Pe perioada sarcinii, de câte ori a fost nevoie să mă internez pentru nişte investigaţii şi analize am primit ca medicaţie, calmante. La început nu am comentat în faţa medicilor, dar m-am întrebat de ce să iau calmante dacă nu am dureri? Fiind sub formă de tabletă, nu le-am luat (da, am sărit peste sfatul medicilor).
M-am gândit că dacă atunci când nu am dureri iau calmante, când o să am cu adevărat dureri îşi vor mai face efectul? Sau va trebui să dublez doza. Dar înainte de naştere, pentru că tot calmante mi s-au recomandat (fără să fiu întrebată dacă am dureri), am întrebat eu: „de ce îmi recomandaţi calmante dacă nu am dureri?”. Mi s-a răspuns: „Pentru orice eventualitate”, dar când a venit la vizită şefa de secţie, doctoriţa m-a prezentat că eu sunt „doamna care s-a ofuscat că i-am recomandat calmante”.
Personal nu sunt de acord cu folosirea calmantelor, mai ales pentru dureri obişnuite, suportabile. Să vă spun de ce.
1. Durerea este un efect. Cauza care o produce e altceva. Poate fi produsă de un dezechilibru din organism. Vrea să ne atragă atenţia asupra faptului că în organism există o carenţă de ceva (poate de vitamine sau minerale sau altceva), sau că un anumit organ suferă. Luând calmante nu îndepărtăm cauza. Tratăm doar efectul. După ce efectul calmantului a trecut, durerea revine. Dacă vom continua să luăm calmante, cauza se poate agrava şi să producă dureri şi mai mari. Şi atunci ce facem? Luăm şi mai multe calmante?
2. Calmantele pot avea şi efecte secundare, cum ar fi distrugerea unor celule ale sistemului nervos. Ceea ce înseamnă că odată cu durerea ne ucidem şi sistemul nervos.
3. Durerea poate fi o binecuvântare.Da, aţi citit bine. iată de ce cred asta:
a. Durerea ne arată o creştere (de exemplu, febra musculară după un anumit exerciţiu fizic, ne arată că anumiţi muşchi sunt în creştere, dacă vom continua să facem acel exerciţiu fizic, muşchii respectivi se vor dezvolta şi ne vor ajuta să facem performanţă în direcţia dorită.
b. Durerea ne arată că ceva e în neregulă cu organismul nostru şi în ce direcţie trebuie să intervenim cu vindecarea. La un seminar am auzit povestea unui jucător de baschet care s-a accidentat la picior pe teren. Pentru că a vrut să joace până la finalul meciului, i-a cerut medicului echipei să-i administreze un calmant. Medicul a făcut cum a cerut jucătorul, iar la următoarea săritură pe care a făcut-o acel jucător, toată lumea a auzit o masă de oase care se rup. Acel jucător şi-a încheiat atunci şi acolo cariera în baschet.
c. Durerea ne arată că suntem VII şi normali. La acelaşi seminar am auzit despre bolnavii de lepră din India. Se ştie că bolnavii de lepră nu simt durerea. Îşi pot pierde degete, membre… ei nu simt nimic. S-ar părea că bolnavii de lepră din India, pentru că convieţuiesc la un loc cu şobolanii, sunt nevoiţi să crească şi pisici dacă vor ca dimineaţa să nu se trezească cu urechile sau degetele mâncate de aceştia. Dacă gătesc şi scapă ceva în foc, ei efectiv bagă mâna în foc şi riscă să îşi ardă degetele, tocmai pentru că nu simt nimic. Aşa că ar trebui să ne considerăm fericiţi şi binecuvântaţi atunci când putem să simţim durerea.
Aşa cum am scris în titlul acestui articol eu nu sufăr de dureri, decât poate ocazionale. Şi alea sunt de regulă suportabile.
Dar pentru că am auzit că sunt multe persoane care suferă de dureri de cap şi pentru că am mai citit câte ceva despre ele, mai departe o să scriu despre cauzele care pot provoca dureri de cap. Pe internet am găsit şi o clasificare a tipurilor de dureri de cap nu doar a factorilor care le determină. Pe unele le voi dezvolta, pe altele doar le enumăr.
Lipsa sau excesul de vitamine şi minerale din organism. Administrarea unei supradoze de vitamina A, sau carenţa complexului de vitamine B pot provoca dureri de cap. Pentru cei care ţin regim alimentar fără sare, lipsa sodiului din organism poate fi o cauză pentru durerea de cap. (sursa de informare: Nutriţie şi biotratamente, vol I ¸ scrisă de Phyllis A. Balch)
Lipsa de oxigen. Creierul reprezintă 2% din greutatea corpului, dar are nevoie de 25% din oxigenul acestuia. O persoană care trăieşte în spaţii închise, sau poate în mediu poluat, poate avea dureri de cap. La aceasta se adaugă şi o respiraţie superficială. Din toate materialele citite, respiraţia superficială este atunci când în procesul de inspiraţie-expiraţie se mişcă doar zona pieptului. O respiraţie corectă este cea profundă, care porneşte din abdomen. Studiile arată că inspiraţia care ţine cât numărăm până la trei şi expiraţia cât numărăm până la şase este cea corectă. Exerciţiile de respiraţie profundă au rolul de a relaxa şi calma organismul, mai ales în situaţiile de stres, de furie şi de anxietate.
Deshidratarea. Se spune că atunci când ne este sete, deja organismul este deshidratat. Aşa că e indicat să bem apă înainte de a se instala starea de sete. Apropo de deshidratare. Este o reclamă TV şi radio care e bine intenţionată, dar e greşit formulată. Sună cam aşa: „Pentru sănătatea dvs., consumaţi zilnic minim doi litri de LICHIDE”. Persoanele consumatoare de bere /vin / vodcă pot considera că dacă consumă doi litri de astfel de băuturi pe zi şi-au făcut necesarul de lichide pe ziua respectivă. Total greşit. Alcoolul duce la deshidratare. Dacă reclama ar specifica faptul că doar apa se ia în considerare, ar fi o reclamă bună. Nici măcar lichidele din supă sau din alimente nu se calculează. E vorba de consumul a minim doi litri de apă zilnic. Adică opt pahare de apă pe zi.
Lipsa somnului. Un adult trebuie să doarmă cam 7-8 ore pe zi. Insomniile şi lipsa unor ore de somn din cele necesare, pe termen lung duce la instalarea unor stări de oboseală. În cartea Fii in forma autorii Jim Loehr şi Tony Schwartz spun că „Oboseala are efect în cascadă. Mai întâi apar emoţiile negative, care determină creşterea ritmului cardiac, care duc la tensiune musculară şi diminuarea puterii de concentrare”. Şi toate acestea, fie separat, fie cumulate, pot provoca dureri de cap. Insomnia cauzează durerile de cap nocturne.
[C]onsumul de cafea. Deşi sunt anumite medicamente care conţin cafeină pentru a trata durerea, consumul de cafeină determină dureri de cap în două moduri:
- Dureri de cap la o persoană dependentă de cafea care încearcă să se lase
- Cafeina este un diuretic foarte puternic care duce la deshidratare. Pe termen scurt, cafeaua oferă un surplus de energie, pe termen lung, prin deshidratare, duce la instalarea unor stări de oboseală care pot determina dureri de cap. Atunci când consumăm cafea ar trebui să mărim cantitatea de apă pe care o consumăm pentru a reduce deshidratarea. Personal aş spune că atunci când consum cafea, îmi reduce senzaţia de sete. Cu alte cuvinte prin consumul de cafea, îmi amăgesc creierul şi organismul că n-aş avea nevoie de cei doi litri de apă, dar pe termen lung se întoarce împotriva mea.
- Săritura peste mic dejun şi alte mese. Aceeaşi autori ai cărţii Fii in forma spun: Când te trezeşti dimineaţa, după opt până la doisprezece ore în care nu ai mâncat nimic, nivelul de glucoză din sânge este foarte scăzut, chiar dacă nu ai senzaţia de foame. Cunosc multe persoane, mai ales elevi care se plâng de dureri de cap. dacă îi întreb ce au mâncat în cursul zilei, majoritatea spun: nimic.
Alte cauze:
- Hipoglicemia
- Foamea şi deficienţele de nutriţie, precum şi situaţiile de aplecat şi disconfort abdominal
- Alimente care conţin tiramină şi fenilalanină (aditiv care se găseşte în mezeluri)
- Consumul de alimente reci provoacă aşa numita „îngheţare a creierului”
- Stresul şi munca continuă fără alternaţa unor perioade de refacere
- Alcoolul, tutunul, drogurile
- Anxietatea
- Alergii
- Expunerea la iritanţi ca poluanţi, parfumuri
- Constipaţia
- Oboseala ochilor. Boli ale ochiului, nasului şi gâtului
- Tensiunea musculară
- Dezechilibru hormonal
- Febra
- Hipertensiunea arterială
- Anemia
- Probleme intestinale
- Modificări ale coloanei vertebrale
- Modul în care este prins şi strâns părul. Folosirea de bentiţe foarte strânse pe cap.
- Dureri provocate de tuse, plâns, cântat.
- Dureri de cap de weekend (pentru anumite persoane hiperactive în cursul săptămânii şi lipsite de activităţi importante la sfârşit de săptămână).
- Dureri de cap matinale care ascund probleme ca bruxismul (scrâşnitul din dinţi), dezechilibre hormonale, hipertensiune arterială.
- Dureri de cap cauzate de înţepenirea gâtului care ascund o posibilă meningită.
- Dureri de cap cauzate de automedicaţie.
- Alte afecţiuni cum ar fi: migrene, tumori, sinuzită, boli de creier.
Da, ştiu. Am dat cam multe cauze. E posibil să nu le fi epuizat. Le-am scris în funcţie de cum am reuşit să mă informez. Oricum, chiar în cartea Nutriţie şi biotratamente autorul spune că pentru durerea de cap este foarte greu să se identifice exact cauza şi să se prescrie un anumit tratament. Iar pentru unii este pur şi simplu mai uşor să ia un calmant decât să caute printre atâtea cauze.
Dar am considerat că poate sunt persoane interesate de acest subiect, şi dacă tot m-am informat, am scris şi acest articol să fie de folos cui are nevoie.
Vă urez cât mai puţine dureri de cap!
Un articol minunat si binevenit!
Multumesc, doamna Mioara!