Cum Transformi Un Coșmar Într-un Vis Care Să Te Motiveze?

 

Cui nu i s-a întâmplat să se trezească dimineața dintr-un coșmar? Cred că nu greșesc dacă-mi imaginez că și tu ai avut parte de așa ceva, nu-i așa?

Cum transformi un coșmar într-un vis care să te motiveze?

Am două răspunsuri pentru tine, pe care eu deja le-am aplicat. După aceste răspunsuri, la finalul acestui material vei afla ceva foarte interesant! Am o veste extraordinară pe care doresc să ți-o comunic.

 

Găsește opusul a ceea ce se întâmplă într-un coșmar.

 

Un coșmar este înfricoșător. Impresionează prin emoția foarte puternică, cu impact negativ asupra ta. Aceasta este, de regulă, una de groază, sau o frică teribilă.

Foarte mulți oameni, după ce au un coșmar încep să-i caute semnificațiile. Se gândesc cu teamă că o să aibă loc ceea ce au visat. Apoi, chiar se întâmplă, pentru că ei se AȘTEAPTĂ la asta, în mod inconștient. Poate că acesta este un motiv pentru unii să continue să se plângă de viața lor. Li se pare că este nedrept tot ce li se întâmplă și toate traumele pe care le trăiesc.

Dar tu nu ești așa. Tu, ți-ai dori să poți să schimbi asta. Și chiar poți.

Pentru că un coșmar este esența a TOT CE NU-ȚI DOREȘTI. Atunci, găsește opusul coșmarului și spune ce-ți dorești.

Ca de exemplu, visezi că ești ești grav bolnav și te trezești speriat. Îți dorești asta? Sigur că nu. Atunci începi să fii mult mai atent asupra modului în care îți supraveghezi sănătatea. Începi să-ți dorești să RADIEZI DE SĂNĂTATE ȘI SĂ DEBORDEZI DE ENERGIE. Formulezi totul în termeni pozitivi și la timpul prezent. Să spui „nu vreau să fiu bolnav” este o formulare negativă și reprezintă ceva de care vrei să scapi.

Cum sună în mod pozitiv? „ZI DE ZI MĂ SIMT DIN CE ÎN CE MAI BINE.” E doar un exemplu. Tu, cu siguranță, poți găsi alte formulări.

Sau, visezi că pierzi foarte mulți bani. Când te trezești, realizezi că nu-ți dorești așa ceva. Decât să aștepți să se petreacă aievea ce ai visat, spune ce vrei. Și fii atent la modul în care îți gestionezi banii.

Înlocuiești frica aceea teribilă, cu o emoție frumoasă, care să aibă impact asupra ta, în mod pozitiv.

Cum să transformi un coșmar într-un vis

Crează o poveste. Fii autor de carte!

 

Imaginează-ți cum ai rezolva situația din perspectiva personajului din coșmar, să aibă un final fericit.

În urmă cu zece ani, după ce am început programul de dezvoltare personală, am avut un coșmar.

În acel vis un tânăr pe care-l iubeam, și care nu exista în realitate, a fost trădat de niște prieteni. Aceștia s-au dus la un vrăjitor care l-a transformat într-o broască. Când m-am trezit, mi-am dorit să visez continuarea, să aflu cum acel Guru avea să se salveze. Știam că Guru era un luptător și avea să redevină om. Încercând să-mi imaginez ce urma să se întâmple, s-a născut o poveste.

M-am apucat să scriu și a ieșit o carte de aproape 100 de pagini. Este prima pe care am scris-o. S-a numit inițial Povestea Patronului Guru și a angajatei lui, Ciocârlia. Ulterior această carte, la ediția a doua a devenit Guru și Ciocârlia. O poți găsi pe site-ul fanautodidact.ro.

În urmă cu trei ani, am avut un alt coșmar care m-a inspirat și m-a motivat. Am visat că fiul meu, pe atunci de trei ani, a atins în parc un panou electric și a fost micșorat. După micșorare a atins dimensiunea de un deget. Eram disperată în vis, nu știam cum să-mi recuperez copilul și m-am trezit speriată. Când am realizat că băiatul meu era întreg, sănătos și în siguranță în pat, mi-am manifestat recunoștința. Dar, în același timp, s-a născut un vis.

Am început să-mi imaginez cum s-ar fi descurcat dacă s-ar fi întâmplat cu adevărat așa ceva. Zi după zi, am scris ce mi-am imaginat și a ieșit un roman în patru volume. Se numește Mica Stea Portocalie și tocmai a ieșit de sub tipar primul volum. Romanul a apărut  în Librăria Coresi care aparține editurii, însă îl poți găsi și pe Fanautodidact.

 

De ce e special?

 

Deși nu toate coșmarurile au devenit cărți, acesta are integrate în el mai multe asemenea visuri. Am început să scriu și zi de zi povestea creștea. Am crezut că va fi o carte pentru copii, dar a devenit mult prea mare. Acum, este un roman destinat adolescenților și nu numai.

Carte după carte, film după film, am primit și alte idei care m-au inspirat și am continuat să scriu. Când am ajuns la jumătatea lui, m-am blocat. Apoi, după un alt an, au reînceput să curgă ideile.

Apoi, m-am gândit că va avea doar trei volume. În perioada de carantină, printre picături de timp și corectat temele elevilor, am scris și volumul 4.

Lansarea

 

În încheiere, ca să recapitulez.

Cum faci să transformi un coșmar într-un vis care să te motiveze?

În primul rând, găsește opusul coșmarului și lucrează să se împlinească.

În al doilea rând, dacă visezi să fii autor de cărți, poți începe să scrii o poveste.

Să ne auzim cu bine!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Ești Rupt Din Stele, Deci, Dă-și Voie Să Strălucești!

 

 

Ești desprins din praf de stele!

În urmă cu patru ani am citit replica asta în noul manual de geografie pentru clasa a V-a. În primă fază m-a intrigat. Cum adică suntem praf de stele?

Conform teoriei „Big Bangului”, Universul a luat naștere în urmă cu circa 15 miliarde de ani. O stea supercondensată și cu o energie imensă a explodat. În urma acestei explozii, au rezultat tot felul de particule solide sau gazoase, care circulă liber prin Univers. Cele gazoase și fierbinți s-au grupat și au dat naștere la alte stele, iar cele solide au creat planete, meteoriți etc. Prin urmare, planeta Pământ este rezultatul unei acumulări de praf stelar. Iar tu și eu, ca ființe create din „lutul” Pământului, suntem, practic creați din praf de stele.

Dar, poate nu crezi în această teorie. Sincer, nici eu. Poate crezi, ca și mine, că Universul a fost creat de Dumnezeu, așa cum este scris în Biblie. Și în acest caz, Dumnezeu a făcut omul din lut, apoi a suflat asupra lui și i-a dat viață.

Ceea ce cred este că acel suflu de viață, este, de fapt, Duh Sfânt, pe care Dumnezeu l-a semănat în noi. Adică, avem în noi, o scânteie din Dumnezeire.

Indiferent care teorie ți se pare mai palpabilă, cert este că ai fost creat să strălucești.

Stele strălucesc, iar asta înseamnă că și tu ar trebui s-o poți face, de vreme ce ești desprins din ele. Ca ființă creată de Divinitate, înzestrată cu Duhul Sfânt, ar trebui, de asemenea, să  strălucești.

Oare Dumnezeu a pus în tine, (și în mine) acea scânteie Divică, ca să o ascunzi?

Voi sunteți lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie și o pun sub obroc, ci în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă.” (Biblia, Matei, 5: 14-15)

Nu mi-am propus să fac o interpretare a textului biblic, dar cert este că ai fost creat de Dumnezeu cu un scop. Ai un țel pe lumea asta, pe care împlinindu-l, e ca și cum îți oferi lumina cu care ai fost înzestrat. Ca și cei din jur să se folosească și să se bucure.

Probabil că adânc în inima ta sălășluiește un vis. Poate că lucrezi la el cu viteză mai mare sau mai mică. Dacă este așa, atunci, te felicit!

Dar, dacă ai un vis și l-ai uitat într-un colț al sufletului tău, este ca și când ai o lumânare aprinsă și îi acoperi lumina.

Scânteia Divină care este în tine, ai primit-o ca să pășești cu încredere către țelul tău. A te îndoi de tine sau de capacitatea de a-l atinge, este ca și cum încerci să pui țărână să acoperi lumina stelei. A nu crede în tine, înseamnă că pui la îndoială puterea Divină cu care ai fost înzestrat.

Lumina care există în sufletul tău este puternică. Las-o să te călăuzească. Ascultă-ți inima și dă-ți voie să strălucești!

Poate că n-o să luminezi întreaga planetă, așa cum o face zilnic Soarele. Dar, poate poți face o diferență în viața cuiva de lângă tine. Pe măsură ce-ți continui munca la visul tău, cine știe, poate vei ajuta mai mulți oameni, chiar de la o distanță mai mare.

Care este visul tău? Dă-i voie să iasă la lumină și crede în el. Crede în tine și în puterea cu care ai fost înzestrat.

Poate că este rândul tău să mă întrebi.

Dar, visul tău care este?

 

Ei bine, am mai multe și lucrez la ele, mai repede sau mai încet.

Unul dintre visele mele s-a născut când m-am trezit dintr-un coșmar.

În urmă cu trei ani am avut un coșmar că fiul meu, mergând prin parc, a atins un panou electric. Curiozitatea lui a avut repercursiuni. Din panou a apărut o lumină foarte puternică, l-a absorbit înăuntrul panoului, iar când am ajuns acolo, era deja micșorat. Inițial era cât o palmă, apoi panoul l-a mai micșorat odată, până a ajuns de un deget. M-am trezit disperată că mi-am pierdut copilul și când l-am văzut la locul lui în pat, n-am putut să simt decât recunoștință.

Totuși, în acel moment s-a născut visul. Am început să-mi imaginez ce s-ar fi putut întâmpla, cum s-ar fi descurcat fiul meu singur și atât de mic prin parc. Așa a apărut ideea care a dus la nașterea unui roman la care am scris în ultimii trei ani.

Tot scriind s-a dezvoltat și a crescut. Am schimbat vârsta personajului și au apărut și altele noi, printre care și niște inamici. În prezent, manuscrisul se află aproape de final. Are patru volume, dar primul este deja disponibil pentru a fi citit de toți cei interesați.

