Prin luna august eram la ţară. La un moment dat a fost atins un subiect delicat. Că un bărbat care bea dă vina pe soţie că ea e vinovată că are acest obicei.
Iniţial am fost de acord.
Există o parte de adevăr aici. Şi o să-ţi spun imediat care.
Omul are o minte conştientă, raţională şi o minte subconştientă care ţine de obiceiuri şi de imaginile stocate acolo, asociate cu emoţii.
În funcţie de obiceiurile pe care le are o persoană, va lua decizii şi va acţiona pe pilot automat aşa cum îi dictează subconştientul.
În schimb mintea conştientă, raţională, s-ar putea să-i facă „morală” celui care abuzează de băutură.
Vinovăţia e copleşitoare
De curând eram într-un magazin şi am auzit o conversaţie între vânzătoare şi o clientă.
Vânzătoarea: -Ce faci? Cum te simţi?
Clienta: -Nu prea bine. Aseară am cumpărat o pungă mare de seminţe şi am mâncat-o toată. Iniţial am vrut să mai las şi pentru mâine, dar…ce să faci, dacă capu-i prost!
Vinovăţia funcţionează la fel, indiferent ce substanţă este folosită pentru abuz.
O persoană care bea alcool se va simţi vinovată că iar şi-a dat în petec.
O persoană grasă se va simţi vinovată că nu se poate stăpâni de la mâncare sau dulciuri.
Ce e foarte interesant este că această vinovăţie are nevoie să fie hrănită.
Cu cât o persoană se va simţi vinovată, cu atât s-ar putea să mai facă exact acelaşi lucru, aceeaşi acţiune care i-a generat vinovăţia.
Mesajul vinovăţiei ar trebui să fie clar: Nu mai fă acea acţiune care te face să te simţi vinovat.
Cu toate astea, vinovăţia repetată poate fi atât de copleşitoare încât are nevoie să fie întreţinută cu o nouă porţie de… orice te face să te simţi vinovat.
DE CE?
Pentru că, foarte probabil, atunci când a apărut acest obicei, s-a născut ca o formă de a produce plăcere. Şi atunci, ori de câte ori creierul simte o durere, apelează la aceeaşi substanţă, acelaşi drog, sau acţiune care i-a produs plăcere.
Dar pentru că este depăşită o anumită limită şi acea substanţă sau acel drog ajunge să-i facă rău, persoana începe să se simtă vinovată.
Acea vinovăţie începe să producă o anumită presiune dureroasă în corp. Iar ca să n-o mai simtă, creierul oferă din nou aceeaşi soluţie şi ajunge să consume aceeaşi substanţă din nou şi din nou ca să-i amorţească acea stare de durerea dată de vinovăţie.
Dacă vrei, e ca un cerc vicios.
Si probabil că îţi spui, bine, bine! Toată lumea mai bea, dar nici să te îmbeţi ca porcul!
O persoană care bea, mănâncă sau consumă orice fel de drog pe fond emoţional negativ (vinovăţie şi nu numai) va consuma mai mult decât are nevoie. Şi nu ţine cont de faptul că cei din jur s-ar putea să fie deranjaţi.
Ei bine, tocmai faptul că s-a exagerat consumul a făcut să se nască vinovăţia. Iar vinovăţia aceasta întreţine o stare de consum ca să amorţească simţurile.
Consiliile de voci
Da, este vorba de mai multe consilii de voci (cel puţin două) pe care persoana care bea, le aude.
Primul consiliu de voci este cel din propria minte care produce vinovăţie.
Măi, dar idiot eşti! Un pahar – două nu ţi-a fost de ajuns, nu? Trebuie să bei ca porcul!
Se poate să nu-ţi dai tu în petec?
Se poate să nu te faci tu puţin de râs?
Dacă nu-i cap… vai de picioare!
Mai rău îţi trebuie! Să te înveţi minte!
