[C]a profesor am auzit adesea atât pe alţi profesori cât şi pe părinţi că îşi iubesc dar îi şi pedepsesc la fel. Pentru a fi corecţi. Pot să spun că şi eu am aplicat aceeaşi strategie până acum, dar acum am înţeles.
Copiii nu sunt toţi la fel. Aşa cum din punct de vedere al iubirii au diferite limbaje şi pentru aceeaşi manifestare de iubire a părintelui, unul se simte iubit şi celălalt nu. La fel este şi cu capacitatea de a fi motivaţi sau cu pedepsele pe care noi adesea le aplicăm.
Spre exemplu, dacă eşti părinte şi copilul a greşit şi vrei să-l pedepseşti s-ar putea să fii tentat să-l pui la o „muncă”. Numai că acea muncă sau activitate, s-ar putea să fie o plăcere pentru un copil, în timp ce pentru altul e mai mult decât muncă, e chin.
Dacă eşti profesor şi poate ţi-a greşit şi elevul de nota 5 şi cel de nota 10, şi ai tendinţa de a-i pedepsi prin eliminarea lor de la ora de curs, cel de nota 10, s-ar putea să o simtă ca pe o pedeapsă cruntă, pe când cel de nota 5 o va percepe ca pe o răsplată. De altfel, prin tot comportamentul lui, elevul de nota 5 îţi va cere să-l elimini de la oră. Iar dacă o faci, îl faci fericit, nu-l pedepseşti.
Aşa că o să-ţi spun că este o strategie greşită. Dacă aplici aceleaşi pedepse, pentru a fi corect, o să afli că nu eşti. Dacă aplici pedepsele în funcţie de personalitatea fiecăruia, s-ar putea ca unul să te întrebe de ce faci diferenţă. Dar dacă tu ştii, de ce faci diferenţă o să-i spui, „pentru că ceea ce este pedeapsă pentru tine, pentru celălalt poate fi o recompensă.”
O să-ţi spun exact despre ce vorbesc, dar mai întâi, să facem puţin cunoştinţă cu personalităţile.
Imaginează-ţi că eşti în sala de aşteptare a unui cabinet medical. Ai avut programare, dar când ai ajuns acolo, ai găsit aglomerat. În cabinetul medical s-ar putea să fie o inspecţie de la sanepid sau din altă parte şi s-ar putea să mai dureze cel puţin o oră până ce medicul e liber şi reîncepe consultările. Iei loc pe scaun şi observi lumea care se adună. O să mă refer în mod deosebit la copii. Unii stau cuminţi lângă părinţi şi urmăresc ce se întâmplă în jurul lor, alţii s-au aşezat într-un colţ, ca şi când s-ar teme să nu deranjeze, alţii vorbesc cu alţi copii şi chiar au început să se joace, în timp ce unii, manifestă semne de nerăbdare, o fac pe şefii, bat din picior, ţipă tare, aleargă etc.
Despre tipurile de personalităţi am citit în cărţile scrise de Florance Littauer „Personalitate plus Cum sa-i intelegi pe altii intelegandu-te pe tine”, „Personalitate plus – ghid pentru părinţi” şi „Personalitate plus Succes profesional”
Dar hai să le luăm într-o ordine, mai exact ordinea folosită de autoare.
Sangvinicul popular este vesel, foarte sociabil, îi place să povestească, să înflorească povestirea ori de câte ori o spune, să fie în centrul atenţiei, să se distreze. Îi place să strălucească, se îmbracă cu haine viu colorate şi poartă bijuterii (mai ales femeile) care strălucesc, care îţi iau ochii. Este o persoană foarte energică şi îşi ia energia stând printre oameni. Visul lui este să se distreze continuu, dar şi să-i ajute pe alţii. Este un optimist incurabil.
Meserii care i se potrivesc cel mai bine: actor, povestitor, organizator de petreceri, relaţii cu publicul etc (tot ce presupune socializare şi distracţie).
Colericul puternic este persoana foarte muncitoare, orientată spre muncă cu rezultate, cu foarte multă energie. Este un lider înnăscut, îi place să dea ordine, să coordoneze oamenii, îi place competiţia şi permanent îşi doreşte să fie cel mai bun în tot ce face. Este o persoană activă, chiar şi când se odihneşte. Este un optimist şi cu o mare încredere în forţele proprii şi o extraordinară stimă de sine. Nici o altă personalitate nu poate ţine ritmul la capitolul energie şi putere de muncă, cu colericul puternic. Când vorbeşte sau scrie, este scurt concis şi foarte structurat.
Meserii care i se potrivesc: aproape orice, dar în mod deosebit cele cu funcţii de conducere.
Melancolicul perfect este o persoană introvertită aflată într-o permanentă căutare a perfecţiunii. Îi place să realizeze activităţi care presupun muncă minuţioasă, migăloasă, lucrul cu cifrele, graficele, operele de artă. Permanent nemulţumit de sine, este foarte auto-critic. Este foarte puţin sociabil, oamenii şi zgomotul îl obosesc şi pe cât posibil evită compania lor, evită să fie priviţi, să fie în centrul atenţiei. Are puţini prieteni, adesea la fel ca ei, melancolici perfecţi. Dar operele lor reuşesc să încânte lumea şi să-i admire, chiar dacă ei, personal, stau în umbra lucrărilor, sunt permanent nemulţumiţi de rezultatul final. Sunt capabili să vadă greşelile şi din avion. Au nevoie de un plan de lucru şi să fie în control, să ştie ce urmează.
Meserii care li se potrivesc: ingineria, ştiinţele exacte, cercetare, arhitectură, sculptură, pictură, muzică, design etc.
