SUNT ATÂT DE OCUPATĂ, CĂ N-AM TIMP SĂ BEAU APĂ

Cred că eşti o persoană minunată care vrea să se bucure de viaţă, de sănătate, de munca pe care o face şi de familia pe care o are.

Pentru asta este nevoie să-ţi respecţi sănătatea şi starea naturală de fericire.

Pentru că mult prea multe persoane îşi vând sănătatea ca să câştige mai mulţi bani, să avanseze în carieră, să fie altora de folos, să nu-i dezamăgească pe prieteni sau şefi şi uită că apoi, s-ar putea să fie nevoiţi să-şi dea banii ca să „cumpere” înapoi sănătatea. Şi nu întotdeauna e posibil.

go_green_hires

 

In perioada de lansare a cărţii, m-am dus într-o zi la poştă să trimit coletele cu cartea celor care au solicitat-o. Mai erau cam 50 de minute până se termina programul. Pentru că a fost prima dată când am trimis un număr mai mare de colete, n-am ştiut că poţi să rezolvi totul mult mai uşor, dacă ai un borderou făcut de acasă cu datele necesare. Aşa că aveam doar foaia pentru expediere a coletului. Ceea ce însemna un volum mult mai mare de muncă pentru doamna de la poştă.

În momentul în care am ajuns la ghişeu, doamna care se ocupa de primirea coletelor a început să spună că nu se mai poate ocupa şi de coletele mele pentru că: De la începutul programului nu am avut timp să merg nici măcar la toaletă.

Primul meu gând a fost: Şi eu ce vină am?

Apoi a început să-mi spună că trebuie să se ocupe, şi de înregistrarea coletelor pe care deja le-a primit pentru că oamenii aceia au plătit. Iar eu i-am atras atenţia că am ajuns la ghişeu în timpul programului afişat, ca să lucreze cu publicul. Până la urmă, a acceptat să se ocupe de coletele mele, dar în tot acest timp s-a uitat la ceas din minut în minut. Şi tot timpul spunea supărată că a fost atât de aglomerat toată ziua, că nu a avut timp să meargă la toaletă şi că o doare capul de nu se mai poate concentra la ceea ce are de făcut.

Iar eu personal n-aveam nimic împotrivă ca ea să-şi ia o pauză de câteva minute ca să-şi satisfacă propriile nevoi de bază, însă voiam să pot beneficia de expedierea coletelor.

Oricum, mi-am dat seama care era tiparul emoţional şi rana emoţională de care suferea.

 

In altă situaţie, discutam cu o colegă care punea kilogramele ei pe seama faptului că nu are timp să mănânce în cursul zilei şi mănâncă mult seara când ajunge, să se liniştească, acasă.

Mai cunosc şi alte persoane care, dacă s-au aşezat la masă şi în timpul în care mănâncă sună telefonul şi cineva cunoscut le solicită ajutorul, îşi lasă prânzul şi pleacă cât de repede pot ca să fie pe plac prietenului care sună.

 

Acestea sunt doar câteva exemple.

Dar am auzit de mult mai multe.

Sunt multe persoane angajate fie la patron, fie bugetare, care se plâng că nu au pauză de masă şi nu au timp să mănânce în timpul zilei.

Sau au atât de mulţi clienţi că nu au timp să mai bea apă. Chiar se întâmplă să uite efectiv de această nevoie.

Şi pe de o parte, s-ar putea să fim tentaţi să dăm vina pe angajatori.

Dar să fim serioşi… suntem atât de interesaţi de creştere în carieră, de dorinţa de a realiza cât mai multe, că de multe ori uităm să solicităm acest drept.

 

Iar aceste situaţii mi-au adus aminte că eu am o carte şi susţin seminarii şi workshopuri cu scopul de a arăta celor interesaţi cum pot ajunge să aibă echilibru pe această latură a vieţii.

După ce m-am eliberat pe mine de multe din rănile şi tiparele prin care mă blocam, îi învăţ pe oameni cum să se elibereze, la rândul lor.

Nu-ţi imagina că îi judec pe toţi aceşti oameni.

Până acum doi ani, mă trezeam înainte să plec la şcoală, cu exact atât timp cât să beau o cafea şi să mă îmbrac. Nu aveam timp să mănânc, sau să-mi fac un pachet, nu-mi luam apă la mine – nu era important.

Dacă mi se făcea foame, alergam într-o pauză să-mi cumpăr câţiva covrigi, pe care mai mult îi înghiţeam nemestecaţi.

Apoi, când ajungeam acasă, adesea – seara, mâncam cât pentru toată ziua. Şi simţeam că mă fac „rotundă”. După care, mă aşezam în pat că nu mai puteam să mă mişc.

 

Acum, lucrurile s-au schimbat destul de mult în obiceiurile mele. Am început să dau atenţie organismului şi să-mi satisfac nevoile de bază atunci când este necesar.

Şi, după ce am ajuns să învăţ despre emoţii, despre tipare de comportament, după ce am vindecat multe dintre rănile mele de acest tip, am convingerea că te pot ajuta şi pe tine, dacă îţi doreşti.

 

Ştiu…

 

S-ar putea să dai vina pe angajator că nu-ţi oferă pauză de masă…

S-ar putea să spui că eşti foarte ocupat să munceşti să avansezi în carieră sau să-ţi salvezi slujba….

S-ar putea să spui că nu ai încotro… trebuie să munceşti ca să câştigi mai mulţi bani…

 

Dar dacă toate acestea ar fi posibile, fără să îţi distrugi sănătatea?

Dacă ai putea să munceşti mai mult, să câştigi bani în plus pentru familia ta, fără să-ţi neglijezi propriile nevoi?

Cum ai putea să fii fericit dacă îţi neglijezi nevoile de bază?

Îţi aminteşti de Piramida lui Maslow?

piramida-lui-maslow

La baza ei sunt nevoile fiziologice.

Şi ştii ce se întâmplă când, foarte adesea, îţi neglijezi propriile nevoi?

  • devii nemulţumit de munca pe care o realizezi,
  • eşti din ce în ce mai frustrat,
  • mănânci foarte mult seara,
  • după care te simţi vinovat că ai un asemenea regim de viaţă,
  • pui etichete pe tine că nu eşti bun de nimic, că eşti prost etc.,
  • îţi sabotezi şi mai mult sănătatea şi fericirea,
  • consumi alte substanţe (alcool, tutun) prin care să-ţi anesteziezi şi mai tare simţurile,
  • devii nervos, furios şi s-ar putea să-ţi descarci nervii pe alţii etc.

 

Şi dacă tu, ai frecvent, poate zilnic tiparul de a uita, sau neglija să mănânci, să bei apă, să dormi sau chiar să mergi la toaletă, cât de fericit crezi că poţi fi?

Şi dacă ţi-aş spune că, de fapt, aceste modalităţi de a-ţi sabota fericirea îşi au originea în copilăria ta?

Că toate sunt răni pe care le-ai trăit atunci şi pe care le perpetuezi fără ca măcar să vrei?

 

Vrei să ştii care sunt rănile care te fac să te neglijezi sau să uiţi să-ţi satisfaci propriile nevoi fiziologice?

Vrei să te eliberezi de astfel de tipare şi obiceiuri nesănătoase şi să duci o viaţă cât mai echilibrată?

 

Te aştept la seminarul gratuit cu titlul Eliberează-te de rănile trecutului şi redescoperă fericirea!” pentru că fericirea ta începe cu tine şi dinăuntrul tău.

 

Ce primeşti la acest seminar?

 

Înţelegi de unde vine această rană în viaţa ta şi cum o poţi depăşi.

Afli cum te poţi elibera de sub puterea acestui tipar de ignorare a propriilor nevoi.

Înveţi să devii conştient şi să-ţi asculţi corpul şi semnalele pe care ţi le transmite, astfel încât să duci o viaţă echilibrată.

Înveţi să te respecţi mai mult, astfel încât să fii mai fericit cu tine însuţi.

 

Completează chiar acum formularul de înscriere şi rezervă-ţi un loc ca să participi la acest seminar gratuit din data de 9 Noiembrie 2016, orele 18-21 la Centrul de Afaceri Dunărea Galaţi.

Să completezi acest formular, îţi ia mai puţin de un minut.

Pe tine te ajută să iei o decizie.

Pe mine, mă ajută să ştiu cine a luat această decizie şi e dispus să investească 3 ore din timpul personal ca să discutăm.

 

Te aştept, cu drag!

Fănica Rarinca

cropped-PSX_20140402_0433171.jpg

 






 Ti-a placut articolul?
Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Fanica Rarinca

Profesor de Geografie din anul 2000 în orașul Galați. Am început un proces de dezvoltare personală în anul 2010. În 2014 am deschis acest blog. Am scris câteva cărți de dezvltare personală: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea, Iertarea (publicată doar pe Amazon.com) precum și cărți de literatură cu conținut de dezvoltare personală, Guru și Ciocârlia pentru copii și Mica Stea Portocalie pentru adolescenți și adulți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.