Este un roman fantasy, care abundă în situații critice, periculoase pentru eroul principal. Fiecare situație este unică, însă pentru a o depăși, eroul principal are nevoie să-și gestioneze emoțiile. Asta însemnă că este un roman fantasy de educație emoțională.

Cui se adresează?

In mod deosebit adolescenților cu vârstă de peste 12 ani. Dacă ești părinte și ai un copil adolescent, acest roman îl va învăța ce nu poate învăța la școală. Poate ai încercat să-i vorbești copilului tău de tehnici de eliberare emoțională și ți-a întors spatele. Poate a zis că „este o prostie”, mai ales pentru că informația venea de la tine. La această vârstă, adolescenții cred că părinții sunt depășiți. „Acum nu mai e ca pe vremea ta”, spun. Orice intervenție din partea părinților o percep ca pe un atac la propria persoană.

Un roman îl va convinge și îl va ajuta mai mult. Cartea este ca o persoană neutră, între tine și copilul tău, care-l va învăța cum să se elibereze de emoțiile toxice. O va face prin intermediul acțiunii, suspansului și al dialogului din interior și într-un mod mai puțin agresiv.

Însă, chiar dacă ești adult și din când în când mai urmărești și povești fantastice, atunci romanul este și pentru tine. Dacă ești pasionat de educație emoțională, atunci cu siguranță, poate fi și pentru tine.

Romanul este deja în Librăria Coresi, însă în curând va fi disponibil și pe fanautodidact. Dar, n-o să mai vorbesc despre el. Îți ofer posibilitatea să descarci gratuit un capitol și să-ți faci singur o părere.

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

 

 

Patru Emoții Toxice În Perioada Covid 19

 

Astăzi am auzit o poveste.

Un bunic discuta cu nepotul său și-i spunea că sunt doi lupi care se luptă încontinuu. Unul este mare și urât, lacom și rău, iar celălalt este bun, plin de iubire și de gânduri frumoase. Și acești doi lupi se luptă permanent în interiorul nostru.

Copilul a întrebat:

  • Bunicule, care dintre cei doi lupi învinge?
  • Depinde pe care-l hrănești mai mult, i-a răspuns bunicul.”

În această perioadă dificilă, ai simțit că îți sunt restricționate de anumite libertăți. Poate te-ai lovit de anumite dificultăți. Ai fost nevoit să înveți lucruri noi, să te adaptezi din mers la situații neașteptate, unele care au depășit puterile tale.  

Dacă nu ești un munte de calm, răbdare și înțelegere, cu siguranță, în sufletul tău și-au făcut loc o serie de emoții mai neplăcute.

Lupul cel mare, urât și negru a crescut în sufletul tău și te-a făcut să reacționezi în moduri de care nu te poți mândri.

Probabil sunt foarte multe moduri în care te-ai manifestat în această perioadă, însă eu mi-am propus să-ți vorbesc doar despre patru dintre ele și la final să-ți dau și o soluție.

FRICA

 

La început  și pe toată perioada s-a manifestat frica. Pentru unii încă mai este.

Este vorba de frica de a nu te îmbolnăvi, frica pentru siguranța proprie. De asemenea,  frica de a te apropia prea mult de alte persoane, chiar și dintre cei din familie. Frica de a ieși din casă. Mai ales în perioada de carantină în care trebuia să faci declarație scrisă în legătură cu motivul pentru care ești pe stradă. Și poate chiar frica de a fi prins de poliție că, deși ai o anumită vârstă, ești pe stradă în afara intervalului stabilit..

La începutul lunii martie, (încă nu începuse carantina), soțul meu a venit acasă din Italia, profitând de o reducere la biletul de avion. Pentru că soțul urmărește știrile, am fost nevoită să le aud și eu în acea perioadă. Am considerat că primul lucru care-i îmbolnăvește pe oameni, nu este virusul în sine, cât mai ales teama și panica produse de toate canalele media.

Cred cu tărie că emoțiile noastre, mai ales teama, furia, supărarea etc., creează mediu propice pentru instalarea bolilor. Acestea au efecte negative asupra ființei noastre și sunt cele care ne slăbesc sistemul imunitar.

Personal, la început, am crezut că este doar paranoia, indusă în mintea oamenilor de cei din mass-media. Cu atât mai mult, cu cât la acea vreme nu exista niciun caz real în țara noastră. După aceea, am început să fiu cuprinsă de teamă și n-am mai îndrăznit să ies din casă, fără mască.

După ce soțul s-a reîntors în Italia, n-am mai urmărit știrile, însă am observat evoluția virusului pe internet la nivel mondial.

În momentul în care scriu, la nivel mondial s-au înregistrat un total de 19, milioane de cazuri, din care 12,2 milioane s-au vindecat. Cifrele par îmbucurătoare, pentru că majoritatea s-au recuperat. Totuși, am înțeles că riscul încă există. Chiar și cei vindecați, pot rămâne cu sechele respiratorii. Și atunci, rămâne teama de a te îmbolnăvi.

Însă, cum vezi lucrurile în prezent? Cum reacționezi la știrile pe care le auzi zilnic? Ești în continuare stresat, plin de teamă sau te-ai obișnuit atât de mult să te temi, încât ai început să o ignori, deși ea există? Cum reacționezi dacă auzi pe cineva tușind? Îți pui întrebări, suspectezi că acea persoană este contaminată și te poate îmbolnăvi și pe tine? Cum te porți în acea situație?

Ai tendința să te îndepărtezi de asemenea oameni? Sau te gândești că poate tușește din alte motive?

Dacă citești până la final, vei primi și o soluție.

FRUSTRAREA

 

De asemenea, în această perioadă ai fost nevoit să faci lucruri noi, să-ți asumi noi roluri. Dacă ești părinte, probabil știi cel mai bine. Școlile au fost online, dar unele domenii nu și-au întrerupt activitatea.

 În perioada de școală online, ca părinte ai fost nevoit să mergi și la serviciu, să faci și teme pentru copiii tăi. Când ajungeai acasă, trebuia să te ocupi de atât de multe, încât nu aveai idee cu ce să începi. Copilul îți cerea ajutor pentru realizarea temelor, aveai de făcut mâncare, curat, spălat, călcat etc. Și pe lângă toate astea trebuia să te și odihnești, încât să îți poți face treaba la serviciu.

Știu asta pentru că în această perioadă am discutat cu părinții de la clasa mea și de asemenea, am fost și profesor și părinte.

Pe de o parte, ca profesor, petreceam cel puțin dublul orelor mele de curs în fața calculatorului. Erau zile când de dimineață și până seara doar asta făceam.

Ca părinte trebuia să preiau și rolul educatoarei. Eram nevoită să-i cer copilului meu să rezolve cerințele și exercițiile pe care le solicitau doamnele educatoare. De multe ori, nu mai aveam timp să mă ocup și de sarcinile pe care le cerea educatoarea pentru fiul meu. Sau le rezolvam parțial.

Apoi, pe lângă toate acestea, aveam de lucru și la proiectele personale de care m-am ocupat în ultimii trei ani. Iar asta era partea cea mai frumoasă.

 Nu încerc să mă justific, doar vreau să știi că te înțeleg.

Dacă ai unul sau mai mulți copii de școală și fiecare ți-a solicitat ajutorul, ai fost nevoit să preiei rolul profesorului. Și poate ai considerat că cel mai bun mod de a-l ajuta este acela de a face temele în locul lui / lor.

Probabil în această perioadă te-ai simțit frustrat, nemulțumit, neputincios, anumite sarcini te depășeau. Erau prea multe, ca volum de muncă, și te depășeau ca pricepere. Dar a trebuit să faci tot ce ți-a stat în puteri ca să treci peste asta.

Și situația încă nu s-a încheiat și nu știm încă ce fel va fi în continuare.

FURIA

 

Dacă frustrarea s-a menținut o perioadă mai îndelungată, cea mai mică situație care a ieșit din limita așteptărilor tale a generat furie. Orice întâmplare asupra căreia n-ai mai avut control a dat naștere la nervozitate și chiar furie. Cu cât a fost mai mare situația, sau cu cât s-a repetat mai des, cu atât mai mult te-ai înfuriat.

Poate, copiii, fiind toți acasă și neavând prea multe moduri de a-și consuma energia, au făcut lucruri care te-au scos din sărite.

Poate faptul că o perioadă ați stat acasă cu toții și ați petrecut atât de mult timp unii lângă alții. Să stați doar în familie, a făcut ca unele greșeli ale partenerului sau ale copilului să pară de nesuportat.

Cum s-a manifestat această furie? Ai închis-o în tine pentru a nu-i răni pe cei dragi, pentru ca apoi să izbucnească sub altă formă? Ți-ai manifestat-o, descărcând-o asupra copiilor sau a partenerului? Ai rostit cuvinte grele? Sau chiar mai rău, ai avut și scăpări de violență?

M-am întrebat în această perioadă, cum s-au descurcat cei care erau în divorț sau la un pas de a se despărți? Probabil că această perioadă, a intensificat emoția de furie și ceartă pe care și-au manifestat-o anumite cupluri.

Nu spun că e cazul tău, însă e o întrebare  asupra căreia m-am oprit.

VINOVĂȚIA

 

Această emoție n-are legătură directă cu COVID-ul, decât dacă te-ai îmbolnăvit. Apoi, în cele două săptămâni cât ai crezut că ești bine, ai transmis-o mai departe.

M-am gândit mai mult că este o emoție asociată.

 De foarte multe ori, după ce ne manifestăm furia asupra celor dragi, emoția care se instalează este de vinovăție. Îți pare rău pentru ceea ce ai spus la nervi sau pentru modul în care ai permis să se manifeste.

Pe de o parte, începi să simți, să crezi că nu ești un părinte sau un partener bun. Pe de altă parte, există o voce în mintea ta care caută să justifice motivele pentru care ai fost nevoit să te înfurii sau chiar să fii violent.

Cum ai rezolvat aceste emoții? Sau încă te lupți cu ele

Dacă nu ai găsit încă un răspuns, am o surpriză pentru tine.

Prietena mea, Nicoleta Nistor organizează un webinar online gratuit numit 7 cauze ale suferinței emoționale care te împiedică să te dezvolți.

Aruncă o privireși dacă te interesează, înscriet-te să participi.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Dictatura Criticii Excesive

 

”Dacă vrei să trăiești liniștită și relaxată alături de cineva care îți împlinește toate așteptările și care nu îți va da niciodată dureri de cap, e mai bine să trăiești în compania mașinilor, și nu a ființelor umane. E imposibil să nu avem unele zone de conflict. Suntem lumi complet diferite care trăiesc în același spațiu…

Unul dintre aspectele care ne deosebesc și, în același timp, ne apropie este emoția. Asta pentru că în fiecare moment ne aflăm într-o anumită stare emoțională și pentru că, adesea, starea noastră emoțională ajunge la cele mai diferite niveluri de anxietate.

Critica excesivă duce la dictatura exigenței, care sufocă libertatea și sănătatea psihică.

Dictatura exigenței, care decurge din excesul de critică este mai gravă decât dictatura controlului generat  de gelozie.

Dacă o persoană geloasă devine și excesiv de critică, traiul cu ea va fi aproape insuportabil.

O persoană excesiv de critică îi perturbă pe toți cei din jur, de la copii la partener, de la colegi la prieteni. Toți trebuie să se încadreze în schema ei. Nu știe să laude, nimeni nu este suficient de bun, adevărurile ei sunt absolute, neaua e chiciură, chiar dacă toți spun că e zăpadă.

O persoană în permanență critică e specialistă în a arăta greșelile altora și incapabilă de a le vedea pe cele proprii. Este rigidă, nu acceptă greșeli.

Cine simte o necesitate nevrotică de a critica are o minte autoritară. Ridică glasul și-i vorbește de rău pe ceilalți cu o ușurință incredibilă.

Există femei care își critică partenerul de mai multe ori pe zi. critică felul lor de a mânca, de a merge, de a se îmbrăca, de a vorbi. Vor să creeze o păpușă electronică, nu să conviețuiască cu o ființă umană.

Ce e de făcut?

Relația devine un infern. Anxietatea schimbării generează contrariul a ceea ce se pretinde și îl face pe celălalt să se agațe de comportamentele sale.

Dacă EUL persoanei respective  nu e conștient de necesitatea schimbării și nu acționează conștient, ca autor al poveștii sale de viață, orice efort al unei femei (din exterior) de a-și schimba partenerul va fi inutil.

Femeia inteligentă trebuie să știe că nimeni nu schimbă pe nimeni.”

Augusto Cury – Femei inteligente, relații sănătoase

Acest articol este un extras dintr-un capitol al cărții „Femei inteligente, relații sănătoase” de Augusto Cury. Este a treia carte pe care o citesc de la acest autor. Prima carte s-a intitulat „părinți străluciți, profesori fascinanți”, a doua pe care am citit-o, a fost, ”Eliberează-te din temnița emoțională”.

Autorul scrie într-un limbaj accesibil și foarte ușor de înțeles. Cărțile sunt subțirele și lesne de parcurs.

Așa cum spune și autorul, critica mai mult rău face. Deși este făcută cu scopul de a corecta, foarte rar are acest efect.

De ce?

Dale Carnegie spune în cartea „Secretele succesului” că nimănui nu-i place să fie criticat.

Ți s-a întâmplat vreodată să fii certat și criticat în legătură cu ceva ce ai făcut? Cum te-ai simțit? La fel se simte și celălalt asupra căruia este îndreptată critica ta.

Modul în care formulează Dale Carnegie titlul capitolului despre critică se intitulează ”dacă vrei să obții mierea, nu răsturna stupul!”

Mare dreptate are!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

Mai Bine Nu Te Făceam! IV

Dacă nu ai reușit să citești primele trei părți ale acestui articol, îți ofer scurtăturile mai jos, unde le poți accesa și citi.

Dar, mai întâi, permite-mi să recapitulez:

În prima parte a articolului „ Mai bine nu te făceam!” ți-am vorbit despre modul în care funcționează mintea și cum reacționează automat în diferite situații.

În „Mai bine nu te făceam! II” ți-am prezentat câteva cauze care o fac pe o mamă să rostească asemenea cuvinte dure.

Articolul „Mai bine nu te făceam! III” îți prezintă niște situații prin care îți poți da seama dacă părinții chiar nu te-au dorit în viața lor, sau au rostit cuvintele pentru că erau supărați. Cum poți să știi dacă părinții te iubesc sau nu.

Astăzi, însă vreau să te ajut să vindeci relația și să te bucuri de sentimentul de iubire în familia ta.

Ce poți să faci să schimbi relația și să te bucuri de ea?

 

„Cum ai vrea să te simți? Ce ar trebui să-ți ofere mama ta ca să te simți iubită?” o întreb pe eleva cu care discutam, după ce-am ascultat-o.

”Păi, în primul rînd, mi-ar plăcea ca mama să stea de vorbă și cu mine, să mă asculte, fără să mă îndepărteze, fără să-mi spună că nu are timp de mine. Și aș vrea să am o relație frumoasă cu mama.”

 

Scrie cum vrei să fie relația

 

Mulți dintre noi știm exact ce NU vrem.

Dar foarte puțini știm CE VREM cu exacticate.

Probabil îți spui că e același lucru. Ei bine, nu e.

În foarte multe cărți de dezvoltare personală pe care le-am citit, ni se recomandă să scriem CE VREM, cu lux de amănunte.

În cartea Notează și acționează, autoarea Henriette Anne Klauser afirmă că în momentul în care pui pe hârtie ce vrei să se întâmple în viața ta, devii tu mai conștient de ceea ce îți dorești și se creează o energie care face lucrurile să se întâmple, așa cum îți place.

Legea Atracției Universale spune că pe ceea ce te concentrezi, aceea crește. Deci, dacă te concentrezi pe ceea ce NU VREI, o să ai parte doar de ceea ce nu vrei, în cantități tot mai mari.

În schimb, dacă știi exact ce vrei și cum îți dorești să fie lucrurile și te concentrezi pe ele, le formulezi în termeni pozitivi, la timpul prezent, o să ai parte de ele.

Exemplu de formulare greșită a ceea ce vrei: Nu mai vreau să mă simt nedorit / neiubit. (Te concentrezi pe ce nu vrei), sau Nu mai vreau să mă simt o pacoste / o povară pentru părinții mei.

Exemplu de formulare corectă: Vreau să mă simt iubit de mama. Vreau să simt că sunt o bucurie pentru părinții mei. Sau Părinții mei sunt mândri că sunt copilul lor. (formulare pozitivă, la timpul prezent, despre tine).

 

Vizualizează și simte cum vrei să fie relația!

 

Într-o altă carte care mi-a plăcut foarte mult, Viața nu așteaptă… Trezește-te! scrisă de Lynn Grabhorn, am citit de puterea vizualizării pentru a face lucrurile să se întâmple așa cum le dorim.

De foarte multe ori, vizualizăm exact ce NU vrem să se întâmple și exact asta se întâmplă. Apoi, suntem surprinși neplăcut, pentru că nu este ceea ce ne-am dorit.

Imaginația este mai puternică decât cunoașterea!” spunea Albert Einstein.

Bazat pe ceea ce știi exact că vrei, vizualizează cu ar fi să se întâmple, chiar acum.

Cum ar fi să ai o relație împlinită, să te bucuri de atenție, să ți se vorbească frumos, să-ți facă cineva drag diferite servicii?

Ce-ai simți? Cât de mare ar fi bucuria ta? Vizualizează-te cum te bucuri! Vizualizează ce efecte pozitive aduce asta și în viața celorlalți. Fii fericit și pentru ei!

Petrece zilnic câteva minute gândindu-te și imaginându-ți lucrurile acelea minunate pe care ți le dorești!

 

Ai încredere!

Chiar dacă avem dorința ca schimbările pe care ni le dorim să se petreacă fulgerător, în realitate nu se întâmplă.

Uneori, la început procesului de schimbare, lucrurile decurg chiar mai rău decât îți dorești (e ca și cum îți creezi o potecă prin junglă). Iar asta te face să te gândești că nu funcționează.

Dar, știi ceva? Rezultatele de astăzi sunt consecința gândurilor și vizualizărilor din trecut. Dacă vrei să se schimbe viitorul, trebuie să acționezi astăzi, în ciuda aparentelor regresii.

Ai încredere că lucrurile se pot îndrepta!

Dacă nu primești suficientă iubire, ofer-o! E cel mai bun mod de a o face să se întoarcă la tine.

Dacă nu primești suficiente complimente, oferă-le!

Oferă ceea ce-ți dorești să primești și ai încredere! Cineva observă și le va face să se întoarcă la tine.

Iar atunci când ți se oferă, primește cu brațele deschise!

Și dacă se întâmplă să nu primești, în continuare, ceea ce-ți dorești, Dumnezeu te-a înzestrat cu gură să CERI. Cei din jur nu vor ști să-ți ghicească gândurile, sentimentele, sau nu au timp pentru asta, pentru că sunt prea preocupați de propria lor persoană și de propriile lor provocări. Deci, dacă nu primești ceea ce-ți dorești, învață și cere. Vei fi surprins de rezultat.

Dacă nu ești deja abonat la newsletterul meu, lasă-ți adresa de email și primești cadou o tehnică prin care să elimini sentimentul că nu ești iubit și dorit de părinți. Dacă faci parte deja din lista persoanelor care mă urmăresc pe email, ai deja această tehnică în inbox-ul tău.

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

 






Tehnică gratuită pentru a te elibera de sentimentele față de expresia „Mai bine nu te făceam!” și pentru a te simți iubit și dorit.

 

We respect your email privacy

Mai Bine Nu Te Făceam! III

In primele două părți ale articolului Mai bine nu te făceam! ți-am scris despre tiparele de funcționare ale minții. Cum se declanșează anumite reacții, chiar involuntar Partea I. Câteva motive care o determină pe o mamă să rostească acest gen de cuvinte propriului copil, Partea a II-a.

Cum poți să-ți dai seama dacă mama chiar nu a dorit să te aducă pe lume?

 

Evident, sunt situații când aceste cuvinte sunt adevărate (din păcate).

Sunt copiii care într-adevăr nu au fost doriți și ei suferă cel mai mult dintre toți. Oricât ar avea altcineva grijă de confortul lor fizic și de necesitățile de bază.

Auzim uneori pe la știri, cum au fost găsiți copii nou-născuți, abandonați uneori în ger, în tomberon sau în alte condiții mizere. Unii au supraviețuit, alții nu.

Chiar dacă ulterior au fost adoptați, acei copii tot suferă de faptul că mama lor naturală, biologică nu i-a dorit.

Imi amintesc cum, la un workshop îmi povestea o mamă adoptivă, ce necazuri are cu fiul adolescent înfiat. El suferă că mama lui naturală nu l-a dorit. Prin urmare, refuză orice fel de dragoste, de afecțiune care vine din partea părinților și fraților adoptivi.

Ca profesor, am avut elevi care proveneau din centrele de plasament. Pe unii, părinții lor naturali îi maltratau, încă de pe când erau bebeluși. Copii care au fost loviți, trântiți cu voie, cu știință, cu intenție de a-i răni de către părinții lor naturali. Acei copii, au ajuns în final în centrele de plasament sau la alte familii să-i îngrijească și să-i ajute să urmeze un traseu în viață.

Dar aceste cazuri sunt excepțiile. Sunt cei care suferă cu adevărat că mama și tata nu i-a dorit și le-a făcut rău ca să scape de ei.

Dar de unde știi, cu adevărat că părinții te iubesc?

Urmărește semnele limbajelor de iubire

 

Pe vremea părinților noștri, aceștia erau educați să nu-și pupe copilul, să nu-l mângâie decât în somn. Ca nu cumva, să iasă copilul prea alintat, și să-și ia nasul la purtare.

Prin urmare, mulți dintre adulții de astăzi, nu au auzit în viața lor cuvinte de iubire de la părinții lor. O parte dintre ei, au preluat acest tipar. Se poartă și ei cu copiii, ca și când ar fi cel mai mare rău să-i spună copilului cuvinte de mângâiere și alin.

 

Dar cuvintele de încurajare, de laudă, de afecțiune, nu sunt totul în limbajul iubirii.

Dar în afară de cuvinte mai sunt și alte semne.

Experții în comunicare spun că doar 7% din ceea ce comunicăm este verbal. Restul de 93% din comunicare este bazată pe ceea ce spunem prin gesturile, prin atitudinea noastră.

Un psiholog numit Gary Chapman a scris o carte cu titlul Cele cinci limbaje ale iubirii

Aceste limbaje sunt: cuvintele de încurajare, timpul acordat și atenția, cadourile, serviciile și mângâierile / atingerile.

Prin urmare, dacă mama doar ți-a spus aceste cuvinte pe când era nervoasă, dar în rest:

  • a avut grijă de tine să te ducă la medic, să te îngrijească pe când erai suferind;
  • ți-a purtat de grijă să nu te îneci cu mâncare, să nu te lovești, să nu te opărești, să nu cazi în foc, să nu te accidentezi;
  • te-a hrănit;
  • ți-a dat haine curate să te îmbraci;
  • te-a ajutat să mergi la școală, să-ți faci temele, să înveți ceva în viață;
  • te-a dus la vreun spectacol, la plimbare, la joacă;
  • a făcut ceea ce tu nu puteai;
  • nu te-a pus la munci grele peste puterile tale;
  • te-a mângâiat, te-a felicitat, ți-a zâmbit, s-a bucurat de reușitele tale (chiar dacă pe unele le-a ratat);
  • a mers la un serviciu (care poate nu-i plăcea) ca să obțină bani de mâncare și îmbrăcăminte pentru tine;
  • te-a ajutat, pas cu pas de când erai bebeluș până la adolescență (și chiar mai târziu);
  • și-a sacrificat multe nevoi personale ca tu să te bucuri de ce-ți dorești etc.

 

Orice comportament a avut părintele și care se încadrează în cele cinci limbaje ale iubirii, înseamnă că te iubește. Mama sau tata te iubește, chiar dacă tu nu vorbești limbajul lor de iubire.

De multe ori, îi iubim pe semenii noștri oferindu-le ce credem noi că au nevoie, de aceea ei percep că nu-i iubim.

Uită-te la cadourile pe care le primești sau le oferi. În câte situații, când ai primit cadouri au fost 100% pe placul tău? Dacă n-au fost, înseamnă că persoana ți-a oferit ceea ce avea ea nevoie. Tu ce cadouri oferi? Analizezi cu atenție ce are nevoie celălalt, ce l-ar face fericit sau îi cumperi ceva ce crezi că i-ar face plăcere? Ți s-a întâmplat ca celălalt să nu fie foarte încântat de gestul tău?

Dacă ai impresia că mama nu te iubește, urmărește care sunt limbajele de iubire ale mamei tale. Poate că ea e prea în vârstă ca să se mai schimbe, să te iubească pe limba ta.

Citește cartea Cele cinci limbaje ale iubirii. Învață care este modul fiecăruia dintre cei dragi de a-și exprima afecțiunea.

Învață să accepți iubirea, sub orice formă ar fi.

Și nu te mai îndoi de ea!

 

Data viitoare, primești informații despre cum să te bucuri de o relație, așa cum ți-o dorești și cadou,  o tehnică de lucru.

Până atunci, te las cu bine!

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Mai Bine Nu Te Făceam! II

In articolul trecut (dacă nu l-ai citit, îl găsești dând click pe linkul alăturat) am început să-ți vorbesc despre un subiect dureros. Îți spuneam de asemenea că materialul are patru părți.

În prima parte, publicată în urmă cu două săptămâni, ți-am prezentat modul în care funcționează mintea umană. Ori de câte ori, apare ceva care declanșează o anumită stare, mintea creează o reacție și un răspuns.

În articolul acesta îți voi vorbi despre cele câteva cauze ce determină o mamă să dea propriului copil replici dure. De ce îi spune cuvinte de genul Mai bine nu te făceam!

 

De ce ajunge o mamă să spună Mai bine nu te făceam!?

 

Fără să am pretenția că am identificat toate motivele, iată câteva dintre ele:

 

E rănită

(vezi și articolul Oamenii răniți, rănesc alți oameni)

 

Să ne gândim puțin la o mamă pe care n-o ascultă copilul. Indiferent ce-ar face, copilul nu vrea să facă ce-i spune / cere ea. De fiecare dată când copilul refuză să-i dea ascultare, se simte neputincioasă. Are impresia că nu poate avea control asupra copilului.

Probabil că te întrebi, de ce e nevoie să-și controleze copilul?

Pentru că se teme. Dacă copilul ajunge să facă ceva mai grav, tocmai pentru că nu o ascultă? Cine va fi tras la răspundere? Copilul e minor și nu are foarte bine fixată noțiunea binelui și a răului. Dar părintele este direct răspunzător. Faptul că nu-l poate controla pe copil, o face pe mamă să se gândească la tot felul de catastrofe. Și în final să fie acuzată.

Se întâmplă, în funcție de un cumul de factori, care par să te copleșească, să fii enervat de fiecare acțiune / gest al propriului copil.

Enervarea, asociată cu teama, cu lipsa de control, cu diferite stări de vinovăție creează o presiune asupra minții. Este o stare de stres, o rană greu de suportat.

În astfel de situații, mintea subconștientă, care vrea să te scape de durere (vezi articolul trecut), găsește soluția.

De multe ori, acea soluție, este să-l rănești la rândul tău pe cel ce te-a rănit.

Să rănești pe cel care te-a rănit, creează, pentru scurt timp o senzație de eliberare (plăcere). Durerea respectivă devine o ancoră care acționează un buton de reacție. Astfel, mama îi spune copilului tot ce-i vine la gură, fără să se mai gândească la consecințe.

Gândește că dacă nu ar fi avut copilul, ar fi fost mai fericită. Nu s-ar fi confruntat cu acea problemă, ar fi fost liberă și lipsită de griji.

Astfel, părintele, îi aruncă copilului replica Mai bine nu te mai făceam! Transferă durerea de pe sine, asupra copilului.

Bineînțeles, nu e valabil la toată lumea. Sunt părinți care, dacă au avut modele de violență în familie, și-au jurat să nu fie copia părinților lor. Atunci, oricât i-ar greși copilul, preferă să se pedepsească, să se învinuiască că e o mamă / iresponsabilă, decât să-l supere.

Ei bine, nici să-l facă pe copil să se simtă nedorit nu e bine, dar nici să se auto-pedepsească părintele. Ssă-și spună sieși cuvinte de ocară, nu e cea mai bună modalitate de a rezolva lucrurile. În cel de-al doilea caz, persoana rănită este părintele.

 

Cel mai bun mod de a rezolva situația, este prin dialog.

Bineînțeles că nu ai timp săi explici copilului tot ce este necesar. Dar ai de ales, ori îți faci puțin timp și-i explici ce așteptări ai de la el, ori va trebui să repeți aceleași metode fără rezultate.

 

Sărăcie

 

S-ar putea să ți se pară un motiv foarte pueril, lipsit de importanță. Mai ales, în condițiile în care magazinele sunt pline cu tot ce vrem, tot ce poftim.

Totuși, părinții noștri au trăit pe vremea comunismului. Au îndurat foamete, au avut mâncarea la cartelă, cu rație, au suportat frig și lipsuri de tot felul. Părinții lor, au prins și războaie mondiale, asociate sau continuate cu perioade de secetă și sărăcie. Chiar dacă situația economică s-a schimbat, comerțul este liber, mentalitățile și îngrijorările s-au moștenit.

Salariile sunt mici și puterea de cumpărare la fel de mică. Multe familii sunt îndatorate la bănci și gândul de a mai aduce pe lume încă un copil, în aceste condiții, îi umple de îngrijorare.

Una dintre grijile pe care le are o mamă legat de momentul în care află că este însărcinată, este: „Cu ce-l mai cresc și pe ăsta?”

Iată mai jos, un citat din seria de romane care stau la baza filmului Urzeala Tronurilor (pe care le-am citit de curând).

– Ai avut frați, căpitane? Sau surori?

– Din fiecare. Doi frați, trei surori. Eu eram cel mai mic. Cel mai mic și cel  nedorit. O gură în plus de hrănit, un bărbat voinic care mânca prea mult și care creștea repede din haine. Nu era de mirare că-l vânduseră …”  George R. R. Martin Festinul ciorilor  (Partea a IV –a din Saga Cântec de Gheață și Foc)

 

Poate îți spui, că asta este fantezie, desprinsă dintr-un roman. Totuși, în zilele noastre, am auzit frecvent, diferite persoane spunând că se tem să mai aducă un alt copil pe lume. Motivele? Că nu au suficienți bani să-i hrănească, să-i îmbrace și să-i țină la școală.

Dacă pe lângă neascultare, copilul are multe mofturi, pretenții  iar părintele nu poate face față, se simte copleșit. Și-i va răspunde copilului cu vorbele acelea usturătoare care-l fac pe copil nedorit.

Când părintele este supărat pe copil și acea supărare îi creează durerea despre care vorbeam mai devreme, îi va  spune Mai bine nu te mai făceam!

 

Convingerile pe care și le-a format

 

Personal, aud frecvent, E greu (un chin) să crești un copil.

Pentru că soțul meu este plecat la muncă din țară, aud că sunt compătimită: Apoi și tu, te chinui singură cu băiatul!

Le explic celor care-mi spun că pentru mine nu e un chin, că mă consider o mamă binecuvântată. Cu toate acestea îi aud, replicându-mi Da, dar tot te chinui. Știu eu ce spun!

Ce vreau să subliniez, este că unii oameni au niște convingeri atât de înrădăcinate, că indiferent ce aud, ei o țin una și bună. Și dacă le-a intrat în cap o asemenea convingere, cu atât mai mult o asemenea persoană va reacționa cu acest gen de replici. Acea persoană crede cu tărie că ar fi fost mai fericită, dacă nu s-ar mai fi chinuit să-și crească acel copil.

Așa cum îți spuneam într-un alt articol, convingerile astea s-au format în timp. Fie din ceea ce au auzit de la cei din jur, fie din ce și-au spus chiar ei.

Iată, un alt proverb, care demonstrează credința celor din jur că e greu să crești copii.

Cine are să și-i crească, cine nu, să nu-i dorească!

 

Și pentru că de curând am citit cele cinci volume publicate (din cele 7) care alcătuiesc Saga Cântec de Gheață și Foc, ce stau la baza serialului Urzeala Tronurilor, îți mai dau un scurt citat de aici, ca să întărească credințele despre creștrea copiilor.

Regina Cersei râse.

– Așteaptă până la primul tău copil, Sansa! Viața unei femei e nouă părți mizerie și o parte magie, vei învăța asta destul de curând… Și părțile care par a fi magice devin adesea cele mai murdare dintre toate.”

                        George R.R. Martin Încleștarea regilor (Partea a II-a din Saga Cântec de Gheață și Foc)

 

 

Temerile

 

Cu ceva timp în urmă, multe femei își găseau sfârșitul pe patul de naștere.

În prezent medicina a evoluat și numărul de femei care mor în timpul travaliului s-a redus considerabil. Dar temerile pe care le aveau femeile, s-au transmis de la mamă la fiică de-a lungul timpului.

Pe lângă teama și îngrijorarea viitoarei mămici pe măsură ce se apropie momentul nașterii, mai sunt și vocile celor din jur.

Mai este și teama de care îți vorbeam la început. Că dacă copilul nu ascultă, poate face ceva care să aibă repercursiuni asupra întregii existențe a sa și a ta.

O altă teamă este legată de vârsta părinților. Dacă aceștia au în jur de 40 de ani, apar temeri de altă natură. O să-ți enumăr câteva:

Sunt prea bătrână să mai nasc un copil. Ce va spune lumea?

E diferență prea mare de ani între primul copil și acesta. Oare cum îl vor privi ceilalți? Ce vor spune copiii mai mari? Vor crede că m-am stricat acum la bătrânețe…

Să nu mai vorbim de teama că la această vârstă a părinților, există riscul să se nască copilul cu Sindromul Down. Că toată viața, copilul va rămâne la nivelul intelectual de 2 ani. Asta înseamnă că tu ca părinte, n-o să te eliberezi niciodată de povara îngrijirii copilului. Și nici statul nu te sprijină cu vreo alocație de handicap… (Cam așa am fost eu speriată de medicul ginecolog pe durata sarcinii, dar i-am zis că nu mă interesează).

Iar când toate acestea se suprapun. Furia că nu te ascultă, sentimentul de neputință și lipsă de control. Convingerea că dacă nu aveai copii, erai mult mai fericit, că ce ți-a trebuit să te legi la cap dacă nu te durea. Că nu-ți ajung banii să oferi copiilor tot ce-și doresc. Astfel, ajungi ca părinte să-ți reverși nervii asupra copilului, ca să-l doară și pe el, cum te doare pe tine.

Ancorele sunt atât de puternice, încât declanșează reacții inconștiente. Acestea au menirea să te elibereze de durerea pe care o simți. Și pentru scurt timp, chiar ai sentimentul că te-ai eliberat.

Doar că, foarte adesea, ceea ce nu mai știu copiii, este că părintele are remușcări legat de ceea ce a spus. Pentru că ei aud doar versul Mai bine nu te făceam! și le este greu de acceptat.

Foarte mulți părinți își fac apoi autocritica pentru ceea ce au spus.

Își imaginează că sunt la judecată, și ei trebuie să dea socoteală pentru acele vorbe. Mintea lor, încearcă, pe de o parte să-i acuze pentru ceea ce au zis, pe de altă parte, să-i scuze că era nervos, supărat. Speră că poate copilul nu a auzit etc.

Acest mod al părintelui, de a se tortura, de a se pedepsi pentru ceea ce a spus, face ca data viitoare să spună mai rău. Pentru că că toată gândirea critică sau autocritică este toxică și înrăutățește lucrurile.

Data viitoare îți voi spune, cum îți dai seama dacă prin aceste vorbe, părintele chiar nu te iubește și nu te-a dorit în viața lui. Vei înțelege dacă expresia este totul pentru a transmite iubirea și afecțiunea. Cum îți dai seama dacă părintele într-adevăr nu te-a dorit, sau dacă aceste cuvine sunt spuse la nervi și supărare.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Mai Bine Nu Te Făceam! I

Doamna, eu nu mă înțeleg prea bine cu mama, îmi spunea de curând o elevă. Simt că mă dă la o parte, că eu nu mai contez, că se ocupă numai de sora mea mai mică, în timp ce eu… mă simt cam nedorită.”

„Ce motive ai să te simți așa?” o întreb.

Păi, mama nu-și mai face timp să vorbească cu mine, să mă mai întrebe ce nevoie am, se ocupă numai de sora mea. Bine, știu că sora mea are niște probleme de sănătate, dar simt că eu nu mai contez. Am început să simt că mama nu mă iubește.”

Incerc să-i explic că uneori, părinții se preocupă exclusiv doar de acel copil care are niște probleme. Fac asta mai ales dacă e mai mic, gândindu-se că un copil mai mare se poate descurca și singur. Totuși, asta nu înseamnă că mama nu-i iubește și pe ceilalți copii, respectiv pe ea.

„Nu e doar asta, doamna! Sunt zile când îmi spune că îi pare rău că m-a adus pe lume, că mai bine nu mă făcea. Și asta mă face să simt că mama nu m-a dorit niciodată. Și îmi creează așa, o stare… cam nașpa.”, continuă eleva parcă scuturându-se de sentimentele negative care o cuprind. O cuprinde tristețea când se gândește la replica mamei.

 

 

După ce am auzit povestea ei, mi-am dat seama că rezonează cu alte situații. Dar în același timp am privit lucrurile și din perspectiva de mamă.

Și m-am gândit că poate și tu, ai auzit foarte des expresia „Mai bine nu te făceam!”. Atunci, ai nevoie de ceva care să-ți amintească ce mult însemni pentru părinții tăi.

Poate că și tu, exact ca acestă adolescentă cu care am discutat, te-ai simțit cândva nedorit. Pentru că, într-un moment de enervare, mama ți-a aruncat aceste cuvinte ca să te rănească.

Dacă vreodată ai auzit aceste cuvinte și te-au tulburat, te-au supărat, te-au rănit, citește mai departe. Acest articol este pentru tine.

După ce am terminat de scris acest material (pe bucățele, cum am avut timp) mi-am dat seama că este cam lung. Din acest motiv, l-am împărțit și îl vei primi sub forma a patru articole, astfel:

În primul articol, cel prezent, îți vorbesc despre cum funcționează mintea. În acest fel înțelegi de ce ajung mamele să rostească acele cuvinte dure.

Dacă ai fost la seminariile mele sau ai citit despre modul în care funcționează mintea, poți sări direct la partea a II-a. Aceasta se numește: De ce rostește o mamă expresia Mai bine nu te făceam!

Partea a III-a se concentrează pe semne prin care îți poți da seama dacă aceste cuvinte sunt sau nu adevărate.

În partea a IV-a îți voi da câteva recomandări (și o tehnică EFT cadou). Afli ce poți să faci ca să-ți schimbi percepția și relația cu mama.

 

 

Cum funcționează mintea?

 

Mintea noastră este ca un computer uriaș care stochează informații, în mod conștient sau inconștient.

Iată un exercițiu, ca să demonstrez această idee. Citește și acționează la fiecare pas, înainte de a trece la următorul.

Exercițiu:

Pasul 1. Privește în jur, timp de un minut, și caută să memorezi toate lucrurile, obiectele, hainele etc. de culoare albastră.

Pasul 2. Acum, închide ochii și enumeră toate lucrurile de culoare verde pe care ți le amintești a fi în jurul tău.

Da, ai citit bine, cu ochii închiși îți amintești toate lucrurile de culoare verde din jurul tău.

S-ar putea să constați că poți să enumeri destul de multe astfel de lucruri.

De ce?

Pentru că memorăm atât lucrurile asupra cărora ne concentrăm direct, cât și alte aspecte asociate. Așa sunt: culorile, sunetele, mirosurile, gusturile și sentimentele.

Ce legătură are acest aspect cu expresia mai sus numită?

Îți explic ceva mai târziu. Acum, să trecem la alt aspect al minții.

Mintea stochează informațiile sub formă de fișiere

 

Toate informațiile pe care le memorează mintea, le stochează în fișiere exact ca un computer. Aceste fișiere sunt grupate precum niște cartiere ale unui oraș. Există un cartier al bucuriei, unul al tristeții, altul al încrederii, al dezamăgirii, al supărării, al urii, al iubirii, al speranței etc.

Fiecare cartier este legat, unul de altul prin milioane de neuroni.

Obiceiurile noastre reprezintă adevărate poteci, drumuri sau autostrăzi neuronale între toate aceste cartiere. Cu cât o acțiune este mai nouă, și foarte puțin folosită, cu atât drumul se aseamănă mai mult cu o potecă prin junglă. Poate fi rapid astupată cu buruieni, dacă poteca (obiceiul cel nou) e abandonată.

Cu cât o acțiune este mai veche și mai des utilizată, cu atât a devenit un reflex automat și se aseamănă cu o autostradă. Pe aici se poate circula cu mare viteză. Un astfel de drum (obicei), chiar dacă e părăsit, rezistă. Vegetația nu-l invadează atât de ușor și poți oricând să te întorci la el.

Imaginează-ți o persoană care are un tip de limbaj (mai colorat). La un moment dat, învață că tot ce-i iese din gură îl influențează și caută să-și schimbe modul de exprimare (obiceiul). La început, pentru că trebuie să dea atenție fiecărui cuvânt, să se cenzureze, este ca și cum ar crea o potecă nouă prin junglă. Procesul este obositor, consumator de energie și de timp. Și e posibil să renunțe foarte ușor, și s-o ia din nou pe autostrada limbajului colorat.

La fel, este posibil, ca acea persoană să fie foarte hotărâtă să aducă o schimbare în viața sa. Atunci perseverează, până ce devine o nouă obișnuință să nu mai folosească cuvintele vechi, murdare. Poteca neuronală a noului limbaj s-a lărgit, dar fără a se astupa vechea autostradă. Și aceea, încă, face parte din ființa lui, deci, este posibil oricând să mai scape câte o înjurătură. Abia după ani de autocontrol, vechea autostradă se acoperă și se lărgește tot mai mult autostrada limbajului frumos.

În același fel se poate întâmpla și cu o mamă care are obiceiul de a rosti Mai bine nu te făceam! Poate realizează cât de mult își rănește copilul și dorește să nu mai spună. Dacă dorește să scape de acest obicei, la început, oricât s-ar cenzura, tot mai scapă câte o astfel de expresie.

Sunt situații în care habar nu are că vorbele ei lasă cicatrici și continuă să folosească aceeași autostradă a exprimării.

Mintea umană funcționează și cu ajutorul unor ancore.

 

Aceste ancore pot fi pozitive sau negative.

Mirosul unui parfum te poate purta în timp, până la o persoană dragă (antipatică) din copilărie. Acel parfum este o ancoră.

Un singur gest, un cuvânt, o tonalitate îți poate aminti ceva din trecut, care te poate face (ne)fericit.

Ancorele au un buton declanșator care acționează instantaneu, declanșând reacția. Când a fost activată o anumită ancoră, a apăsat butonul și corpul a reacționat. Exact ca prima dată când s-a instalat acea ancoră.

Gândește-te la câteva exemple de ancore pentru tine. Completează spațiile libere din propozițiile următoare, cu situații reale din viața ta:

Ex. Întotdeauna mă enervez când….

(Iată câteva exemple de la seminarii: Întotdeauna mă enervez când… soțul intră încălțat în casă,

Întotdeauna mă enervez când… copilul mă trage de mâini,

Întotdeauna mă enervez când alții nu țin cont de efortul meu pentru a face curat etc.). Completează cu ce se potrivește pentru tine.

Întotdeauna mă simt umilit când…

Sunt fericit de fiecare dată când…

Mă simt creativ / recunoscător / în siguranță când…

 

O să constați că (pentru tine) întotdeauna există niște declanșatori comuni pentru tristețe, bucurie, furie, recunoștință etc.

Mintea noastră dorește să simtă plăcerea și caută să evite durerea.

Când o persoană se află într-o situație tensionată, de stres, de conflict, mintea va căuta un refugiu. Va oferi o diversiune, o distragere printr-o acțiune sau o substanță care să-i înlocuiască durerea cu plăcerea.

Adică, este acționată o ancoră, care declanșează o anumită stare. În funcție de acea stare, apare o reacție.

 

De ce ți-am spus toate acestea?

În cele ce urmează o să-ți spun câteva motive pentru care unele mame rostesc astfel de vorbe dure, „Mai bine nu te făceam!” De foarte multe ori, mamele ajung să regrete ce-au spus și speră să le fi uitat și copiii, imediat ce le-au auzit.

Sunt situații, când ancorele mamelor sunt atât de puternice că nici nu realizează ce-au spus. Sunt situații în care cuvintele au ieșit din gură, înainte ca persoana să analizeze consecințele.

Până nu înțelegi cum reacționează mintea noastră, motivele pentru care sunt rostite cuvintele, sunt lipsite de importanță.

Dar despre aceste motive, îți vorbesc în articolul de săptămâna viitoare.

Până atunci, te las cu bine.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de carte:

Cartea: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 

 

Cum Să Te Redresezi?

Ideea mi-a fost inspirată de mama unui elev ;i am realizat că această întrebare necesită răspuns pentru mai multe persoane.

Poate ești o persoană care a muncit din greu, a avut rezultate, câștigai bani frumoși. Dintr-odată, a apărut ceva, un blocaj și din acel moment lucrurile au început să o ia la vale. Parcă, indiferent ce ai face, tot nu mai reușești să ajungi măcar la nivelul la care ai fost, deși, sunt convinsă că vrei să mergi mai sus.

Poate că ai ținut (sau nu) o cură, ai dat jos niște kilograme, după care s-a întâmplat ceva și ai început să le acumulezi la loc. Iar scopul tău este să ajungi din nou la aceeași greutate dinainte, dacă nu cumva să reduci și mai mult kilogramele în plus. Simți că toate tehnicile pe care le folosești nu te mai ajută, te simți blocat și fără ieșire din această situație negativă.

Poate că ești elev sau student care învață, dar ai obținut la un moment dat niște note mai slabe. Din acel moment simți că nu mai poți să iei din nou notele pe care le aveai înainte.

Rezultatele tale s-au schimbat în mod negativ și asta îți afectează încrederea în tine și în strategiile pe care le folosești. Simți că nimic nu mai funcționează, nu te mai ajută. Te simți frustrat și dezamăgit de viața ta și de rezultatele pe care le obții.

Și atunci, te întrebi, ce poți să faci, pentru a te redresa? Cum poți să ajungi înapoi, măcar la rezultatele de dinainte de acest blocaj?

Din exeperiența pe care am acumulat-o și din toate cărțile, CD-urile, seminarele pe care le-am parcurs, o să-ți dau câteva sugestii care să te ajute, cum mă ajută și pe mine.

 

Identifică blocajul

Care a fost momentul de cotitură după care lucrurile au început să meargă prost?

Ce s-a întâmplat atunci?

Ce emoții ai simțit?

Cu ce alte situații din trecut le poți asocia?

Din tot ceea ce-am citit, am înțeles că situațiile din copilărie sunt izolate de creierul nostru într-o conștiință infantilă, cu scopul de a ne proteja. Toate acele situații dificile din copilărie, care nu sunt rezolvate, au ecou în viața de adult. Situații de viață asemănătoare, le scot la suprafață pe cele din copilărie și forța lor este cu atât mai mare cu cât au fost îngropate mai mult timp. Ca să poți rezolva prezentul, ai nevoie să vindeci trecutul.

 

Schimbă focusul

 

Legea Atracției Universale spune că: pe ceea ce te focusezi, aceea crește.

Dacă ai descoperit blocajul și problema cu care te confrunți, găsește și ceea ce-ți dorești și focusează-te pe ceea ce vrei.

De regulă, oamenii vor să atragă binele, concentrându-se asupra a ceea ce nu funcționează. Și atrag în viața lor, tot mai multe situații care merg mai prost. Continuă să vorbească despre ceea ce nu vor, în loc să formuleze clar, cum ar dori să stea lucrurile.

Exemplu de formulare greșită. Nu mai vreau să fiu gras.

Formulare corectă, la persoana I, la timpul prezent ca și când s-ar întâmpla. SUNT SUPLU.

În exemplul greșit, faptul că formularea este focusată pe problemă, aceasta continuă să persiste și chiar să se agraveze.

În loc să te exprimi în termeni de ceea ce nu merge, vezi ce funcționează.

Cu siguranță mai există ceva ce încă merge.

Dumnezeu aduce omului necazuri, dar nu mai mari decât le poate duce.

Probabil ai auzit povestea, cum că „un om se plângea lui Dumnezeu că El nu și-a ținut promisiunea. Dumnezeu i-s promis să fie alături de el și nu l-a ajutat.

Dumnezeu l-a luat și l-a dus pe urmele pe care le-a făcut pe drum. Omul vede două rânduri de pași și înțelege că Dumnezeu a fost alături de el. Dar la un moment dat, zărește doar un singur tip de pași și exclamă:

-Uite! Aici este perioada când mi-a fost cel mai greu și nu m-ai mai ajutat! De data asta nu e decât un șir de pași.

-Da, sunt pașii MEI, răspunde Dumnezeu. În acele momente te-am purtat pe brațe.”

Chiar și în perioadele dificile, ai momente când simți mângâiere, speranță, iubire, încredere.

Focusează-te pe ele!

Concentrează-te pe ceea ce-ți dorești cu adevărat.

 

Analizează ce simți

 

Gândește-te, ce simți față de noua ta situație?

Acordă-ți puțin răgaz și analizează-ți sentimentele!

E posibil ca blocajul să fi intervenit în urma unei frici în legătură cu ceea ce-ți dorești. Frica are o imensă putere de atracție și îți poate nărui visul. Știu că sună fără sens. Cum să-ți fie frică de ceea ce-ți dorești? Dacă ai niște convingeri de genul Nu merit să, sau E prea frumos să fie adevărat, s-ar putea să te blochezi. Acestea sunt niște convingeri sabotoare, care te fac să muncești în gol, fără rezultate.

S-ar putea să simți frustrare, dezamăgire, neputință, nesiguranță, lipsă de încredere (mai ales în tine), invidie față de cei care continuă să aibă rezultate etc.

În loc să spui, „M-am săturat să fiu blocat în situația asta!”, învață să spui: „Mă simt excelent când se întâmplă…”(spune ce-ți dorești să se întâmple).

Dacă văzându-i pe cei cărora le merge la fel de prost ca tine îți spui: „Bine că măcar nu-s singurul!” s-ar putea să nu depășești blocajul. Transmiți subconștientului că e bine să faci parte dintr-un anumit grup. Deși, e grupul celor de care, teoretic, vrei să scapi.

În loc să privești cu invidie spre cei cărora le merge bine mai departe, admiră-i! Ia-i ca model! Inspiră-te din forța lor! Imită-i!

Ai văzut pe cineva care are silueta pe care ți-o dorești? Privește-o cu intensitate și imaginează-ți că ești tu și te simți minunat! (E valabil pentru orice fel de redresare, doar adaptează la situația ta!)

Cineva a reușit ceva, ce tu nu? Bucură-te pentru cel care reușește! Mai devreme sau mai târziu va veni și rândul tău (din nou)!

 

Detașează-te!

 

O modalitate bună prin care te poți detașa, este să-i încredințezi lui Dumnezeu dorințele tale. Lasă-L pe El să ți le împlinească. E posibil ca Dumnezeu să aleagă să n-o facă. Acceptă! Dumnezeu nu este slujitorul tău sau duhul din lampă, să-ți  facă viața ușoară, să împlinească dorințe. Iar dacă nu-ți satisface acea dorință, îți oferă altceva care-ți va fi de un mai mare folos.

O altă modalitate este să-ți ții mintea ocupată cu altceva. Să nu te mai gândești constant la ceea ce te stresează, că nu obții mai repede ceea ce-ți dorești. Această strategie funcționează foarte bine ca să te eliberezi de îngrijorare. Ajută și în cazul rezultatelor.

Bineînțeles, vei continua să lucrezi ca să-ți atingi acest obiectiv, acest scop, dar fără să te stresezi.

O a treia modalitate prin care te poți detașa, este să înveți să te iubești și să te accepți așa cum ești și spune tare asta. Pe măsură ce-ți repeți tot mai des aceste cuvinte, vei diminua stresul, te vei relaxa. Prin relaxare, acceptare și iubire lucrurile încep să capete alte perspective.

 

Ține cont de inerție

 

Îți amintești de acea lege din fizică, despre inerția corpurilor aflate în mișcare?

Dacă ești într-un autobuz care rulează cu o anumită viteză și șoferul pune brusc frână, te duci în nas. Corpul are tendința să se deplaseze înainte. Și invers. Atunci când pornește, inerția te trage înapoi.

La fel se întâmplă și cu schimbările pe care vrei să le faci. Oricât ar fi tehnicile de eficiente, organismul tot suferă de inerție și continuă să se manifeste în același ritm o perioadă de timp.

Astfel, inerția se aplică și la rezultatele tale, și este direct proporțională cu viteza cu care faci anumite lucruri, înveți să ai răbdare până sesizezi niște rezultate. După care secretul este să continui. Inerția își va face treaba.

 

Schimbă emoția

 

Cel mai eficient mod prin care poți să schimbi rezultatele este să operezi direct asupra modului în care te simți.

În loc să te stresezi pentru ceea ce nu funcționează, poți învăța să te simți minunat. Fii recunoscător pentru ceea ce va funcționa. Este recunoștință anticipată. Adică ai atât de multă încredere că vei avea rezultatele acelea, încât mulțumești înainte de a le primi. Iar CREDINȚA MUTĂ MUNȚII.

Simțindu-te minunat dinainte să se producă rezultatul, determini și grăbești apariția situațiilor pe care ți le dorești.

Cum poți să schimbi emoția?

Sunt mai multe tehnici cu care poți interveni asupra acestora.

La mine dă rezultate foarte bune: EFT, Vizualizarea și alte tehnici NLP.

Despre aceste tehnici și cum le poți folosi în viața ta, cum le poți adapta la situația ta concretă, am scris în cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redesoperă fericirea!

Am scris în această carte despre modul în care trecutul are putere să-ți definească situațiile de criză din prezent.

Cartea cuprinde 9 capitole de bază cu peste 50 de sfaturi și 6 anexe cu 8 tehnici de eliberare emoțională, unele specifice, altele care pot fi adaptate strict pe situația ta curentă.

În plus, la comandarea cărții primești un link de unde mai poți descărca alte 5 tehnici, create special pentru tine.

Tehnicile te poartă pas cu pas, astfel încât, să obții rezultate maxime într-un timp foarte scurt.

Citind cartea poți învăța cum să lucrezi cu aceste tehnici, cum să folosești vizualizarea ca să-ți schimbi rezultatele, așa cum îți dorești.

Apoi, poți fi o rachetă spre scopurile tale!

Cumpăr-o și folosește-o cu încredere!

Dacă persona care are nevoie să se redreseze este copil, sau un adult care învață din povești, foarte motivantă și inspirațională este cartea Guru și Ciocârlia.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie






 Ti-a placut articolul?

Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber

Banii, Aduc Sau Nu Fericirea?

 

Mulți oameni fac greșeala de a crede că problemele vieții lor vor dispărea atunci când vor avea destui bani.”

Anthony Robbins

 

Fericirea în relația cu banii, este unul dintre cele mai controversate subiecte.

Unii spun, în mod frecvent, „Nu-mi pasă de bani! Banii nu aduc fericirea!”

Alții spun: „Dacă aș avea bani să-mi cumpăr… aș fi cea mai fericită persoană!”, „Dacă aș avea bani, să mă duc să mă tratez la o clinică, aș mai trăi și eu câteva zile!”

Fiecare persoană vede diferit relația dintre bani și fericire.

Specialiștii care ne vorbesc despre bani, ne spun că banii sunt o manifestare exterioară a modului în care suntem prin interior.

In interior, însă, avem emoții. Și acestea, ne fac sau nu, fericiți!

Nu mă crezi? Probabil îți spui, „hai mă lași? Ce emoții poți să ai în legătură cu banii? Sunt doar niște bucăți de hârtie cu chipul unor oameni morți pe ele!”

Exact așa aș fi gândit și eu, cu ceva timp în urmă, înainte să descopăr programele și cărțile de dezvoltare personală.

Totuși, mi-am schimbat opinia. De ce?

Anul trecut am participat la un workshop despre cum să câștig mai mulți bani și ni s-a vorbit despre emoții. Despre emoțiile care se află în spatele banilor.

Vrei să-ți dau exemple?

În legătură cu banii, unii oameni, simt:

Tristețe.

 

Oamenii simt tristețe când constată ce sumă de bani au la dispoziție lunar sau zilnic. Dacă tristețea este lăsată să se adâncească, devine deprimare din motive financiare.

Nerăbdare.

 

Oamenii sunt nerăbdători să-i încaseze, să intre în posesia lor, să-i numere, să le simtă textura, mirosul etc. Simt nerăbdare să-i cheltuiască, să-și cumpere diverse bunuri, sau să scape de ei.

Pentru unii, faptul că nu au bani asupra lor, sau în viața lor, îi face să se simtă prost, lipsiți de valoare. Nu au încredere că ei valorează ceva, decât atunci când au bani în portofel.

Pentru alții, faptul că au bani în buzunar, îi face să simtă că au jăratec. E ca și când suma aceea îi arde la buzunare și simt nevoia să scape de ei. De aceea, multe persoane cheltuiesc rapid cea mai mare parte a banilor pe care-i câștigă.

Dacă faci parte dintr-o asemenea categorie de persoane, s-ar putea să te aperi.  O să spui că: facturile trebuiesc plătite / banii sunt făcuți ca să fie cheltuiți etc.

Acele persoane, abia când rămân cu suma cu care se simt cel mai bine, încep să devină cumpătați.

 

Studiile au arătat că mulți oameni care primesc în mod neașteptat sume mari de bani, câștigate la loterie sau în urma unei moșteniri, obișnuiesc să le piardă aproape la fel de repede cum le-au primit. Chiar și cei care câștigă propriii bani obișnuiesc să-i piardă, dacă suma pe care o câștigă este mai mare decât consideră ei că ar merita să primească. Se simt stingheriți de banii în plus și încearcă să-i cheltuiască, să-i împrumute sau să găsească alt mod de a scăpa de ei.”

Paul McKenna

 

Îngrijorare.

 

Oamenii se îngrijorează în legătură cu suma de bani pe care o câștigă, pe care o mai au în cont. Își fac griji dacă le va ajunge pentru ceea ce și-au propus, pentru nevoile curente. Alții, se îngrijorează de faptul că nu știu de unde o să mai facă rost de niște bani în plus. Alții, simt îngrijorare la gândul că, dacă își pierd slujba, își pierd venitul.  Banca le ia bunurile, vor fi aruncați în stradă, vor râde ceilalți de ei etc.

Nesigurață.

 

Viitorul lor din perspectivă financiară le creează o stare de nesiguranță. Unii au bani azi, dar nu știu dacă vor mai avea și a doua zi. Pentru aceste persoane nesiguranța și îngrijorarea sunt două emoții constante care merg mână în mână.

Teama de a pierde tot.

 

Una dintre cele 300 de temeri ale omului, se leagă de faptul că ar putea să piardă tot ce are, tot ce deține. Că toată munca lui se poate „duce pe apa sâmbetei”. Adesea, își pun întrebări de genul: Dacă vin hoții, dacă îmi sparg casa, contul, și eu rămân dând din buze, după ce am muncit atât?

Teama de a câștiga prea mulți bani.

S-ar putea să ți se pară ciudată această teamă, de vreme ce tot mai mulți oameni se plâng de lipsa banilor. Ideea este că s-au obișnuit foarte mult să fie fără bani și să se plângă din cauza asta. O veste că ar putea să primească brusc niște sume mari, îi sperie. S-ar putea să-i auzi zicând: „Ce-o să fac cu atâția bani?”. Înainte să iasă cuvintele pe gură, s-a format gândul și emoția de frică. Cum o să fac față unei vieți cu atâția bani?

Proiectează nenorocirile financiare ale altora și le trăiesc ca și când ar fi personale.

Ca o ciudățenie a modului în care funcționează mintea, mă distrez acum, deși la acel moment m-a enervat cumplit. Cu ceva timp în urmă, am recomandat unui coleg să citească din cărțile lui Robert Kiyosaki, să câștige mai mulți bani. La un moment dat, cu vreo doi ani în urmă, primesc de la el un mesaj în cronologia mea pe Facebook. Îmi spunea, uite ce s-a întâmplat cu Donald Trump, care a fost hăckuit. Dacă urma și el sfaturile mele, să-l citească pe Kiyosaki să se îmbogățească și apoi, să piardă tot? Din vina mea s-ar fi întâmplat aceste pierderi ale lui! (Pe care încă nu le avea, dar și-a imaginat ce s-ar fi întâmplat, cât de nenorocit ar fi fost, dacă ar fi fost în locul lui Trump.)

Vinovăție.

Câte persoane nu fac cheltuieli impulsive, pentru ca după aceea, să regrete? Se simt vinovate că, în momentul în care se văd în magazin nu se pot stăpâni. Câte persoane nu se duc la cumpărături cu un sentiment de vinovăție, pentru diferite acțiuni anterioare? Acestea își imaginează că fac „terapie prin shopping”. Iar după ce termină de făcut cumpărăturile și ajung acasă, să aibă un sentiment și mai deprimant. Îți recomand filmul Confession of a shopaholic să vezi câte emoții se ascund în spatele procesului de cumpărare.

 

O stimă redusă de sine.

 

Sunt multe persoane care sunt nemulțumite de ceva din viața lor. Doar că, în loc să schimbe situația din interiorul lor, găsesc că este mult mai ușor să intervină asupra exteriorului. Își mai cumpără ceva cu care să se laude. O persoană care se dă în spectacol cu câți bani câștigă, cu ce telefon scump și-a cumpărat, nu știe să se iubească. E mult mai ușor să cauți iubire, apreciere și respect prin bunurile pe care le deții.

După ce aprecierile celorlalți pentru acel lucru nou, s-au dus, se instalează din nou senzația de gol interior. Au nevoie să vină cu altceva ca să impresioneze. Acest obicei, pe termen scurt, funcționează. Te ajută să te simți iubit și respectat. Pe termen lung, s-ar putea să faci multe datorii, doar ca să impresionezi pe alții, să cazi în depresie. În final, indiferent ce-ai face, tot nu ești mulțumit.

 

Furie.

Câte persoane nu se ceartă din cauza banilor? Câte familii nu se destramă pentru că partenerul are venituri insuficiente sau cheltuieli neașteptate și necontrolate? Cearta este adesea însoțită de manifestări de furie, violență, agresivitate fizică și emoțională, jigniri, șantaj emoțional etc. De câte ori nu au fost copiii certați sau loviți, pentru că au distrus ceva, fie și de valoare mică?

O persoană care muncește și nu câștigă atât cât își dorește, devine frustrată. Este o nemulțumire plină de neputință, un gust amar care îți cuprinde fiecare celulă. Și o furie asupra propriei persoane pentru rezultatele mici. Ulterior, această frustrare se manifestă prin violență și furie asupra altora. Câteodată, nu știu nici ei de ce sunt furioși.

 

Nemulțumire.

Multe persoane spun altora, „Nimic nu înțelegi din banii ăștia!”? În spatele acestei remarci se ascunde o amărăciune și o nemulțumire. Și-a propus să facă / să cumpere mai multe lucruri, dar au subapreciat prețurile și cât costă multe mărunțișuri ale vieții.

Invidie.

 

Ce-are ală și eu n-am?” este o expresie plină de invidie și ciudă. Pentru că te privești în oglindă și constați că ești la fel ca cel care câștigă mai mulți bani și nu înțelegi ce e greșit la tine?

Mulți dintre cei care au astfel de gânduri, asociate cu sentimente de frustrare, încep să-și folosească invidia în mod acuzator. Caută să submineze imaginea celui care are succes. „Sigur fură /înșală! Altminteri, cum ar putea să facă mai mulți bani muncind cinstit?” . Unii, într-adevăr își fac averifurând și înșelând, însă, sunt și oameni cinstiți care câștigă banii pe care și-i doresc. Totuși, cei invidioși, îi pun pe toți în aceeași oală.

 

Analizând toate aceste emoții descrise mai sus, câți dintre cei ce le au, crezi că sunt fericiți în legătură cu banii?

Legea Atracției Universale spune: „Pe ceea ce te focusezi, aceea crește!” . Cât de mulți bani vor atrage aceste persoane? Nu cumva vor atrage și mai multe situații de a experimenta același gen de emoții? Iar dacă șansa le surâde și ajung să câștige banii pe care și-i doresc, cât de fericiți crezi că pot fi?

Alți oameni, însă, simt:

Bucurie.

Se bucuăa atât pentru banii pe care-i primesc personal, cât și de cei pe care-i primesc ceilalți. Simt bucurie nu doar pentru ceea ce primesc, cât și de ceea ce pot achiziționa cu ei.

Universul este abundent și trimite fiecăruia atât cât este dispus să primească. Prin urmare, dacă vrei să încasezi mai mulți bani, trebuie să respecți niște legi ale firii, ale Universului. Faci eforturi suplimentare și când ești pregătit pentru mai mulți bani, îi vei primi.

Încântare.

Banii au energia lor și se duc cu prioritate la cei care-i primesc cu încântare și se bucură de ceea ce pot realiza cu banii pe care-i câștigă.

 

Banii circulă. Cu banii pe care-i câștigi crește prosperitatea mai multor persoane, nu doar a ta.

Când o persoană este încântată și de ceea ce pot obține ceilalți din jur, și ei îi merge bine financiar.

Satisfacție.

 

Să ai satisfacție că munca pe care o desfășori este recompensată. Primești bani cu care să-ți ajuți familia, să poți oferi cadouri celor dragi.

Împlinire.

 

Atunci când te simți recompensat financiar pentru ceva ce faci, sau știi, ai un sentiment de împlinire. De multe ori, succesul este asociat cu suma de bani pe care cineva o câștigă.

Recunoștință.

 

Recunoștința atrage alte motive de recunoștință. Dacă ești recunoscător pentru banii pe care-i primești, pe care-i ai și îi poți cheltui, vei avea tot mai multe motive de a te simți recunoscător. Așa cum nouă, oamenilor, ne place ca alții să fie recunoscători pentru un serviciu făcut, la fel le place și banilor.

Admirație.

În momentul în care privești cu admirație spre alții care câștigă mai mulți bani decât tine, ai mai multe de învățat. În cele din urmă, banii se îndreaptă și spre tine.

Crezi că cei ce simt aceste emoții legate de bani sunt fericiți? Categoric.

De ce-ți spun toate aceste lucruri?

Unul din capitolele din cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! se referă strict la relația de fericire pe care o ai cu banii.

În mod direct, banii, spun unii, nu aduc fericirea. Totuși, banii îți influențează emoțiile pe care le simți și convingerile pe care le ai și invers. Convingerile și emoțiile pe care le ai, îți determină venitul și rezultatele.

Îți dorești mai mulți bani, dar simți vreun fel de frică în legătură cu scopurile tale?

Te temi ca banii să nu te transforme într-un monstru?

Banii accentuează trăsăturile tale interioare. Dacă pe când nu ai bani ești lacom, zgârcit, te cerți cu cei dragi din pricina lor, când vei avea bani te vei purta și mai rău.

Dacă în timp ce nu aveai bani ai dat dovadă de bunătate, iubire, înțelegere față de semenii tăi, la fel vei fi și când ai bani.

Nu banii te schimbă, ei doar măresc trăsăturile tale.

Ai avut tot felul de modele negative, persoane care au făcut bani călcând peste cadavre și nu vrei să devii la fel? Atunci, oricâți bani ți-ai dori, frica ta (de a fi unul dintre ei), împiedică banii să vină spre tine.

Simți că muncești în gol și rezultatele întârzie să apară? Te simți frustrat, îngrijorat, furios că nu poți să atingi ceea ce ți-ai dorit?

Toate aceste emoții te fac nefericit și te simți mizerabil.

Ce e de făcut?

Anexele din cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! au tehnici de lucru, menite să te ajute. Poți să transformi emoțiile care te afectează negativ și să le schimbi în unele fericite.

Pe măsură ce emoțiile tale se schimbă și devin pozitive, încep să se schimbe și rezultatele din viața ta, și banii pe care-i câștigi.

E timpul să-ți transformi emoțiile, dacă îți dorești mai mulți bani!

Cum? Simplu! Achiziționează cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! Lucrează tehnicile EFT, tehnicile de vizualizare, încât să-ți schimbi convingerile și emoțiile. După ce le vei schimba pe acestea, banii vor veni cu ușurință și din abundență.

Probabil te întrebi, câți bani am câștigat eu în plus, față de salariu de profesor, folosind tehnicile EFT, și de vizualizare despre care îți vorbesc în carte. Aș vrea să-ți reamintesc că încă de la lansarea cărții Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea! mi-am propus ca 10% din banii pe care-i încasez pe cărți și workshopuri, să-i dedic premierii elevilor olimpici.

În anul școlar 2016-2017, am oferit trei premii (în cărți și bani), în valoare totală de 450 lei unor fete silitoare din Galați. Acestea au obținut premii la Olimpiada Națională de Geografie. Pentru două dintre ele, care au obținut Mențiune, am trimis premiul, constând în bani și cărți, prin doamnele lor profesoare. Cu cea care a obținut Premiul I, m-am întâlnit personal ca să i-l înmânez. Pozele le găsești aici: https://www.facebook.com/pg/fanautodidact.ro/photos/?tab=album&album_id=1231562123615383

Mi-am propus să continui, să sprijin cu 10% din încasări, pe cei care obțin rezultate la Olimpiada Națională. De ce?  Pentru că sunt niște copii care muncesc foarte mult și la final primesc doar o (hârtie) diplomă.

Tehnicile și sfaturile din carte, te ajută să-ți fortifici încrederea în tine, să te eliberezi de convingerile care nu te ajută.

Cu ajutorul tehnicilor din carte, te eliberezi de frică, de panică, de stările de furie, indiferent ce cauze au acestea. Și când frica și furia au plecat de la tine, fac loc lucrurilor mai bune să intre în viața ta. Și dacă acele lucruri sunt banii, aceștia vor veni.

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Guru și Ciocârlia

Romanul Mica Stea Portocalie

 






 Ti-a placut articolul?

Inscrie-te cu adresa de email ca sa primesti in inbox articolele publicate si poti descarca gratuit ebook-ul Scapă de stres! Fii fericit!

Scap_de_stres_Fii_fericit.jpg

We respect your email privacy

Email Marketing by AWeber