Nu Mai Rezist. De Ce Mă Pedepsește Dumnezeu?

Uneori când suferi, când ai o problemă care a început să te preseze ai tendința să cauți scurtături.

Vrei să scapi de durerea pe care ți-o provoacă problema și dorești să scapi de ea. Dacă ai putea să iei o pastilă și să nu mai suferi, ce bine ar fi.

Îmi amintesc de o poveste pe care am primit-o cu mai mulți ani prin email.

Mai mulți oameni și-au primit de la Dumnezeu o anumită Cruce, în funcție de puterile fiecăruia, dar destul de lungă.

Fiecare a început să o ducă în spate și se mergeau cu ea prin viață. Unul dintre ei, crezând că a primit o Cruce prea lungă și prea grea, s-a gândit să o mai scurteze. A tăiat din ea vreo zece cm. 

A început să o ducă, bucuros că a scăpat de o parte din povară. Dar, pe măsură ce mergea, Crucea i se părea tot mai grea.

S-a oprit și a mai tăiat o bucățică din ea.

Și a continuat să taie din ea, până ce a ajuns la o prăpastie. Era o crăpătură imensă în suprafața pământului, iar dincolo de ea se afla celălalt mal al prăpastiei. Acolo trebuia să ajungă, iar distanța era cam mare.  Nu știa cum să treacă dincolo de ea. I-a văzut pe cei de dinaintea lui și a strigat la ei, să-i întrebe cum au ajuns dincolo. Ceilalți l-au sfătuit să-și folosească Crucea. Să o sprijine cu capetele de ambele maluri și să treacă peste ea ca pe un pod.

Dar, când a încercat și el să facă asta, a realizat că Crucea era mult prea scurtă. Abia atunci a înțeles de ce a primit o Cruce atât de lungă. Îi era necesară pentru a trece peste prăpastie.

 

De ce avem necazuri și probleme în viața noastră?

Nimeni dintre cei vii nu este lipsit de probleme. Singurele persoane care nu mai au probleme sunt cei care se află în mormânt.

Dacă ai rezolvat o problemă, automat apare alta. Este legea Universului care umple spațiile goale. În momentul în care ai rezolvat o problemă, s-a creat un spațiu și apare alta.

Ai auzit expresia Ce nu te omoară, te întărește?

Ei bine, fiecare problemă are rolul ei în viață. Dumnezeu, care știe ce se află în viitorul tău, te pregătește pentru viață.

Dacă rezolvi o problemă actuală, abilitățile pe care le-ai căpătat te vor ajuta să depășești alte probleme mai grele din viitor. Problemele au grade de dificultate din ce în ce mai mari.

E ca la copii care au diferite dificultăți pe măsură ce se dezvoltă. Mai întâi învață să meargă de-a bușilea. Apoi, merg. Chiar dacă mai cad, se ridică și continuă. Apoi, merg la grădiniță, la școală. Acum au alte probleme cărora trebuie să le facă față. Și chiar mai multe în același timp.

Trebuie să învețe să fie disciplinați, să socializeze cuviincios cu colegii și cei din jur, să învețe literele, cifrele, să scrie, să citească. Și este greu. Le vine să renunțe de foarte multe ori și unii chiar o fac. Astfel, problemele cărora trebuie să le facă față cresc, iar la sfârșitul perioadei de școală, dacă și-au rezolvat în mod ritmic problemele, știu să facă față oricăror examene.

Situația este diferită cu cei care le neglijează. Timpul a trecut, problemele nerezolvate s-au acumulat și au ajuns să fie copleșiți.

Iar atunci când nu mai reușesc să facă față, se întreabă de ce i-a pedepsit Dumnezeu?

Totuși, Dumnezeu nu renunță la tine. Te poate ajuta să-ți duci Crucea mult mai ușor.

Cum?

 

Să-ți spun o poveste personală

Am avut un moment în viață în care m-am simțit foarte, foarte pedepsită de Dumnezeu. Aveam episoade de plâns zilnice, fără știrea nimănui.