Al doilea, şi următoarele consilii de voci sunt reprezentate de vocile celor dragi care acuză sau care o fac pe „lupul moralist”.
Augusto Cury în cartea lui, Eliberează-te din temniţa emoţională sfătuieşte pe cei dragi să ofere înţelegere celor care suferă de consumul de droguri.
De ce?
Păi dacă propria vinovăţie îl poate face pe un bolnav, dependent să continue să consume acel drog, oare ce crezi, ce efect va avea asupra lui acele acuzaţii?
Va continua să bea şi să facă chiar mai rău. Cu cât o persoană bolnavă de consumul repetat de alcool este certată de ceilalţi, cu atât sunt mai dese excesele.
Mai mult decât atât. O persoană certată de ceilalţi îşi va masca starea proprie de vinovăţie prin manifestări de furie şi chiar de violenţă.
Aşa încât consiliul de voci externe, venit din partea celor dragi, mai mult rău fac, chiar dacă intenţia acestora era bună, de a-l face conştient, pe cel ce bea.
Prin urmare, dacă consiliul extern de voci este oferit de soţie, soţul va continua şi să bea şi să facă scandal. Şi chiar s-o bată.
Este furios pe sine pentru că se simte vinovat. Şi pentru că nu s-a putut stăpâni. Şi pentru că nu ştie cum să se pedepsească pe sine (altfel decât să mai bea o porţie), îşi va pedepsi soţia, sau pe oricine altcineva care îi va spune că nu a procedat bine.
Va deveni violent asupra oricui îi va face morală.
Pur şi simplu pentru că presiunea făcută de cele două consilii de voci este mult prea dureroasă şi trebuie amortizată.
Dar …
E foarte uşor să găseşti vinovaţi în exterior.
E foarte simplu să dau vina pe alţii pentru tot ce ţi se întâmplă ţie, sau pentru obiceiurile nesănătoase pe care le ai.
Pentru că nu ţine totul doar de ce se întâmplă în exterior, ci şi de modul în care reacţionezi.
Sau acţionezi. De modul în care-ţi gestionezi emoţiile.
E timpul să-ţi asumi responsabilitatea acţiunilor tale
Eram la un seminar şi trainerul, Lorand Soares Szasz, ne cere să facem exerciţiul cu găsirea vinovaţilor, în care arătăm cu degetul pe cel pe care-l considerăm vinovat.
Atunci când faci pe alţii vinovaţi, de regulă ai degetul arătător orientat spre ei, degetul mare e orientat în sus, pentru că în subconştientul tău îl faci şi pe Dumnezeu vinova,t de ce ţi se întâmplă ţie. Dar celelalte trei degete (mijlociu, inelar şi mic) sunt orientate spre tine.
Asta înseamnă că deşi la nivel conştient dai vina pe alţii, subconştient ştii că nici alţii, nici Dumnezeu nu sunt responsabili pentru viaţa ta.
TU EŞTI.
De aceea ai trei degete orientate spre tine.
Şi în mod subconştient ştii că tot ce ţi se întâmplă e responsabilitatea ta, nu a altora, nu a soţiei şi în niciun caz a lui Dumnezeu (pe care probabil îl acuzi că ţi-a dat o asemenea soţie).
Puterea voinţei
Când Dumnezeu a creat omul l-a înzestrat cu un dar divin, VOINŢA. Niciun animal nu are voinţă.
Şi aşa cum spune psalmistul David, Cu arma bunei-voiri am fost încununaţi (Psalmul 5, 12)
Dumnezeu l-a înzestrat pe om să se ridice deasupra circumstanţelor şi să-şi creeze viaţa aşa cum şi-o doreşte.
Şi tu poate te gândeşti că Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus!
Greşit!
Dumnezeu nu scrie dinainte viaţa nimănui. Fiecare îşi scrie viaţa în funcţie de deciziile pe care le face, de obiceiurile pe care le are, de acţiunile din fiecare clipă.
„Omul este sclavul obiceiurilor sale.”
Anthony Robbins
Un obicei este o acţiune care prin repetiţie a intrat în subconştient, pe pilot automat.
Aşa cum este spălatul pe dinţi.
Şi da, există studii care arată că subconştientul ştie exact ce alegere va face, cu 7 secunde mai devreme, ce decizie se va lua – în funcţie de obiceiul atât de puternic înrădăcinat. Acum un an am văzut un video pe You tube pe acest subiect.
Deci dacă te simţi vinovat că bei, mintea ta subconştientă ştie că vei bea şi următorul pahar cu 7 secunde înainte să iei decizia să duci din nou paharul la gură.
Cu toate astea îmi amintesc că atunci când am văzut acel video cu studiul respectiv, s-a pus problema că în anumite situaţii, mintea conştientă a luat alte decizii decât mintea subconştientă.
Asta înseamnă că este în puterea noastră să ne schimbăm obiceiurile şi viaţa, după cum ne place şi putem să schimbăm acele obiceiuri care ne distrug.
Dacă obiceiul care te distruge e legat de băutură, există şanse să-l schimbi, să-l abandonezi.
Şi nu are legătură nici cu soţia, nici cu alte persoane.
Are legătură cu deciziile pe care le iei în mod conştient ca să schimbi acele obiceiuri distructive.
Principiul 90/10
Îţi aminteşti de acest principiu? Am mai scris despre el.
Doar 10% din ce ţi se întâmplă, vine din exterior. Restul de 90% este determinat de:
- Reacţiile tale
- Obiceiurile tale
- Acţiunile tale
- Deciziile tale
- Emoţiile tale şi gândurile tale (da şi ele sunt responsabile – ajută Legea Atracţiei Universale)
- Filmele din mintea ta
Prin urmare, da, soţia ta are o parte de responsabilitate că te bate la cap şi o face pe lupul moralist.
Dar dacă ai obiceiul să bei peste măsură, să mănânci prea mult, să consumi alte droguri, indiferent de natura lor, aminteşte-ţi că este responsabilitatea ta să fii în control şi te poţi schimba.
Şi nu e nevoie să schimbi decât un obicei.
Pentru că un obicei va avea impact asupra altor arii din viaţa ta.
Tehnici de vindecare
Bineînţeles, partea frumoasă este că oricât de bolnav ai fi şi oricât de mult ţi-ar plăcea să bei, există tehnici de lucru prin care poţi să îţi dai seama când a apărut acest obicei şi din ce cauză.
Şi te poţi elibera de nevoia de a bea. Evident, dacă îţi doreşti. Pentru că eliberarea de orice fel de dependenţă ţine tot de dorinţa şi responsabilitatea ta.
Sunt tehnici EFT, NLP şi chiar Matrix Reimprinting. Eu am lucrat asupra mea cu toate aceste tehnici şi m-am eliberat de nevoia de a consuma dulciuri şi orice formă de alcool. Din luna noiembrie am înlocuit nevoia de a consuma dulciuri cu un consum regulat de fructe, iar nevoia de alcool, am înlocuit-o cu mişcare fizică.
In cartea Eliberează-te de rănile trecutului şi redescoperă fericirea! am scris mai pe larg despre acest subiect, un subcapitol întreg, al evadărilor în plăcere şi cum te poţi vindeca şi tu (dacă e cazul şi dacă doreşti).
Iar în Anexa 5 a cărţii ai un exerciţiu NLP prin care te poţi elibera de puterea dependenţei de orice natură. Găseşti aici un scurt fragment din carte pe această temă.
În plus, la comandarea cărţii în această perioadă de lansare, ai un preţ special şi un bonus format din 5 tehnici pentru diferite alte nevoi.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, fă un bine şi distribuie-l şi altora care găsesc vinovaţi doar în exterior pentru toate obiceiurile lor nesănătoase.
Cu drag,
Fanica Rarinca
