește să fie apreciat.

Iar cicăleala este mai rea decât critica, pentru că este repetată la nesfârșit. Dacă ai obiceiul acesta, încearcă să te înregistrezi, să te auzi ce-i spui și de câte ori. Apoi, întreabă-te dacă ai fi în locul lui, ție ți-ar plăcea?

Poate să fie o reacție pe care o citește pe chipul tău.

 

Din tot ce știu, atât din cărți cât și din experiență, bărbatul reacționează foarte urât să citească dispreț pe chipul femeii din viața lui. Iar dacă ai astfel de sentimente față de el, să nu te miri că te tratează așa.

În acele momente de suferință, când simți pentru el ură, când îți vine să te răzbuni, ai nevoie să te calmezi. Întoarce-te în timp și încearcă să-ți amintești CE TE-A FĂCUT SĂ TE ÎNDRĂGOSTEȘTI DE EL? Ce-l face atât de special? Ce calități ai admirat la el? Pentru că încă le are, dar ești orbită de durerea pe care ți-o provoacă și nu le mai vezi.

Știi cât de puternică este o astfel de scrisoare de dragoste?

Pentru el este un șoc. Este ca un duș cu apă rece care-l trezește. Se așteaptă să-i aduci și mai multe reproșuri, iar tu îi scrii ce calități are, pe care i le admiri.

Asta îl îmblânzește. Și dacă este sensibil, s-ar putea să păstreze acea scrisoare, să o citească pe furiș și să înceapă să-și dorească să se schimbe, pentru tine, doar de dragul acelei scrisori.

Cum spune Sf. Apostol Pavel: „Dacă vrăjmașul tău este flămând, dă-i să mănânce, dacă îi este sete, dă-i să bea, căci, făcând asta, vei grămădi cărbuni aprinși pe capul lui”  (Romani,  12, 20). Este răzbunarea prin bunătate, care deschide ochii inimii să accepte schimbarea.

Verifică și: 20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Patronel and Soriela

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Cum Poate Cineva Să Spună Că Te Iubește Și În Minutul Următor Să Te Agreseze?

 

Câte persoane n-au fost atât de agresate, maltratate, deși li s-au spus cuvinte de dragoste?

Câte persoane nu și-au pus această întrebare?

Ființa umană este foarte complexă și lucrurile nu pot fi doar alb-negru. Întotdeauna există foarte multe nuanțe de gri.

Adică, este posibil ca cineva să iubească și în același timp să agreseze persoana pe care o iubește?

Da.

Se întâmplă tot timpul. Părinți care își agresează copii pe care-i iubesc, parteneri care își agresează partenerele și invers. Acolo este deopotrivă iubire și ură.

La această întrebare am găsit 7 răspunsuri, atât din experiența personală, cât și din tot ce am observat și citit pe acest subiect.

 

Există un tipar de furie

 

Există un tipar de furie pe care l-a preluat de la părinți, de la gașca în care a ajuns ca adolescent neînțeles de părinți. A crescut într-un mediu violent și a învățat că pentru a fi în siguranță are nevoie să fie, la rândul său, violent. Agresivitatea a devenit o natură a caracterului său.

E ca învățarea unei limbi străine, care în timp se integrează atât de ușor în toată ființa sa, încât așa îi este ușor să se exprime.

Pentru fiecare situație pe care n-a putut să o gestioneze corect s-a înfuriat.

Chiar dacă, la un moment dat, este conștient că nu face bine, oricât ar vrea să se îndrepte face mai rău, pentru că nu știe alt mod de a se purta.

Furia și agresivitatea au devenit un drog, dar și o a doua natură  caracterului său.

Proiecțiile

Omul proiectează asupra celor din jur propriile defecte și slăbiciuni. Toți cei din jur sunt oglinzi ale sufletului său. Cu atât mai mult se vede reflectat în cei dragi, pentru că cei dragi are puncte comune cu el, atât calități, cât și defecte.

Doar că nu este conștient de faptul că ceea ce-ți reproșează și motivul pentru care se înfurie pe tine îl reprezintă propriile defecte. El doar le vede și le detestă. De fapt, se detestă.

Motivul pentru care Golum din filmul Stăpânul Inelelor a fost un personaj detestat este acela că s-a regăsit în fiecare dintre noi. Fiecare din noi avem și părți bune de care suntem mândri, dar și defecte, slăbiciuni pe care încercăm să le ascundem, dar care ne fac să ne detestăm.

În cazul unui om agresiv, acesta își vede atât de puternic slăbiciunile oglindite în persoana de lângă el, încât asta îl înfurie peste măsură.

Ar vrea să facă ceva, să schimbe situația, dar nu știe cum. Nu cunoaște altă cale decât aceea de a fi agresiv exact cu persoana pe care o iubește.

Te agresează pentru că nu se poate agresa pe sine

 

Este furios pe el și ar vrea să se pedepsească. Nu se suportă. Dar nu-și poate face rău. Pentru că se iubește și se detestă în același timp, exact ca Golum.

Și atunci, când simte că turbează de furie, când vede roșu sau negru în fața ochilor, când greșelile lui le vede în tine ca într-o oglindă, ar vrea să spargă oglinda, încât să nu se mai vadă.

Îngrijorarea pentru siguranța celui pe care-l iubești, naște furie

 

Uneori, te poți înfuria pentru că cei la care ții, pe care ți-i dorești în siguranță fac lucruri nebunești. Copiii explorează, vor să atingă, să încerce lucruri care li se interzic.

Când părintele vede că „face intenționat” ceea ce i-a spus să NU facă, se înfurie. Dar furia lui este legată de îngrijorarea pentru siguranța celui pe care îl iubește.

Vinovăția naște furie

 

Poate ai observat că dacă un bărbat are obiceiul de a veni beat acasă, sare primul la ceartă înainte ca soția să-i reproșeze ceva.

Oricât de greu de crezut pare, este conștient de faptul că ce a făcut a încălcat niște reguli. Se simte vinovat. În mintea lui are un întreg consiliu care îi reproșează (cu vocea mamei, a soției și chiar a tuturor cunoscuților) că ce a făcut nu e bine. Încearcă să uite, să nu mai audă acele voci din mintea lui și bea mai mult. Iar când ajunge acasă, ca să nu mai apuce soția să spună ceva, devine agresiv. De ce? Atacul este cea mai bună apărare.

Un cerc vicios

In același timp intră într-un cerc vicios. Cu cât este mai agresiv, cu atât se simte mai mizerabil, mai vinovat. Se acuză că este un om de nimic, că nu merită să trăiască, se face monstru (în gând) și nu se mai suportă. Se detestă și mai mult. Dorește să-și ascundă și mai mult această vinovăție, devenind și mai agresiv. E conștient de faptul că nu este corect ceea cea face, dar simte că a pierdut controlul.

Vinovăția pe care o simte dă naștere la și la multă furie și agresiune.

Furia și agresiunea ca un drog

Rolul emoției de furie este să te anunțe că s-a încălcat o limită. Ori au încălcat-o alții, ori și-a încălcat-o singur.

