Pentru acest articol, inspiraţia mi-a venit în timp ce eram în spital cu bebeluşul meu, dar şi din diferite scene şi replici din anumite filme pe care o să ţi le dezvălui pe parcurs.

 

Oamenii mari, surse de inspiraţie

Fiecare persoană îşi doreşte să devină cineva. Cineva mare, cineva important, cineva recunoscut.

Dar pentru asta e nevoie de un vis şi multă muncă. Şi nu doar atât.

Avem nevoie şi de modele de la care să ne inspirăm. Fie că aceste modele sunt profesori, mentori, oameni care au reuşit şi ale căror biografii le citim sau urmărim.

Când întâlneşti un om mare care să te inspire, preţuieşte-l şi respectă-l!

Te poate ajuta şi pe tine să ajungi acolo unde ţi-ai propus.

Te poate ajuta să-ţi împlineşti un vis, sau pur şi simplu să ieşi dintr-o încurcătură.

Te poate ajuta, chiar dacă nu-l cunoşti direct şi personal, ci numai prin intermediul internetului sau a cărţilor, sau a CD-urilor şi a altor surse motivaţionale.

 

Şi oamenii mici sunt importanţi

 

Dar nu sunt toţi oamenii mari, de un succes răsunător, care să te ajute sau să te inspire. Nu toţi oamenii sunt buni, paşnici, iubitori, care să te motiveze sau care să te sprijine.

La tot pasul întâlnim şi persoane care veşnic sunt nemulţumite de câte ceva din ce li s-a întâmplat.

Sunt oameni care îţi fac viaţa grea şi zilele amare. Şi ei sunt importanţi. Dacă priveşti în urmă, de fiecare dată când cineva ţi-a făcut zilele amare, te-a ajutat, de fapt, să creşti. Căci, tot ce nu te omoară, te-ntăreşte. De fiecare dată când cineva e nedrept cu tine, când simţi că viaţa ta e imposibilă, cauţi soluţii să ieşi de acolo. Şi pe măsură ce găseşti soluţii şi ieşi de acolo, creşti. Apreciază şi oamenii aceia.

Întâlnim adesea oameni care o fac pe victima şi dau vina pe alţii.

Întâlnim oameni lacomi, nedrepţi, hoţi, criminali etc.

Persoane care te trag în jos, care te fac să te laşi de obiceiurile bune şi să le iei pe cele rele de la ei.

Sunt persoane care te secătuiesc de energie cât stai cu ele.

Şi aceşti oameni sunt importanţi. Ei sunt îngăduiţi de Dumnezeu şi au şi ei un scop. Ca să testeze pe cei ce vor să lupte cu adevărat pentru ceea ce e important pentru ei. Pentru mântuirea lor, pentru viaţa lor, pentru succesul lor. Sau poate pentru familiile lor. Ei sunt ca acidul şi focul în care se pune aurul ca să se dovedească ce calităţi extraordinare are.

Dacă n-ar fi astfel de oameni, nimeni n-ar mai avea şansa să crească, să depăşească probleme sau să se mântuiască. Dumnezeu nu ne mântuieşte şi nu ne ajută pe ochi frumoşi. E interesul nostru al fiecăruia să muncească pentru a-şi face viaţa mai frumoasă.

 

Deci, chiar dacă eşti tentat să-i dispreţuieşti, pentru modul în care gândesc şi acţionează, n-o face.

Cu toate acestea, nu-ţi recomand să petreci prea mult timp în preajma celor ce o fac permanent pe victima şi dau vina pe alţii, în preajma celor ce gândesc şi au comportamente foarte negativ.

Pe termen scurt îţi pot oferi lecţii importante despre cum să NU DEVII. Pe termen lung, dacă stai prea mult în jurul lor, te contaminezi de modul lor de gândire şi devii ca ei.

 

De exemplu, la spital, am întâlnit o asemenea persoană. Era o mămică, internată, nemulţumită de toţi şi toate. Pentru tot ce i se întâmpla avea o replică şi era cineva de învinovăţit. Era foarte nemulţumită de spitalele gratuite şi că i-ar conveni mult mai mult să se ducă la spitale private. (M-am întrebat ce caută într-un spital de stat dacă tot preferă unul privat?)

Era nemulţumită de şpaga pe care spunea că i-au cerut-o pe faţă anumite cadre medicale.

Am încercat să-i spun că mie nu mi s-a întâmplat. Că am fost foarte bine tratată, chiar dacă nu am dat nimic nimănui. M-a contrazis cu vehemenţă.

Evident că nu-ţi pot spune că doar eu am dreptate. Dar m-am considerat binecuvântată că nu mi s-a întâmplat ce spunea ea.

Şi m-am bucurat când a fost mutată în alt salon şi n-am petrecut mai mult de o oră în preajma ei.

Şi mai mult, aş putea să spun, că ea este sursa de inspiraţie reală pentru acest articol, pentru că am învăţat ceva şi vreau să transmit mai departe.

 

„Dator sunt şi elinilor şi barbarilor şi învăţaţilor şi neînvăţaţilor.”

Romani, 1,14

 

Mi se întâmplă adesea să aud părinţi care-şi ceartă copiii că nu sunt buni de nimic. Sunt şefi care nu văd decât greşelile şi nu pot fi altfel decât foarte critici.

Şi aş vrea să-ţi spun că nu au dreptate. Nu-i crede. Eşti unic, eşti special, eşti important. Dumnezeu te-a ales şi te-a adus pe lume. Cu siguranţă ai un scop aici. Dacă nu ţi l-ai descoperit, nu dispera. Niciodată nu e prea târziu să afli care este scopul tău în lume.

Mai mult decât atât eşti un învingător. Cu siguranţă că ai trecut prin diferite situaţii mai mult sau mai puţin dificile. Şi niciuna nu te-a răpus. Dacă ar fi făcut-o, n-ai mai citi acest articol.

 

Fiecare are un talent

 

„Dar avem felurite daruri după harul ce ni s-a dat. Dacă avem proorocie, să proorocim după măsura credinţei, dacă avem slujbă, să stăruim în slujbă… ” Romani, 12, 6-7

 

Fiecare dintre noi am fost înzestrat încă de la naştere cu diferite daruri, aşa cum spune şi Biblia. Pe parcursul vieţii ne dăm seama de darurile cu care am fost înzestraţi. Ne dăm seama prin ceea ce ne place să facem în mod deosebit, sau prin ceea ce ne pricepem mai bine decât alţii. Acolo unde este un talent valorificat se naşte o pasiune. Şi din pasiune, pot ieşi lucruri măreţe.

Când fiecare dintre noi îşi valorifică talentul şi îl pune în folosul societăţii, se naşte progresul pentru că s-ar putea să fie mulţi să aprecieze ceea ce tu ai şi oferi.

Fiecăruia dintre noi i-au fost date darurile cu un anumit scop. Când îţi descoperi talentele şi îţi dai seama de scopul tău în viaţă (ca să fii de folos cât mai multor oameni), atunci nu va dura prea mult până să fii apreciat.

 

Fiecare meserie este importantă

 

În ultima vreme ţi-am tot vorbit de cât de mult mi-a plăcut filmul serial Merlin. L-am urmărit de vreo 7-8 ori până acum(doar din Martie anul ăsta). Îmi place la nebunie să revăd filme. Şi de fiecare dată descopăr lucruri şi replici noi. De exemplu, o replică foarte dragă mie din acest film, este în ultimul episod, când Merlin îi spune lui Arthur.

„Unii oameni sunt născuţi să cultive pământul, alţii să fie buni medici, alţii să fie regi măreţi… eu am fost născut să te servesc. Şi sunt mândru de asta şi n-aş schimba nimic din ceea ce sunt şi fac.”

Personal nu cred în destin, dar cred cu tărie, că am fost înzestraţi cu daruri diferite şi e absolut necesar să le punem în slujba comunităţii.

Ca oameni suntem foarte limitaţi. Oricâte lucruri am şti să facem şi oricât am fi de buni la a le duce la bun sfârşit, nu putem trăi fără să depindem unii de alţii.

Dacă la începutul societăţii umane era o singură activitate – acea de culegător sau vânător, apoi de agricultor, cu timpul oamenii şi-au diversificat activităţile. Au apărut breslele, fiecare cu meşteşugul ei. Unii erau brutari, alţii olari, alţii croitori, alţii ceasornicari ş.a.m.d. Ca să trăiască eficient au început să facă schimb între ei de ceea ce produceau. Aşa s-a născut comerţul.

Dar cu timpul, lucrurile s-au amplificat. A apărut industria, transportul, turismul, curieratul, administraţia, asigurările, informaţia şi era acesteia şi multe altele. Astăzi e greu să-ţi imaginezi viaţa fără un telefon, fără calculator, internet, televizor şi alte tehnologii. E greu să-ţi imaginezi că nu mai poţi vedea un film, un concert, o ştire de ultim moment.

Şi fiecare om în parte e dependent de produsele altor activităţi. La fel de greu ne este să ne imaginăm viaţa fără cafeaua noastră zilnică, fără să avem ceva dulce, fără săpunul preferat cu care să ne spălăm. Sau fără lucrurile cu care ne răsfăţăm.

Dacă stăm şi facem o analiză, zilnic folosim produsele şi serviciile a zeci sau sute de oameni.

Ce-ar fi viaţa noastră fără ei?

Dacă în Evul Mediu, medicul era cel care îţi punea diagnosticul, îşi producea singur medicamentele, îţi făcea tratamentul, astăzi un spital este o adevărată industrie. Şi fiecare persoană are rolul ei. Viţa ta în spital nu mai depinde doar de abilităţile medicului, ci şi de atenţia asistentelor, de curăţenia pe care o fac îngrijitoarele, de eficacitatea medicamentelor produse de industriile farmaceutice, iar dacă preferi să mănânci mâncarea din spital (care nu e întotdeauna foarte rea), şi aceasta depinde de diagnosticul pus de medic şi ce-ţi recomandă acesta pentru a te face bine.

 

Dacă în trecut cu greu găseai o informaţie, astăzi, poţi să mergi la bibliotecă sau să deschizi netul şi sigur găseşti o multitudine de informaţii, unele mai mult sau mai puţin utile, în funcţie de tema care te interesează.

 

Totul se leagă şi se înlănţuie

 

Acum câţiva ani am văzut filmul Eu şi Prinţul, denumirea originală, The Prince and Me. În acest film, tânărul prinţ danez, foarte rebel, decide să plece în America la facultate, dar părinţii îi taie contribuţia financiară.

Aşa că, vrând-nevrând trebuie să-şi caute ceva de lucru ca să-şi câştige existenţa. Ajuns înapoi în Danemarca la o şedinţă la care se punea problema concedierilor în masă, ia cuvântul şi spune că pe când era în America a învăţat că fiecare sector de industrie depinde de altul.

Dacă faci concedieri într-un sector va fi afectat şi altul, pentru că munca fiecăruia e importantă.

În timp, am văzut că aşa este. Criza financiară care s-a născut într-o parte a globului, a afectat treptat alte ţări.

Fiecare decizie a unei persoane poate afecta alte persoane.

 

Şi apropo, de cât de mult se leagă lucrurile, într-un alt film, mai exact, Furios şi iute, Tokyo Drift, am văzut următoarea replică:

„Din cauza unui cui, s-a pierdut o potcoavă. Din cauza acelei potcoave s-a pierdut un cal. Din cauză că s-a pierdut calul, mesagerul nu a mai ajuns cu mesajul. Din cauză că mesajul nu a mai ajuns, s-a pierdut războiul.”

Prin urmare, din cauza unui cui care s-a pierdut, s-a pierdut războiul.

 

Oricât de mic crezi că eşti pe lumea asta, nu uita că eşti important.

Aşa că ori de câte ori întâlneşti o persoană care îşi face datoria la locul de muncă, fii recunoscător.

Importanţa unui gest minor

 

Gândeşte-te ce s-ar întâmpla dacă o persoană de un spital ar greşi, câte persoane ar suferi. Sau dacă o persoană de la o centrală nucleară ar avea o neglijenţă în ce are de făcut şi se produce un accident. Câte persoane ar suferi? Probabil că zeci de milioane, dacă nu cumva sute de milioane.

Deci orice persoană, oricât de mică sau puţin importantă care şi-ar neglija sarcinile, ce s-ar întâmpla? Consecinţele oricărei neglijenţe pot afecta zeci sau sute de vieţi sau sute de milioane de persoane.

 

Uneori, unii fac atâtea fapte rele că le doreşti moartea, sau crezi că merită să moară. (Poate că tu personal nu crezi, dar cu siguranţă sunt mulţi care o fac). Dar nu ştii care este rolul lui în lume. Chiar dacă e greu, acceptă-l şi pe el, aşa cum o face şi Dumnezeu. Îmi amintesc de filmul Stăpânul Inelelor şi rolul pe care l-a avut în final vicleanul Gollum. Cum dorinţa lui arzătoare de a pune mâna pe inel, a făcut să piară cu tot cu acesta.

 

Acum gândeşte-te la alte gesturi minore de care avem parte zilnic. Câte căsnicii se distrug sau se salvează pentru gesturile minore şi zilnice. Sau poate doar în anumite momente din viaţa noastră. Îmi amintesc că citeam pe blogul entuziasm.ro, cum povestea autoarea că zâmbetul unui străin i-a salvat viaţa. Sunt persoane care au nevoie disperată de un zâmbet, de o vorbă bună sau de o încurajare.

Mi se întâmplă uneori, când îmi amintesc de ziua de naştere a cuiva, (uneori părinţi ai elevilor de la şcoală) pe care-i sun să le urez un simplu şi din inimă La mulţi ani. Îmi spun că nimeni nu şi-a amintit că e ziua lor. Se simt mişcaţi de telefonul meu. Iar eu mă simt copleşită de mulţumirile pe care le primesc.

Aşa că ce-ar fi să înţelegem cu toţii că fiecare dintre noi este important, special şi unic.

Şi poate că atunci când întâlneşti persoane care îţi fac viaţa grea este foarte greu să treci peste. Numai că, dacă priveşti în urmă, constaţi că tu te-ai schimbat enorm de-a lungul acestui proces.

 

Aşa că iată ce îţi propun:

 

Acceptă

 

Acceptă că oamenii nu sunt la fel. Că fiecare e unic, e în felul lui şi nu sunt două persoane pe lumea asta care să gândească exact la fel. Fiecare e diferit şi asta face lumea un loc palpitant. Despre diferentele dintre oameni am scis aici.

 

Înţelege    

 

Caută să-i înţelegi pe oameni. Înţelege că nimeni nu e perfect şi toată lumea este supusă greşelilor. Cu toţii greşim unii faţă de alţii şi faţă de Dumnezeu.

 

Iartă

 

Iertarea este o scânteie ruptă din Rai. Şi dacă te gândeşti că cineva nu merită iertarea ta, oferă-i iertarea nu pentru el ci pentru tine. Când nu poţi ierta, te simţi împovărat de greutatea faptelor şi a gândurilor care te macină. De fapt, toţi specialiştii de dezvoltare personală şi creştină spun că cel ce nu poate să ierte se otrăveşte singur cu gândurile de răzbunare.

Oricine se poate răzbuna, însă numai oamenii superiori pot să ierte. Îmi amintesc de un pasaj din Biblie, în care Sf. Apostol Pavel le spune celor cărora le scrie, că atunci când eşti bun cu duşmanii, le aprinzi lor cărbuni în cap.

 

„Deci, dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare; dacă îi este sete, dă-i să bea, căci, făcând acestea, vei grămădi cărbuni de foc pe capul lui.”

Romani, 12,20

 

Iar, atunci când eşti dispus să ierţi şi o faci, te simţi eliberat şi uşor ca un fulg.

Deci, dacă nu poţi ierta pe cineva pentru el, iartă pentru tine. Pentru liniştea şi bucuria ta sufletească.

Iubeşte

 

Avem tendinţa să iubim pe cei care ne fac viaţa plăcută, uşoară. Îi iubim pe prieteni, pe cei care ne oferă momente frumoase, pe cei care ne apreciază etc. şi ne este foarte greu să-i iubim pe cei care ne urăsc, pe cei ce ne fac viaţa un iad.

Cu toate acestea, iubirea celorlalţi, mai ales a celor ce ne urăsc şi ne fac viaţa grea este o poruncă dumnezeiască. Şi Iisus şi tot Noul Testament şi Psalmii lui David vorbesc de superioritatea omului care-şi iubeşte duşmanii.

 

Fii recunoscător

 

Când întâlneşti persoane de la care ai de învăţat, fii recunoscător.

Când cunoşti, fie şi din întâmplare, bunătatea la oameni la care nu te aştepţi, fii recunoscător.

Fii recunoscător pentru prietenii pe care-i ai şi care îţi fac zilele frumoase.

Fii recunoscător pentru toţi oamenii care îşi fac datoria la locul de muncă şi te „ajută” să ai o viaţă mai uşoară şi mai frumoasă. Că datorită lor eşti informat, eşti sănătos, eşti acolo unde eşti. Că datorită lor beneficiezi de tehnologie, de pace, de un loc de muncă.

Fii recunoscător pentru persoanele dificile pe care le întâlneşti pentru că te ajută să creşti spiritual şi te ajută să rezolvi probleme dificile de viaţă.

Fii recunoscător pentru toţi oamenii din viaţa ta, pe care i-ai cunoscut sau pe care nu i-ai cunoscut. Unii dintre ei poate ţi-au făcut bine şi nu ai habar nici tu, nici ei.

 

Fii fericit

 

Indiferent de ce ţi se întâmplă, nu uita să te bucuri de tot şi de toate.

Scapă de stres şi vezi momentele frumoase ale vieţii.

Bucură-te de copilul tău!

Bucură-te de cei dragi!

Bucură-te că poţi să petreci timp, chiar şi cinci minute preţioase cu ei!

Fii fericit pentru tot ce ţi se întâmplă!

Şi nu uita, toate sunt cu îngăduinţa lui Dumnezeu ca să te facă să străluceşti ca aurul şi să te şlefuiască cum se şlefuieşte diamantul. Şi la final să arate tuturor calităţile tale extraordinare.

Dacă ți-a plăcut acest articol și îl găsești util fă un gest frumos și pentru prietenii tăi și distribuie-l! Mulțumesc!

 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Name:

Email:

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber