Crezi că e important să ştii ce te motivează?
Crezi că e important să ştii ce-i motivează pe copiii tăi?
Crezi că te ajută să ştii ce-i motivează pe angajaţii tăi?
În cartea lui Zig Ziglar Putem creşte copii buni într-o lume negativă, am citit despre următoarea povestioară legată de motivaţie:
„Un bărbat extrem de bogat avea o fată de măritat şi s-a hotărât să dea o petrecere ca să o prezinte lumii. Bărbatul a invitat la petrecere tinerii de pe o rază de o sută cincizeci de km. La sfârşitul petrecerii, i-a invitat pe toţi la piscină, care era plină cu şerpi veninoşi de apă şi aligatori. Le-a spus că primul care va sări în apă şi va ajunge de cealaltă parte a piscinei putea să aleagă între trei lucruri: un milion de dolari bani gheaţă, zece mii de hectare din cel mai bun pământ al său sau mâna fiicei sale, singura lui moştenitoare.
N-a apucat bine să spună tot ce avea de zis că s-a auzit un ploesc la celălalt capăt al piscinei şi aproape imediat un tânăr care a ieşit din apă la celălalt capăt al piscinei.
Gazda merge la el, îl felicită şi apoi îl întreabă:
Gazda: acum trebuie să alegi. Vrei un milion de dolari?
Tânărul: Nu domnule.
Gazda: Vrei zece mii de hectare din cel mai bun pământ al meu?
Tânărul: Nu domnule.
Gazda: Vrei mâna fiicei mele?
Tânărul: Nu domnule.
Gazda: Atunci, nu înţeleg, ce vrei?
Tânărul: Vreau să ştiu numele şmecherului care m-a împins în piscină.”
Atunci când suntem motivaţi, fie şi numai ca să supravieţuim s-ar putea să fim capabili să mutăm munţii din loc.
Dar motivaţia nu e legată doar de supravieţuire.
Prima dată când îmi amintesc că am auzit despre motivaţie, era în primul an ca profesor, când nouă celor ce eram noi, ni s-au predat nişte cursuri de formare. Unul dintre ele era pe tema motivaţiei.
Atunci am aflat că motivaţia elevului este exterioară, bazată pe îndemnuri din partea părinţilor sau pe premii şi recompense şi motivaţie internă bazată pe voinţa elevului. Iar că aceasta este mult mai puternică decât cea externă.
Dar stai liniştit acest articol şi celelalte două care urmează nu sunt legate de motivaţia elevului ci de ceea ce am citit şi observat pe această temă. Chiar din ce am auzit pe la diverse seminarii.
Oamenii sunt motivaţi diferit, în momente diferite, de lucruri diferite.
Dacă o persoană motivată caută să o „motiveze” pe alta, s-ar putea să reuşească doar dacă ştie pe ce butoane să apese. În caz contrar s-ar putea să o streseze mai mult.
În funcţie de personalitate oamenii pot fi motivaţi diferit. Deşi articolul se referă la copii, este perfect valabil şi pentru adulţi.
La un seminar am aflat că sunt patru forţe care ne motivează să facem diferite acţiuni.
Iubirea
Iubirea este o forţă motivaţională bună de luat în calcul.
Iubirea te poate schimba în moduri pe care nici nu le bănuieşti.
Solista care îmi place mie şi a cărei muzică mă inspiră, îmi dă energie, Sarah Brightman are un cântec, Love changes everything (Iubirea schimbă totul).
Iată două versuri ale cântecului:
”Iubirea, iubirea schimbă totul; mâini şi feţe, pământ şi cer
Iubirea, iubirea schimbă totul; cum trăieşti sau cum mori…” (versuri originale Love changes everything)
Şi cred că are mare dreptate. Atunci când iubeşti faci lucruri, acţiuni de care nu te-ai fi crezut în stare. Iubirea te poate schimba complet.
Dacă atunci când eşti singur poate nu ai un motiv să faci o anumită acţiune, dacă iubeşti pe cineva acea motivaţie s-ar putea să apară sau să nu-ţi dea de ales.
Poate crezi că nu e chiar adevărat.
Hai să-ţi explic ce vreau să spun.
Dacă nu ştii să înoţi, te-ai arunca în apă pentru cineva care e în pericol să se înece?
Dar dacă acel cineva este chiar copilul tău?
Să ai un motiv de iubire te poate face să devii mai responsabil/ă cu viaţa pe care o duci.
Sunt multe persoane care şi-au căutat de lucru atunci când în viaţa lor a apărut un copil. Şi poate că nu a fost ce şi-au dorit, dar pentru moment acel job le-a oferit posibilitatea de a avea o sursă de venit cu care să-şi hrănească sau să-şi îmbrace copilul. În timp însă, dacă au uitat motivele pentru care au ales acel job (din dragoste pentru copilul lor) e foarte posibil să ajungă să-şi deteste slujba.
Tot ce ar avea de făcut ar fi, ori să-şi amintească de ce au ales să muncească acolo şi cum au reuşit să-şi crească copilul, sau să-şi caute ceva care să li se potrivească mai bine pentru ce-şi doresc acum.