Furia, oricât ar fi de distructivă în prezent, aduce și beneficii celui care o practică. S-ar putea să fie conștient de ele sau nu. Dar atât timp cât subconștientul simte că beneficiile acelea sunt puternice și importante, sau mai exact, mai puternice decât durerea pe care o provoacă, nu este dispus să renunțe la furie.

Augusto Cury, în cartea lui, Scapă din temnița emoțională descrie efectul drogurilor asupra minții umane. Mai întâi se naște plăcerea și beneficiile care acaparează subconștientul complet.

Apoi, de fiecare dată când apare o situație care îl stresează, subconștientul lui, care dorește să fie fericit, începe să caute prin fișierele minții când a fost fericit, în controlul situației. Când a găsit, a apăsat un buton și s-a declanșat pofta/ dorința de a consuma drogul pentru a fi fericit. Doar că în timp, efectele nu mai sunt aceleași. Are nevoie să crească doza pentru a obține același efect.

Probabil că prima dată când și-a manifestat furia prin agresiune s-a simțit puternic, sau în controlul situației. Acest sentiment i-au produs niște hormoni de satisfacție personală. L-a făcut să se simtă puternic.

Iar lucrurile au scăpat, din nou, de sub control și atunci a fost nevoit să folosească iarăși furia.  Poate că a doua oară persoana n-a mai fost intimidată de această manifestare, iar subconștientul  a simțit nevoia să folosească o doză dublă de furie. Încet-încet furia, asemenea unui drog, a început să preia controlul și să devină de nestăpânit.

Iar când lucrurile devin și mai puțin controlabile, omul dornic de a deține controlul, apelează la agresivitate.

Asemenea unui drog, utilizarea furiei scapă de sub controlul raționalului. Emoționalul reacționează, strigând tot mai mult după senzația de satisfacție pe care a avut-o prima dată când s-a folosit de ea. În același timp, pentru obținerea aceluiași efect, este nevoie să se crească doza. Cu cât lucrurile sunt și mai greu de controlat, cu atât furia devine mai distrugătoare.

Poate cineva să rănească pe cel pe care îl iubește în acest fel?

Da. În momentul în care individul se află sub puterea furiei, îi este foarte greu să se elibereze, să se calmeze. Abia după ce și-a consumat energia distrugătoare realizează ce a făcut. Iar atunci sentimentul de vinovăție îl înfurie din nou.

 

Într-un articol viitor îți voi spune și soluțiile cele mai potrivite, pentru a gestiona situațiile acestea pe termen lung.

 

20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Patronel and Soriela

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

 

 

 

Ce Pui În Mintea Ta, Nimeni Nu-ți Poate Fura

 

In urmă cu zece ani îmi făceam planuri să-mi cumpăr un apartament cu credit. M-am uitat pe internet la prețurile de pe piața imobiliară de atunci. Mi-am făcut un calcul și voiam să fac un credit pe vreo 30 de ani. Numai că, pentru a putea face față ratelor, căutam ceva suplimentar de lucru.

La acea vreme abia îmi ajungea salariul. Așa că singura modalitate prin care să achit rata, era să câștig niște bani în plus. Dar nu știam de unde. Nu mă pricepeam la nimic altceva decât la meseria de profesor.

Într-o seară, era trecut de ora 10, mi-a sunat telefonul și s-a prezentat o doamnă pe care am întâlnit-o ocazional la o activitate cu elevii. Mi-a propus să merg la un seminar să aflu o posibilitate de a câștiga niște bani în plus.

Am zis da, imediat, fără să pun niciun fel de întrebare. Mi-a zis unde să ne întâlnim. Seminarul avea loc la Teatrul Muzical din Galați.

M-am dus. Acel seminar a făcut o schimbare în viața mea. Printre altele, m-am îndrăgostit de procesul de dezvoltare personală.

Probabil te întrebi dacă am făcut banii pentru rată. Am făcut bani, dar n-am mai făcut credit.

Credite bune sau credite rele

 

Mergând la acest seminar și la altele care au urmat, am abandonat ideea de a face credit pentru casă. Am înțeles că cel care face credit ca să-și cumpere bunuri, își vinde libertatea. Își face credit, dar după aceea are arsuri pe stomac. În mintea lui rulează niște filme de groază. Se vede că este dat afară de la serviciu și nu mai are cu ce plăti ratele. Apoi banca vine și îi casa sau bunul respectiv. Cel ce face credit pentru bunuri, devine sclav la bancă.

Printre altele, la seminare am auzit frecvent expresia că singurul lucru pentru care merită să te împrumuți este pentru dezvoltarea personală. Pentru că, CE PUI ÎN MINTEA TA, NIMENI NU-ȚI POATE FURA.

De atunci investesc constant în mintea mea. Am mers la câteva zeci de seminare, am citit peste 150 de cărți de dezvoltare personală, am ascultat zeci de CD-uri și de programe de educație a minții și câteva cursuri. Și merită.

Beneficii

 

Ca urmare a programului de dezvoltare personală am fost capabilă în acești zece ani care au urmat, să:

  • Să-mi deschid inima spre iubire și să accept să fiu iubită. Astfel l-am cunoscut pe soțul meu, m-am măritat și am un copil. Până la el nici măcar nu voiam să-mi fac un prieten. Dacă cineva îmi solicita să se întâlnească cu mine, îl refuzam foarte brutal. Obișnuiam să răspund că dacă nu vreau să mă mărit niciodată în viața mea, pentru ce să dau speranțe deșarte inimii să se îndrăgostească?
  • Mi-am deschis acest blog. Citești aceste mesaje ca urmare a deciziei de a investi în mintea mea în tot acest timp;
  • Am învățat să economisesc bani pentru visurile mele, multe dintre ele au legătură cu publicarea de cărți;
  • Am publicat trei cărți, și urmează alte trei volume la romanul Mica Stea Portocalie.
  • Am publicat pe Amazon prima mea carte și în prezent mă pregătesc să scriu alta, care să fie în altă nișă, mai scurtă, să mă coste traducerea mai puțin și să îmi aducă rezultate diferite.
  • Nu în ultimul rând, am început să mă transform. În loc de persoana super-stresată care eram, am ajuns să învăț să mă detașez și să înțeleg mai bine oamenii. Da, încă mai am de lucru la mine, însă cu ajutorul tehnicilor EFT, NLP și a altora pe care le practic, am început să las în urmă trecutul, rănile și să schimb și rezultatele.

Adică n-am făcut credite în viața mea?

O, ba da! Și aveam impresia că nu mai scap de datorii pentru că de fiecare dată apărea o nouă ofertă, foarte tentantă și mă simțeam ispitită să cumpăr în rate, cu gândul că achit, dar nu reușeam să achit decât suma minimă, și aveam dobândă de peste 100 de lei.

A durat ceva timp până le-am achitat. Am fost nevoită chiar să fac un CAR ca să închid creditul la bancă, apoi m-am străduit să închid și CAR-ul. Însă a fost diferit. CAR-ul are rată mult mai mică și am achitat mult mai rapid decât era nevoie. E foarte adevărat că m-a ajutat și soțul cu bani trimiși din Italia. PENTRU CĂ NE-AM PROPUS. ȘI PENTRU CĂ PROCESUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ M-A AJUTAT. Sunt câțiva ani, de când am reușit să achit toate creditele, toate descoperirile de cont și de atunci, am început să economisesc.