Flegmaticul liniştit este o persoană foarte calmă şi relaxată. Are o energie foarte redusă, de aceea dorinţa unui flegmatic, imediat ce se ridică din pat este aceea de a şti care este următorul moment în care se va odihni – şi o va face foarte des. Este o persoană foarte drăguţă, iubitoare de pace şi linişte şi va căuta să fie drăguţ cu toată lumea. Nu este antisociabil, dar se simte foarte confortabil în compania sa proprie. Foarte introvertit, este mai mult un spectator care va urmări pe toţi cei din jurul lui cu mare interes. Se decide foarte greu asupra diferitelor solicitări şi de multe ori se lasă dus de val pentru că nu ştie sigur ce vrea. Dar dacă îşi găseşte pasiunea poate fi un aprig următor al acesteia, şi acolo unde colericul renunţă (că nu are rezultate imediate), flegmaticul persistă şi are rezultate pe termen lung. Poate fi un lider de excepţie, datorită calmului, stăpânirii de sine şi calităţilor de a se purta corect cu oamenii.
Meserii care i se potrivesc sunt cele care nu solicită foarte mult efort fizic, exemplu şah, snooker, paznici şi alte meserii pentru care sunt pasionaţi şi au un ritm de lucru alternat de perioade de odihnă.
Cum îi motivezi să facă ceva nou, dar conform priceperilor şi deprinderilor personale?
Sangvinicul popular
- E motivat de câteva cuvinte cheie: distracţie, faimă (celebritate), popularitate.
- Laudă-l din belşug atât între patru ochi, cât şi în public (mai ales)
- Verifică constant în ce stadiu se află cu lucrarea. E posibil să fi uitat sau să fi întâlnit vreun obiect strălucitor care să-l distragă de la lucru.
Colericul puternic
- Cuvintele cheie care îl pun în mişcare sunt: competiţie, hai să vedem cine ajunge primul
- Spune-i că nu-l crezi în stare să facă acel lucru – şi îţi va arăta el.
Melancolicul perfect
- Cuvintele cheie: perfecţiune, detaliu
- Spune-i ce are de făcut şi dă-i cât mai multe detalii.
- Complimentează-l discret pentru evoluţie (1-2 complimente cel mult) foarte bine plasate şi argumentate, doar între patru ochi.
- Dacă-i faci observaţie asupra vreunei greşeli sau omisiuni, a doua oară nu mai ai ocazia. Va remedia problema până la perfecţiune.
Flegmaticul liniştit
- Cuvintele cheie: odihnă, relaxare
- Arată-i premiul pe care îl aşteaptă (odihna) şi spune-i ce are de făcut.
- Lasă-l să lucreze în ritmul lui.
- Spune-i: „Ce-a fost greu a trecut, mai avem puţin şi ne odihnim.”
- Laudă-l şi-l încurajează.
Cum îi pedepseşti?
Cum spuneam şi la începutul articolului, şi am arătat şi la motivaţie, dacă sunt diferiţi şi motivaţi de lucruri şi cuvinte diferite, atunci când greşesc şi pedepsele trebuie să fie diferite. Cu toţii greşim şi unele greşeli atrag după ele anumite pedepsemai mari sau mai mici. Atunci când aplicăm nişte pedepse trebuie să le alegem dintre aspectele pe care cei pedepsiţi le detestă. Dacă au greşit foarte tare şi vrei să-i pedepseşti astfel încât să ţină minte, iată cum.
Sangvinicul popular
- Izolează-l de restul oamenilor şi dă-i de lucru ceva cu date statistice, grafice, cifre şi alte lucruri care îl plictisesc de moarte. Dar dacă doar îi dai de lucru şi nu-l izolezi şi munca pe care o are de făcut nu-i place, sangvinicul s-ar putea cu diplomaţia lui, să convingă un melancolic să facă munca în locul lui, în tip ce el va fi ocupat cu o poveste pe care o spune cu multă pasiune. Şi atunci pedeapsa se transformă în plăcere pentru el. Şi-şi va aminti… cum te-a păcălit. Dacă vrei să pedepseşti un sangvinic pe termen foarte lung, pune-l să se facă contabil şi să lucreze cu cifre, singur într-un birou. Şi în curând va intra în depresie.
Colericul puternic
- Colericul nu suportă să stea degeaba. Aşa că cea mai mare pedeapsă pentru el va fi să fie pus să stea degeaba pe un scaun, fotoliu sau canapea, fără ca lui să-i fie somn. Pune-l să stea degeaba, îndepărtează-i orice sursă de activitate sau plăcere, inclusiv citit (exceptându-i pe cei care detestă să citească), privit la televizor. Efectiv să stea cu mâinile încrucişate pe piept. În câteva minute simte că ia foc.
Melancolicul perfect
- În general, melancolicului dacă i-ai atras atenţia odată asupra unei greşeli, a doua oară nu se va mai întâmpla. Detestă să i se atragă atenţia şi să fie criticat. O face el singur destul. Dar dacă vrei să-l pedepseşti într-un mod grandios, să-şi amintească toată viaţa, pune-l să socializeze. Să se împrietenească cu toţi cei pe care îi detestă (şi sunt mulţi) şi să le găsească calităţi.
Flegmaticul liniştit
- Pune-l la muncă! O să vezi că abia îşi târăşte picioarele şi tot ce face, execută cu lentoare şi creează impresia că-l doare şi să se mişte şi să ridice cârpa (de şters praful).
În speranţa că ţi-a fost de folos, aştept comentariile tale mai jos.