Sunt persoane care din dragoste pentru copiii lor, sau poate pentru părinţii lor, sau pentru persoana pe care o iubesc foarte mult, sunt capabile să mute munţii.
Am atins acest subiect, şi în articolul Toţi avem nevoie de iubire şi ţi-am oferit câteva citate de la Napoleon Hill
„Luaţi femeile din viaţa bărbaţilor şi veţi vedea că bunătatea ar fi inutilă pentru majoritatea dintre ei.”
Napoleon Hill
Si cum o imagine valorează cât o mie de cuvinte, iată o imagine care m-a şi distrat dar care arată că o persoană care e lipsită de iubire e cea mai tristă persoană. Nu e neapărat despre bărbaţi, ci despre lipsa iubirii din viaţa unei persoane.
Succesul
A doua forţă motivaţională este dorinţa de a reuşi.
Dorinţa de a reuşi în carieră, în căsnicie, în creşterea copiilor, în sănătate etc.
Pentru că definiţia succesului este diferită de la o persoană la alta, fiecare va fi motivat diferit de această forţă.
Poate că nu toţi îşi doresc să ajungă milionari, patroni sau directori executivi. Dar pentru orice reprezintă succesul pentru ei, acesta îi va determina să reuşească.
Şi apropo, îmi amintesc o poveste cum un adolescent avea dificultăţi serioase la disciplina matematică pentru simplu motiv că lui nu-i plăcea. La început părinţii l-au dat la pregătire în privat şi rezultatele au crescut puţin, dar au continuat să fie slabe faţă de alte rezultate ale lui. Apoi părinţii l-au încurajat să se pregătească pe ceea ce-l pasiona pe el. Era pasionat de desen şi îşi dorea să devină arhitect. Discutând cu profesorul lui de desen, acesta i-a spus că dacă îşi doreşte să devină arhitect, o să aibă nevoie de cunoştinţe de matematică şi mai ales de geometrie în spaţiu. În felul acesta, dintr-o dată adolescentul a avut o altă perspectivă asupra disciplinei pe care nu o înţelegea. A început să fie interesat şi de matematică şi rezultatele lui s-au îmbunătăţit considerabil.
Dorinţa de a reuşi într-un domeniu te poate ajuta să devii mai bun într-un alt domeniu complementar, care nu-ţi place.
Foarte important aici este şi asocierea mentală pe care o facem.
O persoană căreia nu-i place să facă ordine şi curăţenie, poate fi mai uşor motivată spre o astfel de activitate dacă asociază curăţenia şi ordinea cu prosperitatea şi cu succesul.
Jillian Michaels în cartea ei Fără limite spune:
„Să spunem că nu îţi place să alergi. E cazul meu, detest să alerg. De asemenea nu prea mă dau în vânt nici după legumele fierte. Cu toate acestea, sunt pe banda de alergare în cea mai mare parte a timpului şi îmi mănânc nutreţul cam tot atât de des. De ce? Pentru că îmi place că alergarea şi broccoli mă ajută să încap în blugi strâmţi, ceea ce mă face să mă simt mai sexy. Îmi place că îmi oferă mai multă încredere în mine. Îmi place că, implicându-mă în aceste comportamente sănătoase, mă simt plină de energie şi într-o stare de spirit bună.
Concentrându-mă pe aceste rezultate pozitive şi pe ataşamentul meu faţă de ele, reuşesc să schimb asocierile pe care le face creierul meu cu aceste obiecte. În loc să asociez alergarea pe bandă cu plictiseala, oboseala şi agonia, o asociez cu forţa, sănătatea şi senzualitatea.”
Jillian Michaels
Banii sau recompensele
Alte persoane sunt motivate de recompense financiare, bonusuri, prime, recunoaşterea publică a acţiunilor proprii.
Tamara Lowe în cartea Fii motivat! spune că este foarte uşor să-i recunoşti. Îşi doresc maşini scumpe, haine, case, vacanţe etc. cu care se mândresc după ce le obţin. Sunt foarte dornici să iasă în evidenţă, să li se recunoască meritele. Cu cât află mai multe persoane de meritele lor deosebite, cu atât se simt mai bine.
Opusul lor este reprezentat de cei care sunt motivaţi înterior şi fac acte de voluntariat, înfiază copii etc., şi alte acţiuni de binefacere cât mai tăcute şi necunoscute. Singura lor recompensă este deja în interiorul lor şi este dată de satisfacţie şi mulţumire personală. Aceştia nu au nevoie şi nu se simt bine să fie lăudaţi sau recompensaţi în public.
Iar dacă eşti în funcţia de conducere şi vrei să ai angajaţi fericiţi, ţi-ar prinde bine să ştii aceste detalii, pentru că dacă recunoşti public pe cineva motivat interior şi omiţi pe cineva motivat de recompense, s-ar putea ca angajaţii tăi să nu fie foarte fericiţi.
Dacă nu eşti şef de angajaţi, dar vrei să fii propriul tău şef, e bine să ştii din ce categorie faci parte. Pentru că dacă faci parte din categoria celor motivaţi interior, nu ai nevoie de recompense ca să rămâi motivat să faci acele lucruri care sunt importante şi contează pentru viitorul tău.
Dar dacă eşti o persoană motivată de bani şi recompense, ar fi recomandat ca pentru a rămâne motivat/ă să-ţi acorzi periodic mici recompense care să te facă să te simţi bine şi că nu te-ai străduit degeaba.
Ego
O altă forţă puternic motivaţională este ego-ul personal.
Hai să ne gândim la alpiniştii care îşi riscă viaţa ca să urce pe Himalaya. Ce găsesc acolo? Nu primesc nici bani, nici recunoaştere publică şi nici nu fac escaladări de pante abrupte ca să-şi salveze iubirea.
O fac pur şi simplu pentru că vor să-şi demonstreze lor înşişi că sunt suficient de buni, că sunt în stare.
Pentru că vorbeam de personalităţi, şi motivaţia acestora, colericii sunt cei mai expuşi la acest tip de motivaţie. Cu siguranţă că pot fi motivaţi şi de celelalte forţe descrise mai sus, însă dacă chiar vrei să-l motivezi, să-l provoci pe un coleric şi nu ştii cum, spune-i că e imposibil sau că el nu poate face ce vrei tu. Şi-ţi arată el!
Atunci când două persoane sau mai multe se iau la întrecere ca să reuşească ceva anume, deşi nu e niciun premiu pus în joc sau nu e vorba de recompense sau recunoaşteri, motivul care-i mână să fie cei mai buni şi să aibă succes, este ego-ul.
Aici îmi aduc aminte de o altă poveste, de data asta, din cartea Secretele succesului a lui Dale Carnegie.
El povesteşte că într-o fabrică angajatorii sfătuiau şefii de echipă să motiveze echipa şi să dea un randament mai mare. Şefii de echipă au încercat în fel şi chip, ba cu lauda, ba cu critica şi tot n-au reuşit să-i motiveze pe muncitori să lucreze mai mult şi să aibă o productivitate mai mare.
În cele din urmă ajunge angajatorul în faţa muncitorilor chiar la final de tură. Şi în întreabă câte piese a făcut echipa din acel schimb. Ei au zis 6. Angajatorul a luat o bucată de cretă şi a scris jos mare cifra 6. Când au venit cei din schimbul următor au întrebat ce-i cu cifra aia scrisă şi li s-a spus că reprezenta numărul de piese făcute de echipa de dinaintea lor. Ei au dat tot ce-au putut şi la finalul turei lor, a apărut mare pe podea cifra 7. Când au venit cei din tura cu 6 piese şi au văzut scris 7, s-au ambiţionat şi la finalul turei lor, jos era scris cifra 8.
Ego-ul şi dorinţa de a fi mai buni i-a motivat să obţină rezultate mai bune.
În cartea Fii motivat! scrisă de Tamara Lowe, autoarea deosebeşte opt tipuri de motivaţii în funcţie de trei variabile care se pot combina:
- în funcţie de preferinţele sociale (unii sunt motivaţi să socializeze, alţii sunt motivaţi să lucreze departe de alte persoane),
- în funcţie de tipul de activităţi (unii sunt motivaţi de schimbări – se plictisesc uşor de o singură activitate, alţii sunt motivaţi de activităţi de rutină),
- în funcţie de modul de recompensare. Unii sunt motivaţi intern – nu au nevoie să fie recompensaţi – aici se încadrează toţi cei care fac voluntariat, cei care lucrează pentru o anumită cauză şi nu au nevoie nici de publicitate, nici de încurajare, nici de recompense sau recunoaştere de la alţii. Iar alţii sunt motivaţi de recompense exterioare cum ar fi bonusuri, prime, recunoaştere publică a muncii şi valorii lor personale.
In funcţie de aceşti sase factori ai AND-ului motivaţional, care se combină între ei, autoarea precizează ca exista opt tipuri de persoane:
- Directorul (PSI = Productivitate – Stabilitate – motivat Intern)
- Vizionarul (PVI = Productivitate – Variabilitate – motivat Intern)
- Seful (PSE = Productivitate – Stabilitate – motivat Extern)
- Campionul (PVE = Productivitate – Variabilitate – Extern)
- Sustinatorul (CSI = Conectare – Stabilitate – Intern)
- Relatorul (CVI = Conectare – Variabilitate – Intern)
- Rafinorul (CSE = Conectare – Stabilitate – Extern)
- Exploratorul (CVE = Conectare – Variabilitate – Extern).
Îţi recomand să citeşti cartea ca să afli ce tip de motivaţie ai şi cum să ţi-o valorifici cât mai bine.
În articolul viitor o să-ţi spun de ce scade motivaţia.
Dacă ţi-a plăcut acest articol şi îl consideri util şi altora, te rog să faci o faptă bună şi pentru prietenii tăi.
Cu drag,
Fani