Investiții care merită

De ce ți-am spus aceste lucruri?

În primul rând, ca să te ajut să înțelegi acest aspect. În această lună au fost foarte multe oferte și magazinele au fost super-aglomerate. Luna decembrie este alta de vârf cu oferte peste oferte. Dacă îți cumperi un televizor (sau orice alt bun), pentru că este la reducere, după ce ai ieșit cu el din magazin și-a redus valoarea la jumătate. Dacă ești nemulțumit și vrei să-l vinzi, iei cu mult mai puțin decât ai dat pe el.

Dar poate fi chiar mai rău. Poate să îți dea cineva o spargere și să rămâi fără televizor. Iar dacă l-ai luat pe credit, rămâi doar cu creditul. Și nu te poți bucura de el. Pentru că în afară de cartea și filmul Hoțul de cărții, în realitate n-am auzit de asemenea hoți.

Depinde doar de tine dacă accepți sau nu acest adevăr.

În schimb, dacă alegi să cumperi o carte și să o citești, fie că este sau nu la reducere, în timp valoarea ei devine mult mai mare, pentru că TOT CE PUI ÎN MINTEA TA NIMENI NU-ȚI POATE FURA.

 

20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Patronel and Soriela

Romanul Mica Stea Portocalie

 

Ciulini Și Pălămidă Va Rodi Pământul Tău

 

In articolul trecut, intitulat Prin sudoarea frunții îți vei câștiga pâinea, îți spuneam că ți-ai format convingerea că viața trebuie să fie grea. O asemenea convingere te poate trage înapoi, de fiecare dată când vrei să faci sau să înveți ceva.

Da, dacă ești la început de drum, lucrurile sunt mai dificile. Dacă înveți lucruri noi, care până atunci nu te-au pasionat, e normal să fie mai provocator. Dar de la a fi mai complex și a gândi sau spune că „te chinui” e o diferență foarte mare. Dacă n-ai citit încă articolul, o poți face, accesând linkul de mai sus.

 

Acele cuvinte din Biblie, „Prin sudoarea frunții îți vei cîștiga pâinea” pot fi înțelese așa cum sunt scrise, dacă ești agricultor, sau ca niște metafore.

Ciulinii și pălămida sunt piedicile și obstacolele pe care le ai de depășit în ceea ce faci pentru a-ți atinge scopurile. Oricare ar fi visul tău sau scopul pe care-l ai, vei avea de depășit niște praguri. Unele sunt mai mari și-ți dau bătăi de cap, până îți dai seama cum să te descurci, mai ales dacă este un domeniu nou. Altele, sunt mai mici și le poți depăși cu ușurință.

În Biblie nu spune cât de mari sunt aceste buruieni, aceste obstacole. Asta alegi tu să faci, prin ceea ce gândești și vizualizezi în mintea ta. Nu spune nici că trebuie să te chinui.

Expresia că trebuie să „te chinui” a fost aleasă de oameni. Ei au înțeles că viața trebuie să fie grea. Exprimarea din versetul 19, care spune că „din sudoarea frunții îți vei mânca pâinea” nu precizează că viața trebuie să fie grea. Sudoarea frunții este de fapt, efortul, munca pe care trebuie să o depui ca să reușești.

Adică, să nu te aștepți să-ți pice mâncarea și toate cele din cer. Sau să mergi cu mâinile în buzunare, fluierând și cu ochii închiși către scopul tău. Trebuie să lucrezi pentru tot ce vrei să obții.

De altfel, legat de acest aspect, Sf. Ap. Pavel, spune în Epistola a doua către Tesaloniceni (3:10): „Dacă cineva nu vrea să muncească, acela nici să nu mănânce”.

E nevoie de efort susținut din partea ta. Dar, nu e obligatoriu să fie și chinuitor. Poate fi ceva ce-ți face plăcere. Și atunci efortul depus nu ți se va mai părea prea dificil.  Poate fi ceva ce-ți face inima să cânte.

Dacă ai citit până aici și te regăsești în ceea ce am scris și ești dispus să găsești o soluție sau mai multe, atunci citește mai departe să afli o tehnică prin care să schimbi definitiv această convingere.

 

Cum schimbi convingerea că trebuie să te chinui pentru a reuși?

 

Nu poți să schimbi ce este scris în Biblie. Dar poți schimba imaginile din mintea ta legat de ceea ce scrie acolo. Reține, subconștientul nu face deosebirea între o imagine reală și una imaginară pe care o creezi cu bună intenție.

Poți crea imagini care să te ajute și subconștientul va crede că sunt adevărate. În acest fel, îți ajuți subconștientul să-și schimbe credințele care te limitează.

Rolul minții nu este acela de a te ajuta să-ți împlinești visurile, ci să te ajute să supraviețuiești. De aceea, atunci când simte că ai dat de ceva mai greu, când simte că ai întâlnit un obstacol, va încerca să te oprească. De ce? Pentru că, a încerca să-ți împlinești un vis, înseamnă să ieși din zona de confort.

Mintea se sperie să iasă din această zonă de confort, de aceea începe să creeze tot felul de scenarii îngrozitoare. Îți va pune în față tot felul de convingeri limitative, sau imagini terifiante. Dacă te lași păcălit și nu urmărești dacă acele convingeri sau imagini sunt reale poți să renunți la visul tău.

Dar, să ne întoarcem la convingerea că în viață trebuie să te zbați, să te chinui, să te lupți și să o schimbăm.

  1. În ultima parte a articolului Prin sudoarea frunții îți vei câștiga pâinea am făcut o recadrare a perspectivei. În loc să te gândești la spini și pălămidă ca fiind niște bariere de netrecut, ca niște ziduri de care să te lovești, le poți trata diferit. Dacă alegi să vezi obstacolele ca pe niște praguri sau ca pe niște lecții din care ai de învățat, s-ar putea să le tratezi cu bucurie.

Dacă sudoarea frunții o înțelegi ca fiind efortul, munca pe care o ai de îndeplinit zilnic, dar care nu e obligatoriu să fie grea, atunci ai câștigat.

Deja ai schimbat perspectiva. Și convingerea ar trebui să nu mai aibă putere. Dacă repeți această tehnică de recadrare a situației, vei elimina convingerea limitativă.

  1. O altă modalitate prin care poți să schimbi convingerea, este să intervii asupra imaginilor din mintea ta.

Inchide ochii. Cât de mari sunt acele buruieni, acele obstacole? Sunt mici, pe care să le poți manevra cu ușurință, sunt mari, până la genunchi, până la șold, până la piept, sunt cât tine sau mai mari? Cum te simți în legătură cu ele? Cum sunt imaginile? Clare sau în ceață? Alb-negru sau color? Apropiate sau depărtate?

Micșorează-le până la dimensiuni foarte mici. Pot ajunge cât un deget sau chiar mai mici. Transformă-le în imagini alb-negru și în ceață. Depărtează-le de tine.