Eram proaspătă absolventă de facultate și stăteam la mama acasă. Lucrurile nu ieșiseră deloc așa cum îmi dorisem și sufeream foarte mult. Nu aveam curajul să merg să dau vreun examen pentru titularizare. Aveam impresia că eram captivă și nu aveam capacitatea să iau o decizie să fac ceva.

Prin urmare, eram proaspătă absolventă de facultate, dădusem titularizarea într-un oraș îndepărtat, dar nu reușisem. Eram fără job, fără banii mei, fără speranță de a o duce mai bine. Pe de o parte, îmi doream să fac o schimbare, să pot să-mi asum responsabilitatea pentru viața mea, pe de altă parte, mă simțeam paralizată într-o stare de nehotărâre.

Aveam impresia că sunt pedepsită de Dumnezeu, blestemată să rămân acasă, fără o slujbă, fără să am banii mei, să depind de părinți și frați să mă întrețină. Simțeam că povara durerii era atât de mare încât nu mai puteam respira.

Și povara era mare pentru că nu aveam curaj să vorbesc nimănui despre asta.

După câteva luni de lacrimi vărsate pe ascuns, am simțit că mi-a ajuns cuțitul la os. Mi-am amintit de o rugăciune pe care am auzit-o în Catedrala de la Cluj-Napoca.

Pe când eram studentă, l-am auzit pe Î.P.S. Bartolomeu Anania spunând că pe drumul Gologotei, inclusiv Iisus a căzut sub greutatea Crucii pe care o căra. Un om, Simon din Cirene l-a ajutat și a dus Crucea în locul lui. Iar episcopul ne-a învățat o rugăciune.

Dacă vreodată simți că povara pe care o ai de dus este atât de mare, încât nu o mai poți duce, spune-i lui Dumnezeu. Doamne, dacă TU, Dumnezeu fiind, ai avut nevoie de ajutorul meu, al omului, să-ți duc Crucea prin Simon din Cirene, te rog, ajută-mă și TU în acest moment, când simt că mă prăbușesc sub povara Crucii. Iar Dumnezeu, care nu rămâne dator, îți va ajuta.”

M-am așezat în genunchi, am rostit rugăciunea cu lacrimi în ochi și când am terminat-o, știam deja ce aveam de făcut.

Am luat o hotărâre, am dus-o la capăt, m-am apucat de învățat și am dat examenul de titularizare. În urma lui, am devenit profesor de geografie în Galați.

Anii au trecut și indiferent ce greutăți am mai avut, n-am mai folosit această rugăciune, dar am știut, că Dumnezeu mă ajută să fac față oricărei provocări. Știam că Dumnezeu nu-ți dă poveri mai mari decât poți duce, iar dacă simți că îți este greu, poți oricând să-I ceri ajutorul și te va ajuta.

Ce probleme ai în acest moment?

Care sunt dificultățile prin care treci?

Cu cine ai vorbit despre ele? Să știi, că de multe ori, Dumnezeu nu-ți răspunde direct, ci îți scoate în cale un om, o carte, un curs, un video sau orice știe el că te poate ajuta. Oricât ar fi de unică problema ta, mai sunt și alții care au trecut prin așa ceva. Ei te pot ajuta. Doar ai curaj! Căută-i, găsește-i și lasă-te ajutat.

Iți mulțumesc că exiști și ai citit până aici!

 

Cu drag,

Fănica Rarinca

Autor de cărți:

Cartea Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!

Cartea  Patronel and Soriela

Romanul Mica Stea Portocalie

 

Fanica Rarinca

Profesor de Geografie din anul 2000 în orașul Galați. Am început un proces de dezvoltare personală în anul 2010. În 2014 am deschis acest blog. Am scris câteva cărți de dezvltare personală: Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea, Iertarea (publicată doar pe Amazon.com) precum și cărți de literatură cu conținut de dezvoltare personală, Guru și Ciocârlia pentru copii și Mica Stea Portocalie pentru adolescenți și adulți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.