Imaginează-ți că le depășești cu ușurință și cu bucurie pentru tot ce-ai realizat. Urmărește cum te simți în legătură cu eventualele obstacole. Poți observa rezultatele imediat prin modul în care te simți sau în timp, în funcție de modul în care gândești și simți atunci când dai de ceva mai greu.

  1. Identifică-ți resursele de care să te poți folosi. Dumnezeu nu l-a blestemat pe om. Poate l-a izgonit din Rai, dar nu l-a blestemat. Dacă ar fi făcut-o, de ce l-ar fi ajutat pe om să inventeze atât de multe instrumente ca să-și facă viața mai ușoară și mai frumoasă? Toate ideile și realizările omului s-au făcut cu ajutorul Lui.

Resursele pot fi:

  • oameni de la care să înveți, familie, prieteni, colegi, oameni pentru care lucrezi, persoane care lucrează pentru tine și pe care să te poți baza că te ajută când ai nevoie. Deja munca ta se ușurează.
  • cursuri, cărți, bloguri și toate sursele de unde poți învăța să ajungi unde ți-ai propus etc.
  • resurse financiare de care dispui. Câți bani ai lichizi, economii, cât câștigi (din toate sursele). Fă un inventar cu tot ceea ce ai (casă, mașină, mobilier, calculator, imprimantă, bibliotecă etc.) Motivul pentru care faci acest inventar nu este ca să te apuci să le vinzi, să-ți atingi țelul, ci ca să realizezi că ești binecuvântat. Deja ai atins foarte multe scopuri în trecut. Dacă le-ai putut face pe acelea, îl poți atinge și pe acesta.
  • instrumente de lucru: calculator, telefon, tabletă, autoturismul, mașini specializate pe ceea ce ai nevoie să obții etc.

Dacă ți-ai imaginat că între tine și visul tău este un câmp plin de spini și pălămidă care-ți ajung până la piept și tu trebuie să răzbați cu mâinile goale, să le smulgi pe fiecare în parte, atunci situația pare îngrozitor de dificilă. Viața pare un chin.

Dar dacă te înarmezi cu o unealtă superdeșteaptă care le poate nimici, atunci, drumul spre visul tău devine mult mai ușor. Dacă ți-ai imaginat că între tine și visul tău stă un zid gros, fie îl micșorezi ca în indicațiile de la punctul 2, fie îți imaginezi că te înarmezi cu o bilă demolatoare care-l poate sparge.

Există tehnici mentale pentru tot felul de situații. Imaginează-ți că ești un regizor, sau editor de fotografii sau de film și poți transforma imaginile din mintea ta așa cum îți place ție.

AI TOATE RESURSELE DE CARE AI NEVOIE.

 

20 De Moduri Să Ai Relații Mai Împlinite Cu Tine Și Cu Ceilalți

Ți-a fost util acest articol? Te rog, lasă un comentariu să știu și părerea ta.

 

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

Cum Să-Ți Schimbi Perspectiva II (În Legătură Cu Obiectivele tale)

 

In articolul trecut ți-am vorbit despre cum poți să-ți schimbi perspectiva asupra a ceea ce se întâmplă în viața ta. Cum faci asta? O metodă este să compari problemele tale cu ale altora, sau comparându-le cu ceva și mai rău care ți s-ar putea întâmpla. O altă metodă este să afli detalii în legătură cu comportamentul celor din jur, ce-i determină să se poarte în acel mod. Dacă nu l-ai citit încă, o poți face aici.

Astăzi mi-am propus să-ți vorbesc de perspectiva în legătură cu obiectivele tale. Uneori, pleci la drum cu entuziasm, dar rezultatele întârzie să apară și începi să fii dezamăgit. În aceste situații ești tentat să renunți, mai ales când lucrurile devin dificile.

Alteori, pleci la drum cu inima strânsă, cu îndoieli, însă rezultatele te fac să privești proiectul dintr-un alt unghi.

În articolul trecut îți vorbeam de faptul că de curând am reînceput să citesc cartea „Schimbă-ți viața în 7 zile” de Paul McKenna. Lucrând unul dintre exercițiile din carte legate de perspectivă, am realizat că întrebările respective m-au ajutat foarte mult. Am reușit să scot la lumină aspecte pe care nici nu le bănuiam. De aceea, m-am gândit să ți le transmit și ție, atât întrebările pe care le poți lucra, cât și câteva dintre răspunsurile mele.

Întrebări legate de perspectivă

 

A doua modalitate prin care poți să-ți schimbi perspectiva este să răspunzi la niște întrebări. Evident că pentru a obține răspunsuri bune, ai nevoie să ți se adreseze întrebările corecte. De unde le obții?

Poți apela la diferite persoane cunoscute: prieteni, rude, colegi etc.  Iar ei în loc să-ți pună întrebări îți vor da sfaturi care să înceapă cu trebuie să iar tu nu te vei simți mai bine. Poți apela la specialiști și timpul lor costă, așa că va trebui să-i plătești.

Te poți documenta și să speri că vei găsi cartea potrivită, blogul care să-ți ofere răspunsurile. Și asta încerc să-ți ofer acum.

Întrebările sunt extrase din cartea mai sus amintită și le voi scrie cu litere italice și cu verde. Apoi o să-ți dau câteva răspunsuri de-ale mele pentru a te ghida/ inspira.

Gândește-te la un scop/proiect pe care l-ai dus până la capăt în trecut. Ce perspectivă și cunoștințe ai folosit pentru a-ți păstra motivația și pentru a lucra în continuare la acel proiect /scop?

Proiectul pe care l-am finalizat de curând a fost să scriu romanul Mica Stea Portocalie. Ce perspective m-a ținut motivată?

  • Odată cu coșmarul avut care a dat naștere ideii romanului s-a născut și un vis. De fiecare dată când scriam, aveam în fața ochilor realizarea visului. Vizualizam cititorii care dădeau o pagină după alta, cuprinși de fiorul curiozității. Îi vedeam amuzându-se la anumite scene, fiind cuprinși de fiorul nerăbdării de a afla ce se mai întâmplă, de a se teme pentru personaje.
  • M-am lăsat inspirată de filme, de cărți și de situații din realitatea de zi cu zi, deși multe idei au trecut prin mintea mea și nu le-am folosit.
  • M-am documentat pe internet cu privire la anumite aspecte pe care nu le stăpâneam suficient, legi ale fizicii, informații legate de anatomia anumitor animale etc.
  • Eram entuziasmată, imaginându-mi reacția cititorului și am încercat să mă pun în pielea fiecărui personaj, să gândesc ca el.
  • Am fost copleșită de numărul mare de idei care curgeau prin mintea mea și simțeam că eram în urmă cu timpul, că nu mai reușeam să termin, că lucram foarte încet, că nu avansam.
  • Când am scris și ultimul paragraf și am zis că e gata am simțit un gol în stomac, întrebându-mă ce voi face cu timpul meu, ce voi mai scrie?

Gândește-te la un proiect/scop la care lucrezi în prezent și la care ți-ai dori să lucrezi și în viitor.

Golul din stomac a fost umplut repede. În prezent, vreau să învăț să fac marketing, încât cărțile mele să se vândă și să fie citite și chiar să inspir cititorii cu ajutorul lor. Chiar să pot schimba viața celor care o citesc. Degeaba am scris o carte bună, dacă nu știu s-o aduc în lumina cititorilor potriviți care au nevoie de ea.

Gândește-te la acel proiect / scop la care lucrezi în prezent. Analizează câteva perspective cu privire la acesta. Ce ți-ar reduce din interesul de a te implica și a-l duce la bun sfârșit?

  • E foarte mult de învățat și am sentimentul de copleșire, de neputință, de frustrare că nu reușesc să fac față.
  • Vreau să fac totul dintr-odată și să fie ușor imediat.
  • Vreau rezultate aici și acum, uitând că lucrurile grozave se construiesc pe termen lung.
  • Mă las distrasă de multe oportunități care apar, chiar legate de subiectul care mă interesează, încât la un moment dat, ajung să fac slalom printre materialele de citit și parcurs și să am sentimentul că nu finalizez.
  • S-ar putea să apară vreun film sau vreun serial care să mă ispitească și să mă devieze de pe traseu.
  • În articolul Imperiul Fricii – Când Subconștientul Îți Joacă Feste spuneam că subconștientul îți scoate în față o distragere. Atunci când îți este greu, când simți că nu progresezi sau când ți se face frică, apare altceva în raza ta de interes, încât să te devieze.
  • În ultima perioadă, citesc despre cum să fac marketingul cărților mele. Am zile în care simt că n-am înaintat deloc, că bat pasul pe loc, că n-am învățat nimic. Pentru că mi se pare obositor și frustrant, subconștientul a găsit soluția. A început să-mi ofere visuri de noapte de o claritate extraordinară, ca să le transform în povești, în cărți. Știe ce-mi face plăcere și îmi oferă asta, în locul sentimentelor dureroase că nu ajung nicăieri. Pentru că vrea să mă protejeze de suferința de a stagna, îmi oferă ceva ce-mi face inima să cânte. Subconștientul meu este bine intenționat, însă nu știe chiar tot ce vreau eu și mai ales de ce.
  • Specialiștii vorbesc chiar de o barieră a terorii care se instalează la un moment dat în drum spre ceea ce îți dorești. În interiorul tău se bat cap în cap două tipuri de sentimente cu forță opusă. Pe de o parte, dorința de a continua, de a-ți atinge scopul te face să lucrezi, să acționezi. Pe de altă parte, sentimentul că nu avansezi la fel de repede pe cât îți dorești, că bați pasul pe loc, te trage înapoi. În cele din urmă una din cele două forțe va triumfa. Fie te forțezi să-ți depășești acele sentimente de neputință și avansezi, fie te oprești și rămâi unde ai fost.
  • Atenție, dacă ești o persoană care dorește să se lase de vreun drog! Când subconștientul simte că te zbați, că îți este greu, că nu ai rezultatele pe care le dorești, îți oferă soluția. Îți scoate în față tentația care te-a ajutat în trecut, respectiv drogul. Nu e obligatoriu să te ajute să ajungi unde ți-ai propus. Soluția aceea, ți-o oferă ca să te ajute să scapi de suferința curentă.

Ce perspective ai putea avea cu privire la scopul/proiectul la care lucrezi care ți-ar trezi interesul de a te implica și a-l duce la bun sfârșit?

  • Universul își dorește ca eu să reușesc.
  • Visul meu nu s-a născut întâmplător, înseamnă că-l pot atinge.
  • Pot face tehnici EFT și NLP pentru a scăpa de sentimentul de copleșire.
  • Am pe cineva cu care îmi asum responsabilitatea celor propuse și zilnic (Accountability person). Ne spunem ce obiective avem și dacă le-am împlinit, iar dacă nu, să ne acordăm singuri niște pedepse (consecințe).
  • Urmez un curs de marketing. Învăț de la cineva care e specialist și aplic pașii și strategiile recomandate etc.

Acum e rândul tău

Acordă-ți puțin timp și răspunde sincer la aceste întrebări:

  1. Gândește-te la un scop/proiect pe care l-ai dus până la capăt în trecut. Ce perspectivă și cunoștințe ai folosit pentru a-ți păstra motivația și pentru a lucra în continuare la acel proiect /scop?
  2. Gândește-te la un proiect/scop la care lucrezi în prezent și la care ți-ai dori să lucrezi și în viitor.
  3. Gândește-te la acel proiect / scop la care lucrezi în prezent. Analizează câteva perspective cu privire la acesta. Ce ți-ar reduce din interesul de a te implica și a-l duce la bun sfârșit?
  4. Ce perspective ai putea avea cu privire la scopul/proiectul la care lucrezi care ți-ar trezi interesul de a te implica și a-l duce la bun sfârșit?

 

Dacă ai un proiect la care lucrezi și simți că-ți este dificil, răspunde la cele patru întrebări de mai sus. Află ce perspective diferite poți avea. Împărtășește-le și cu noi, prin comentarii. Spune-ne dacă și cât de util ai găsit acest material.

 

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

Mai Bine Nu Te Făceam! IV

Dacă nu ai reușit să citești primele trei părți ale acestui articol, îți ofer scurtăturile mai jos, unde le poți accesa și citi.

Dar, mai întâi, permite-mi să recapitulez:

În prima parte a articolului „ Mai bine nu te făceam!” ți-am vorbit despre modul în care funcționează mintea și cum reacționează automat în diferite situații.

În „Mai bine nu te făceam! II” ți-am prezentat câteva cauze care o fac pe o mamă să rostească asemenea cuvinte dure.

Articolul „Mai bine nu te făceam! III” îți prezintă niște situații prin care îți poți da seama dacă părinții chiar nu te-au dorit în viața lor, sau au rostit cuvintele pentru că erau supărați. Cum poți să știi dacă părinții te iubesc sau nu.

Astăzi, însă vreau să te ajut să vindeci relația și să te bucuri de sentimentul de iubire în familia ta.

Ce poți să faci să schimbi relația și să te bucuri de ea?

 

„Cum ai vrea să te simți? Ce ar trebui să-ți ofere mama ta ca să te simți iubită?” o întreb pe eleva cu care discutam, după ce-am ascultat-o.

”Păi, în primul rînd, mi-ar plăcea ca mama să stea de vorbă și cu mine, să mă asculte, fără să mă îndepărteze, fără să-mi spună că nu are timp de mine. Și aș vrea să am o relație frumoasă cu mama.”

 

Scrie cum vrei să fie relația

 

Mulți dintre noi știm exact ce NU vrem.

Dar foarte puțini știm CE VREM cu exacticate.

Probabil îți spui că e același lucru. Ei bine, nu e.

În foarte multe cărți de dezvoltare personală pe care le-am citit, ni se recomandă să scriem CE VREM, cu lux de amănunte.

În cartea Notează și acționează, autoarea Henriette Anne Klauser afirmă că în momentul în care pui pe hârtie ce vrei să se întâmple în viața ta, devii tu mai conștient de ceea ce îți dorești și se creează o energie care face lucrurile să se întâmple, așa cum îți place.

Legea Atracției Universale spune că pe ceea ce te concentrezi, aceea crește. Deci, dacă te concentrezi pe ceea ce NU VREI, o să ai parte doar de ceea ce nu vrei, în cantități tot mai mari.

În schimb, dacă știi exact ce vrei și cum îți dorești să fie lucrurile și te concentrezi pe ele, le formulezi în termeni pozitivi, la timpul prezent, o să ai parte de ele.

Exemplu de formulare greșită a ceea ce vrei: Nu mai vreau să mă simt nedorit / neiubit. (Te concentrezi pe ce nu vrei), sau Nu mai vreau să mă simt o pacoste / o povară pentru părinții mei.

Exemplu de formulare corectă: Vreau să mă simt iubit de mama. Vreau să simt că sunt o bucurie pentru părinții mei. Sau Părinții mei sunt mândri că sunt copilul lor. (formulare pozitivă, la timpul prezent, despre tine).

 

Vizualizează și simte cum vrei să fie relația!

 

Într-o altă carte care mi-a plăcut foarte mult, Viața nu așteaptă… Trezește-te! scrisă de Lynn Grabhorn, am citit de puterea vizualizării pentru a face lucrurile să se întâmple așa cum le dorim.

De foarte multe ori, vizualizăm exact ce NU vrem să se întâmple și exact asta se întâmplă. Apoi, suntem surprinși neplăcut, pentru că nu este ceea ce ne-am dorit.

Imaginația este mai puternică decât cunoașterea!” spunea Albert Einstein.

Bazat pe ceea ce știi exact că vrei, vizualizează cu ar fi să se întâmple, chiar acum.

Cum ar fi să ai o relație împlinită, să te bucuri de atenție, să ți se vorbească frumos, să-ți facă cineva drag diferite servicii?

Ce-ai simți? Cât de mare ar fi bucuria ta? Vizualizează-te cum te bucuri! Vizualizează ce efecte pozitive aduce asta și în viața celorlalți. Fii fericit și pentru ei!

Petrece zilnic câteva minute gândindu-te și imaginându-ți lucrurile acelea minunate pe care ți le dorești!

 

Ai încredere!

Chiar dacă avem dorința ca schimbările pe care ni le dorim să se petreacă fulgerător, în realitate nu se întâmplă.

Uneori, la început procesului de schimbare, lucrurile decurg chiar mai rău decât îți dorești (e ca și cum îți creezi o potecă prin junglă). Iar asta te face să te gândești că nu funcționează.

Dar, știi ceva? Rezultatele de astăzi sunt consecința gândurilor și vizualizărilor din trecut. Dacă vrei să se schimbe viitorul, trebuie să acționezi astăzi, în ciuda aparentelor regresii.

Ai încredere că lucrurile se pot îndrepta!

Dacă nu primești suficientă iubire, ofer-o! E cel mai bun mod de a o face să se întoarcă la tine.

Dacă nu primești suficiente complimente, oferă-le!

Oferă ceea ce-ți dorești să primești și ai încredere! Cineva observă și le va face să se întoarcă la tine.

Iar atunci când ți se oferă, primește cu brațele deschise!

Și dacă se întâmplă să nu primești, în continuare, ceea ce-ți dorești, Dumnezeu te-a înzestrat cu gură să CERI. Cei din jur nu vor ști să-ți ghicească gândurile, sentimentele, sau nu au timp pentru asta, pentru că sunt prea preocupați de propria lor persoană și de propriile lor provocări. Deci, dacă nu primești ceea ce-ți dorești, învață și cere. Vei fi surprins de rezultat.

Dacă nu ești deja abonat la newsletterul meu, lasă-ți adresa de email și primești cadou o tehnică prin care să elimini sentimentul că nu ești iubit și dorit de părinți. Dacă faci parte deja din lista persoanelor care mă urmăresc pe email, ai deja această tehnică în inbox-ul tău.

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

 






Tehnică gratuită pentru a te elibera de sentimentele față de expresia „Mai bine nu te făceam!” și pentru a te simți iubit și dorit.

 

We respect your email privacy

Mai Bine Nu Te Făceam! III

In primele două părți ale articolului Mai bine nu te făceam! ți-am scris despre tiparele de funcționare ale minții. Cum se declanșează anumite reacții, chiar involuntar Partea I. Câteva motive care o determină pe o mamă să rostească acest gen de cuvinte propriului copil, Partea a II-a.

Cum poți să-ți dai seama dacă mama chiar nu a dorit să te aducă pe lume?

 

Evident, sunt situații când aceste cuvinte sunt adevărate (din păcate).

Sunt copiii care într-adevăr nu au fost doriți și ei suferă cel mai mult dintre toți. Oricât ar avea altcineva grijă de confortul lor fizic și de necesitățile de bază.

Auzim uneori pe la știri, cum au fost găsiți copii nou-născuți, abandonați uneori în ger, în tomberon sau în alte condiții mizere. Unii au supraviețuit, alții nu.

Chiar dacă ulterior au fost adoptați, acei copii tot suferă de faptul că mama lor naturală, biologică nu i-a dorit.

Imi amintesc cum, la un workshop îmi povestea o mamă adoptivă, ce necazuri are cu fiul adolescent înfiat. El suferă că mama lui naturală nu l-a dorit. Prin urmare, refuză orice fel de dragoste, de afecțiune care vine din partea părinților și fraților adoptivi.

Ca profesor, am avut elevi care proveneau din centrele de plasament. Pe unii, părinții lor naturali îi maltratau, încă de pe când erau bebeluși. Copii care au fost loviți, trântiți cu voie, cu știință, cu intenție de a-i răni de către părinții lor naturali. Acei copii, au ajuns în final în centrele de plasament sau la alte familii să-i îngrijească și să-i ajute să urmeze un traseu în viață.

Dar aceste cazuri sunt excepțiile. Sunt cei care suferă cu adevărat că mama și tata nu i-a dorit și le-a făcut rău ca să scape de ei.

Dar de unde știi, cu adevărat că părinții te iubesc?

Urmărește semnele limbajelor de iubire

 

Pe vremea părinților noștri, aceștia erau educați să nu-și pupe copilul, să nu-l mângâie decât în somn. Ca nu cumva, să iasă copilul prea alintat, și să-și ia nasul la purtare.

Prin urmare, mulți dintre adulții de astăzi, nu au auzit în viața lor cuvinte de iubire de la părinții lor. O parte dintre ei, au preluat acest tipar. Se poartă și ei cu copiii, ca și când ar fi cel mai mare rău să-i spună copilului cuvinte de mângâiere și alin.

 

Dar cuvintele de încurajare, de laudă, de afecțiune, nu sunt totul în limbajul iubirii.

Dar în afară de cuvinte mai sunt și alte semne.

Experții în comunicare spun că doar 7% din ceea ce comunicăm este verbal. Restul de 93% din comunicare este bazată pe ceea ce spunem prin gesturile, prin atitudinea noastră.

Un psiholog numit Gary Chapman a scris o carte cu titlul Cele cinci limbaje ale iubirii

Aceste limbaje sunt: cuvintele de încurajare, timpul acordat și atenția, cadourile, serviciile și mângâierile / atingerile.

Prin urmare, dacă mama doar ți-a spus aceste cuvinte pe când era nervoasă, dar în rest:

  • a avut grijă de tine să te ducă la medic, să te îngrijească pe când erai suferind;
  • ți-a purtat de grijă să nu te îneci cu mâncare, să nu te lovești, să nu te opărești, să nu cazi în foc, să nu te accidentezi;
  • te-a hrănit;
  • ți-a dat haine curate să te îmbraci;
  • te-a ajutat să mergi la școală, să-ți faci temele, să înveți ceva în viață;
  • te-a dus la vreun spectacol, la plimbare, la joacă;
  • a făcut ceea ce tu nu puteai;
  • nu te-a pus la munci grele peste puterile tale;
  • te-a mângâiat, te-a felicitat, ți-a zâmbit, s-a bucurat de reușitele tale (chiar dacă pe unele le-a ratat);
  • a mers la un serviciu (care poate nu-i plăcea) ca să obțină bani de mâncare și îmbrăcăminte pentru tine;
  • te-a ajutat, pas cu pas de când erai bebeluș până la adolescență (și chiar mai târziu);
  • și-a sacrificat multe nevoi personale ca tu să te bucuri de ce-ți dorești etc.

 

Orice comportament a avut părintele și care se încadrează în cele cinci limbaje ale iubirii, înseamnă că te iubește. Mama sau tata te iubește, chiar dacă tu nu vorbești limbajul lor de iubire.

De multe ori, îi iubim pe semenii noștri oferindu-le ce credem noi că au nevoie, de aceea ei percep că nu-i iubim.

Uită-te la cadourile pe care le primești sau le oferi. În câte situații, când ai primit cadouri au fost 100% pe placul tău? Dacă n-au fost, înseamnă că persoana ți-a oferit ceea ce avea ea nevoie. Tu ce cadouri oferi? Analizezi cu atenție ce are nevoie celălalt, ce l-ar face fericit sau îi cumperi ceva ce crezi că i-ar face plăcere? Ți s-a întâmplat ca celălalt să nu fie foarte încântat de gestul tău?

Dacă ai impresia că mama nu te iubește, urmărește care sunt limbajele de iubire ale mamei tale. Poate că ea e prea în vârstă ca să se mai schimbe, să te iubească pe limba ta.

Citește cartea Cele cinci limbaje ale iubirii. Învață care este modul fiecăruia dintre cei dragi de a-și exprima afecțiunea.

Învață să accepți iubirea, sub orice formă ar fi.

Și nu te mai îndoi de ea!

 

Data viitoare, primești informații despre cum să te bucuri de o relație, așa cum ți-o dorești și cadou,  o tehnică de lucru.

Până atunci, te las cu bine!

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Mai Bine Nu Te Făceam! II

In articolul trecut (dacă nu l-ai citit, îl găsești dând click pe linkul alăturat) am început să-ți vorbesc despre un subiect dureros. Îți spuneam de asemenea că materialul are patru părți.

În prima parte, publicată în urmă cu două săptămâni, ți-am prezentat modul în care funcționează mintea umană. Ori de câte ori, apare ceva care declanșează o anumită stare, mintea creează o reacție și un răspuns.

În articolul acesta îți voi vorbi despre cele câteva cauze ce determină o mamă să dea propriului copil replici dure. De ce îi spune cuvinte de genul Mai bine nu te făceam!

 

De ce ajunge o mamă să spună Mai bine nu te făceam!?

 

Fără să am pretenția că am identificat toate motivele, iată câteva dintre ele:

 

E rănită

(vezi și articolul Oamenii răniți, rănesc alți oameni)

 

Să ne gândim puțin la o mamă pe care n-o ascultă copilul. Indiferent ce-ar face, copilul nu vrea să facă ce-i spune / cere ea. De fiecare dată când copilul refuză să-i dea ascultare, se simte neputincioasă. Are impresia că nu poate avea control asupra copilului.

Probabil că te întrebi, de ce e nevoie să-și controleze copilul?

Pentru că se teme. Dacă copilul ajunge să facă ceva mai grav, tocmai pentru că nu o ascultă? Cine va fi tras la răspundere? Copilul e minor și nu are foarte bine fixată noțiunea binelui și a răului. Dar părintele este direct răspunzător. Faptul că nu-l poate controla pe copil, o face pe mamă să se gândească la tot felul de catastrofe. Și în final să fie acuzată.

Se întâmplă, în funcție de un cumul de factori, care par să te copleșească, să fii enervat de fiecare acțiune / gest al propriului copil.

Enervarea, asociată cu teama, cu lipsa de control, cu diferite stări de vinovăție creează o presiune asupra minții. Este o stare de stres, o rană greu de suportat.

În astfel de situații, mintea subconștientă, care vrea să te scape de durere (vezi articolul trecut), găsește soluția.

De multe ori, acea soluție, este să-l rănești la rândul tău pe cel ce te-a rănit.

Să rănești pe cel care te-a rănit, creează, pentru scurt timp o senzație de eliberare (plăcere). Durerea respectivă devine o ancoră care acționează un buton de reacție. Astfel, mama îi spune copilului tot ce-i vine la gură, fără să se mai gândească la consecințe.

Gândește că dacă nu ar fi avut copilul, ar fi fost mai fericită. Nu s-ar fi confruntat cu acea problemă, ar fi fost liberă și lipsită de griji.

Astfel, părintele, îi aruncă copilului replica Mai bine nu te mai făceam! Transferă durerea de pe sine, asupra copilului.

Bineînțeles, nu e valabil la toată lumea. Sunt părinți care, dacă au avut modele de violență în familie, și-au jurat să nu fie copia părinților lor. Atunci, oricât i-ar greși copilul, preferă să se pedepsească, să se învinuiască că e o mamă / iresponsabilă, decât să-l supere.

Ei bine, nici să-l facă pe copil să se simtă nedorit nu e bine, dar nici să se auto-pedepsească părintele. Ssă-și spună sieși cuvinte de ocară, nu e cea mai bună modalitate de a rezolva lucrurile. În cel de-al doilea caz, persoana rănită este părintele.

 

Cel mai bun mod de a rezolva situația, este prin dialog.

Bineînțeles că nu ai timp săi explici copilului tot ce este necesar. Dar ai de ales, ori îți faci puțin timp și-i explici ce așteptări ai de la el, ori va trebui să repeți aceleași metode fără rezultate.

 

Sărăcie

 

S-ar putea să ți se pară un motiv foarte pueril, lipsit de importanță. Mai ales, în condițiile în care magazinele sunt pline cu tot ce vrem, tot ce poftim.

Totuși, părinții noștri au trăit pe vremea comunismului. Au îndurat foamete, au avut mâncarea la cartelă, cu rație, au suportat frig și lipsuri de tot felul. Părinții lor, au prins și războaie mondiale, asociate sau continuate cu perioade de secetă și sărăcie. Chiar dacă situația economică s-a schimbat, comerțul este liber, mentalitățile și îngrijorările s-au moștenit.

Salariile sunt mici și puterea de cumpărare la fel de mică. Multe familii sunt îndatorate la bănci și gândul de a mai aduce pe lume încă un copil, în aceste condiții, îi umple de îngrijorare.

Una dintre grijile pe care le are o mamă legat de momentul în care află că este însărcinată, este: „Cu ce-l mai cresc și pe ăsta?”

Iată mai jos, un citat din seria de romane care stau la baza filmului Urzeala Tronurilor (pe care le-am citit de curând).

– Ai avut frați, căpitane? Sau surori?

– Din fiecare. Doi frați, trei surori. Eu eram cel mai mic. Cel mai mic și cel  nedorit. O gură în plus de hrănit, un bărbat voinic care mânca prea mult și care creștea repede din haine. Nu era de mirare că-l vânduseră …”  George R. R. Martin Festinul ciorilor  (Partea a IV –a din Saga Cântec de Gheață și Foc)

 

Poate îți spui, că asta este fantezie, desprinsă dintr-un roman. Totuși, în zilele noastre, am auzit frecvent, diferite persoane spunând că se tem să mai aducă un alt copil pe lume. Motivele? Că nu au suficienți bani să-i hrănească, să-i îmbrace și să-i țină la școală.

Dacă pe lângă neascultare, copilul are multe mofturi, pretenții  iar părintele nu poate face față, se simte copleșit. Și-i va răspunde copilului cu vorbele acelea usturătoare care-l fac pe copil nedorit.

Când părintele este supărat pe copil și acea supărare îi creează durerea despre care vorbeam mai devreme, îi va  spune Mai bine nu te mai făceam!

 

Convingerile pe care și le-a format

 

Personal, aud frecvent, E greu (un chin) să crești un copil.

Pentru că soțul meu este plecat la muncă din țară, aud că sunt compătimită: Apoi și tu, te chinui singură cu băiatul!

Le explic celor care-mi spun că pentru mine nu e un chin, că mă consider o mamă binecuvântată. Cu toate acestea îi aud, replicându-mi Da, dar tot te chinui. Știu eu ce spun!

Ce vreau să subliniez, este că unii oameni au niște convingeri atât de înrădăcinate, că indiferent ce aud, ei o țin una și bună. Și dacă le-a intrat în cap o asemenea convingere, cu atât mai mult o asemenea persoană va reacționa cu acest gen de replici. Acea persoană crede cu tărie că ar fi fost mai fericită, dacă nu s-ar mai fi chinuit să-și crească acel copil.

Așa cum îți spuneam într-un alt articol, convingerile astea s-au format în timp. Fie din ceea ce au auzit de la cei din jur, fie din ce și-au spus chiar ei.

Iată, un alt proverb, care demonstrează credința celor din jur că e greu să crești copii.

Cine are să și-i crească, cine nu, să nu-i dorească!

 

Și pentru că de curând am citit cele cinci volume publicate (din cele 7) care alcătuiesc Saga Cântec de Gheață și Foc, ce stau la baza serialului Urzeala Tronurilor, îți mai dau un scurt citat de aici, ca să întărească credințele despre creștrea copiilor.

Regina Cersei râse.

– Așteaptă până la primul tău copil, Sansa! Viața unei femei e nouă părți mizerie și o parte magie, vei învăța asta destul de curând… Și părțile care par a fi magice devin adesea cele mai murdare dintre toate.”

                        George R.R. Martin Încleștarea regilor (Partea a II-a din Saga Cântec de Gheață și Foc)

 

 

Temerile

 

Cu ceva timp în urmă, multe femei își găseau sfârșitul pe patul de naștere.

În prezent medicina a evoluat și numărul de femei care mor în timpul travaliului s-a redus considerabil. Dar temerile pe care le aveau femeile, s-au transmis de la mamă la fiică de-a lungul timpului.

Pe lângă teama și îngrijorarea viitoarei mămici pe măsură ce se apropie momentul nașterii, mai sunt și vocile celor din jur.

Mai este și teama de care îți vorbeam la început. Că dacă copilul nu ascultă, poate face ceva care să aibă repercursiuni asupra întregii existențe a sa și a ta.

O altă teamă este legată de vârsta părinților. Dacă aceștia au în jur de 40 de ani, apar temeri de altă natură. O să-ți enumăr câteva:

Sunt prea bătrână să mai nasc un copil. Ce va spune lumea?

E diferență prea mare de ani între primul copil și acesta. Oare cum îl vor privi ceilalți? Ce vor spune copiii mai mari? Vor crede că m-am stricat acum la bătrânețe…

Să nu mai vorbim de teama că la această vârstă a părinților, există riscul să se nască copilul cu Sindromul Down. Că toată viața, copilul va rămâne la nivelul intelectual de 2 ani. Asta înseamnă că tu ca părinte, n-o să te eliberezi niciodată de povara îngrijirii copilului. Și nici statul nu te sprijină cu vreo alocație de handicap… (Cam așa am fost eu speriată de medicul ginecolog pe durata sarcinii, dar i-am zis că nu mă interesează).

Iar când toate acestea se suprapun. Furia că nu te ascultă, sentimentul de neputință și lipsă de control. Convingerea că dacă nu aveai copii, erai mult mai fericit, că ce ți-a trebuit să te legi la cap dacă nu te durea. Că nu-ți ajung banii să oferi copiilor tot ce-și doresc. Astfel, ajungi ca părinte să-ți reverși nervii asupra copilului, ca să-l doară și pe el, cum te doare pe tine.

Ancorele sunt atât de puternice, încât declanșează reacții inconștiente. Acestea au menirea să te elibereze de durerea pe care o simți. Și pentru scurt timp, chiar ai sentimentul că te-ai eliberat.

Doar că, foarte adesea, ceea ce nu mai știu copiii, este că părintele are remușcări legat de ceea ce a spus. Pentru că ei aud doar versul Mai bine nu te făceam! și le este greu de acceptat.

Foarte mulți părinți își fac apoi autocritica pentru ceea ce au spus.

Își imaginează că sunt la judecată, și ei trebuie să dea socoteală pentru acele vorbe. Mintea lor, încearcă, pe de o parte să-i acuze pentru ceea ce au zis, pe de altă parte, să-i scuze că era nervos, supărat. Speră că poate copilul nu a auzit etc.

Acest mod al părintelui, de a se tortura, de a se pedepsi pentru ceea ce a spus, face ca data viitoare să spună mai rău. Pentru că că toată gândirea critică sau autocritică este toxică și înrăutățește lucrurile.

Data viitoare îți voi spune, cum îți dai seama dacă prin aceste vorbe, părintele chiar nu te iubește și nu te-a dorit în viața lui. Vei înțelege dacă expresia este totul pentru a transmite iubirea și afecțiunea. Cum îți dai seama dacă părintele într-adevăr nu te-a dorit, sau dacă aceste cuvine sunt spuse la nervi și supărare.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie